| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
Filosof, psiholog si om politic roman
Membru titular al Academiei Romane (4 iunie 1923); repus in drepturi ca membru titular al Academiei Romane (3 iulie 1990); vicepresedinte (31 mai 1935-3 iunie 1938; 31 mai 1941-2 iunie 1944) si presedinte (3 iunie 1938-31 mai 1941) al Academiei Romane; presedinte al Sectiunii Literare a Academiei Romane (1931-1935). Discurs de receptie: Andrei Barseanu si nationalismul (9 iunie 1924). Studii liceale la Craiova si universitare (facultatile de drept si litere-filosofie) la Bucuresti. in 1888 a obtinut licenta in drept, iar in 1889 pe cea in filosofie cu teza Realitatea empirica si conditiunile cunostintei. Si-a continuat pregatirea la cole Pratique des Hautes tudes din Paris, unde a lucrat si in cadrul laboratorului de psihologie, si in Germania. in 1893 si-a sustinut teza de doctorat in filosofie Zur Entwickelung von Kant's Theorie der Natur-kausalitt. Revenit in tara, a fost bibliotecar al Fundatiei Universitare 'Carol I' (1894-1898); conferentiar de istoria filosofiei antice si de estetica (din 1897); profesor la Catedra de Psihologie, Logica si Teoria Cunostintei (din 1900). In 1906 a infiintat primul laborator de psihologie experimentala din Romania. Dupa revenirea sa in tara a inceput sa publice studii de filosofie in 'Convorbiri literare' si in 'Noua revista romana', periodic infiintat de el in 1900, continuat apoi cu 'Ideea europeana'. in 1905 a editat 'Studii filosofice', devenite, dupa razboi, 'Revista de filosofie' (1923). In 1935 a scos o publicatie consacrata problemelor de psihologie - 'Analele de psihologie', iar in 1937 periodicul 'Jurnal de psihotehnica'. A lasat valoroase lucrari, intre care: Fr.Nietzsche. Viata si filosofia (1897); Studiu de logica generala (1897); Problemele psihologiei (1898); Rolul social al filosofiei (1899); Valoarea silogismului. Cultura romana si politicianismul (1904); Puterea sufleteasca (3 vol.,1907-1908); Elemente de metafizica (1912); Vocatia - factor hotarator in cultura popoarelor (1932); Psihologia poporului roman (1937); Timp si destin (1940); Constiinta etnicului si constiinta nationala (1942); Rostul filosofiei (1942); Materialismul si personalismul in filosofie (1947) s.a. Lucrarea care l-a impus ca filosof original este, fara indoiala, Personalismul energetic (1927), in care reia conceptia sa despre energie ca fiind substratul lumii externe obiective, precum si al celei interne, subiective, reprezentand o solutie pentru depasirea dualismului substantial dintre suflet si materie.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 857
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
