Aplicatie a setului de indicatori structurali si relationali de masurare a puterii in Rsch

Aplicatie a setului de indicatori structurali si relationali de masurare a puterii in Rsch

In cadrul acestei sectiuni imi propun sa prezint, intr-o forma mult mai familiara, indicatorii de masurare a puterii in cadrul unei Rsch, facand apel la o aplicatie construita pe baza setului de date cules de la nivelul judetului Arges.

Voi incepe cu categoria indicatorilor relationali de masurare a puterii in cadrul R.

1. Controlul resurselor[1] - acest indicator spune un lucru foarte simplu: daca controlezi resursele, concentrezi putere

DESCRIEREA CAZULUI. In anul 2003, Ion Mihailescu (presedinte al OJ PSD Arges, la acea data) detinea functia de presedinte a CJ Arges, majoritar PSD. Potrivit programului guvernamental "Cornul si laptele", la nivelul fiecarui judet trebuiau organizate licitatii pentru alegerea societatilor comerciale care sa furnizeze si sa transporte cantitatile de corn si lapte catre unitatile scolare din judet. In judetul Arges, firmele care au castigat licitatiile organizate de CJ Arges au fost M & C DINAMIC EXPRES si ALMA (la care era asociat Ciprian Mihailescu, fiul presedintelui CJ Ag, Ion Mihailescu) pentru transport si Lactag (societate patronata de Nicolae Oita, membru AOA, membru PSD si parter de afaceri al senatorului PSD, Constantin Nicolescu). Prefectul judetului Arges, care ar fi trebuit sa controleze corectitudinea licitatiei, era Constantin Tamaga, membru PSD. Modul in care licitatia s-a realizat poate fi defit prin Rsch de mai jos.

Rsch rosie are N=9 si P=2, fiind conectata negativ la CJ Ag. Controlul resurselor ce urmeaza a fi tranzactionate este detinut, din punct de vedere institutional, de CJ Arges. Licitatia este castigata de Ciprian Mihailescu (transportul) si Lactag (productia de lapte si cornuri). Sagetile indica orientarea puterii. Sagetile sparte sunt mult mai slabe decat cele solide. Ion Mihailescu este punctul din Rsch care concentreaza cea mai mare putere, deoarece controleaza indirect "resursele valorizate". T si P sunt pozitiile concurente in cadrul licitatiei. Liniile indica structura oportunitatilor de schimb, liniile solide indica modul in care sunt realizate schimburile, iar liniile sparte indica participarea la licitatie si stimulente slabe de a se realiza schimbul.

2. Controlul incertitudinii[2]

Folosind Rsch de mai sus, se poate constata ca gatekeeper-ul societatilor Lactag si M & C DINAMIC EXPRES (societatile care au castigat licitatia) este reprezentat de Ion Mihailescu. Acesta detine controlul resurselor critice de care cele doua firme au nevoie (resursele financiare aferente contractelor de transport si productie a laptelui si a cornului). Ion Mihailescu dirijeaza resursele catre cele doua societati, prin CJ Ag, pe care il controleaza coform sagetii solide. Astfel, cele doua societati micsoreaza gradul de incertitudine si ostilitatea MEO, prin intermediul gate-keeperului, care acordandu-le resursele critice, le favorizeaza in raport cu concurenta din MEO. Deci, legatura dintre cele doua societati si MEO este realizata de Ion Mihailescu.

Rsch initiala prin care sunt gestionate resursele in vederea producerii bunului public

Sa presupunem ca avem o Rsch cu 9 puncte (CJ Arges, T1,T2,T3,T4,P1,P2,P3,P4) si 2 pozitii (CJ Arges si Ti, Pj).

Rsch este conectata negativ la CJ Ag. Adica, daca CJ Ag a realizat schimbul cu unul din Ti respectiv Pj, cererea de schimb cu restul celor din Ti, respectiv Pj, scade.

Rsch este conectata inclusiv - exclusiv la CJ Ag, adica CJAg trebuie sa schimbe cu un T dintre mai multi Ti si cu un P dintre mai multi Pj, pentru a realiza bunul public Bp[3]. In aceasta situatie avem de-a face cu relatia N>M>=Q>1 (undeNi reprezinta numarul de relatii de schimb conectate, Mi reprezinta numarul maxim de relatii de schimb de pe urma carora nodul are beneficii, Qi reprezinta numarul minim de relatii de schimb care trebuie realizat daca nodul doreste sa castige beneficii). Adica N=8, M=2, Q=2.

CJAg nu este dezavantajat intr-o conexiune inclusiv-exclusiva, deoarece conexiunea exclusiva elimina efectele conexiunii inclusive. Intr-o conexiunea inclusiva, reamintesc, CJAg ar fi fost dezavantajat. Spre exemplu, in Rsch T-CJAg-P, realizarea Bp, ar fi depins de incheierea ambelor relatii deschimb, atat CJAg - T, cat si CJAg-P.

Costurile de realizare a Bp sunt de 48 de unitati valorice publice - uvp (24 uvp pentru transport si 24 de uvp pentru productie). Adica, Bp=Tr+Pr=24uvp+24uvp=48.

Productia si transportul produselor reprezinta Bp pe care CJAg trebuie sa il realizeze. Deci, constrangerile financiare sunt de 48 uvp pentru realizarea Bp.

In Rsch, CJAg ocupa pozitia cea mai puternica, conform indicatorilor de masurare a punctului de centralitate in R.

Pentru CJAg, ICgr[4] = 8, iar pentru punctele Ti si Pj, ICgr=1.

Pentru CJAg, ICc[5]=1, in timp ce pentru punctele Ti si Pj, ICc=2.

Pentru CJAg, ICb[6]=6, in timp ce pentru punctele Ti si Pj, ICb=0.

De asemenea, calculul altor indicatori structurali, identifica CJAg drept cea mai puternica pozitie. Pentru CJAg, GPI = CJAg-T1, CJAg-T2, CJAg-T3, CJAg-T4, CJAg-P1, CJAg-P2, CJAg-P3, CJAg-P4=1+1+1+1+1+1+1=8. Pentru oricare dintre Ti si Pj, GPI= 0.

Din punctul de vedere al IPi[7], CJAg este din nou ocupantul celei mai puternice pozitii. Pentru CJAg, IPi=1, iar pentru fiecare dintre punctele Ti si Pj, IPi=0,25.

In conditiile in care, asa cum am demonstrat, CJAg ocupa pozitia cea mai puternica, si tinand cont de specificatiile facute cu privire la natura conexiunilor din Rsch Ti-CJAg-Pj, va rezulta ca, in mod rational, punctul de echilibru in schimbul de resurse va fi atins in situatia: CJAg-Ti 16:8, respectiv, CJAg-Pj 16:8. Revin cu unele completari. Spuneam ca bugetul pe care CJAg il are la dispozitie pentru a realiza Bp, este de 48 uvp, distribuite cate 24 uvp pentru productie si cate 24uvp pentru transport. Tinand cont de faptul ca, sa spunem, cheltuielile fiecarui Ti, respectiv Pj, in realizarea transportului, respectiv a productiei, au ca nivel de constrangere 8 uvp. In aceste conditii, incercand sa evite excluziunea de la relatia de schimb, fiecare Ti, respectiv, Pj, va cobori oferta de contractare a serviciilor la limita de rezistenta 8 uvp. Acest lucru se realizeaza in conditiile in care pana la incheierea relatiilor de schimb de catre CJAg, fiecare Ti, respectiv Pj, are dreptul de a face atatea oferte cate considera rational. Plecand de la asumptia ca CJAg doreste sa gestioneze eficient fondul venit de la bugetul public pentru implementarea programului "cornul si laptele", in judetul Arges, comportamentul CJAg va fi unul rational si va viza un punct de echilibru rational in realizarea schimburilor, adica 16:8. Intr-o Rsch de acest tip, calculul RFM (REDUCTIA DE FLUX MAXIM), ne va indica ca Rsch CJAg-Ti-Pj este vulnerabila in punctul CJAg.

Asa cum se poate observa, daca indepartam pozitia CJAg din Rsch, atunci RFM va fi egal cu rata de flux maxim. Deci, indepartarea CJAg din relatia de schim stopeaza schimbul de resurse. Daca insa indepartam succesiv pe oricare dintre ocupantii pozitiilor T, respectiv P, RFM =0. Adica, Rsch nu este vulnerabila in nici unul din punctele Ti si Pj.

Rsch Ti-CJAg-Pj isi va schimba punctul de rezistenta in tranzactionarea celor 48 uvp daca stimulentele ce actionau pana in acel moment asupra comportamentului de schimb se modifica. Cu alte cuvinte, in aceeasi Rsch, cu aceeasi pozitie care centralizeaza puterea (CJAg), se poate obtine un alt punct de echilibru in cadrul schimbului, daca se modifica stimulentele.

Rsch Ti-CJAg-Pj poate deveni Rsch Ti-CJAg-Pj ineficienta in gestionarea banilor publici (uvp), daca introducem ca regula noua, posibilitatea aparitiei coalitiilor intre CJAg-Ti si CJAg-Pj.

Rsch Ti-CJAg-Pj ineficienta in gestionarea banilor publici (uvp)

Pentru un echilibru de schimb de CJAg-Ti 16:8 si CJAg-Pj 16:8, Bp este produs printr-o gestionare eficienta a fondurilor publice, in folosul unui set de puncte Ci (i=1,n), care nu este implicat in relatia de schimb. Desi nu este implicat in relatia de schimb, Ci resimte efectele relatiei de schimb, atat direct, cat si indirect. Va exista un subset Cci , al Ci, care va beneficia direct de realizarea relatiilor de schimb. Acest Cci este reprezentat de cei care vor beneficia direct de Bp (cornul si laptele) si anume scolarii. Va exista un subset Cni care va beneficia indirect de punctul de echilibru la care s-au realizat relatiile de schimb (vor beneficia de gestionarea eficienta a banilor publici). Este evident ca si subsetul Cci va beneficia indirect de gestionarea eficienta a banilor publici. In concluzie, vor exista doua categorii de actori: Cci care va beneficia direct de Bp si Cni (care include Cci) care va beneficia indirect de gestionarea eficienta a fondurilor publice. In randul Cni intra si actorii care au participat in Rsch, adica Ti[11], Pj, CJAg

Plecand de la principiul ca orice actor rational cauta sa isi maximizeze beneficiile de pe urma unei relatii de schimb, atunci Rsch Ti - CJAg -Pj poate deveni foarte usor o Rsch ineficienta in gestionarea uvp daca se produc modificari la nivelul stimulentelor ce orienteaza comportamentul de schimb. Modificarea stimulentelor poate consta in transformarea prin schimb a uvp in uvpr (unitati valorice private). Ce inseamna insa modificarea stimulentelor si transformarea uvp in uvpr?

1. Producerea Bp, va genera efecte indirecte asupra CJAg. Asa cum spuneam mai sus, CJAg face parte din categoria Cni (cetatenii care vor beneficia indirect de producerea Bp).

2. In mod rational, maximizarea beneficiilor pentru CJAg ar insemna fie sporirea efectelor indirecte ale Bp, fie, in cazul cel mai preferat, generarea unor efecte directe din producerea Bp.

3. Transformarea CJAg intr-o categorie de actori care sa beneficieze in mod direct de producerea Bp, ar insemna transformarea uvp in uvpr.

In aceasta situatie, criteriile de selectie a Ti si Pj se modifica radical, daca si numai daca exista un cadru care sa permita acest lucru. Potrivit legislatiei, exista, in mod formal, mecanisme juridice care impiedica transformarea uvp in uvpr. Voi face referire aici, pentru a nu complica inutil aplicatia, la functia prefectului de a controla legalitatea deciziilor si hotararilor luate de un CJ in gestionarea fondurilor publice, ca reprezentant al administratiei publice centrale la nivel local. Deci, in aceasta situatie, una dintre constrangerile care actioneaza la nivelul modului in care se realizeaza un Bp este reprezentata de activitatea prefectului. Adica este vorba despre activitatea unui actor P (prefectul), care nu se implica in Rsch Ti - CJAg -Pj, dar vegheaza la respectarea regulilor de schimb.

Daca P nu isi indeplineste aceasta functie, atunci este rational ca Rsch Ti - CJAg -Pj sa incalce constrangerea existenta formal (= acordarea contractelor cu bani publici prin licitatie corect organizata, la pretul cel mai bun, in raport cu calitatea; in aplicatia de fata, Ti si Pj ofera servicii de calitate egala sau usor substituibile la preturi diferite), prin schimbarea criteriilor de realizarea a relatiilor de schimb.

Un criteriu alternativ intr-o astfel de situatie este reprezentat de incheirea relatiei de schimb cu punctul de retea Ti, respectiv, Pj, care garanteaza transformarea uvp in uvpr si reintoarcerea unei cote parte din uvpr la CJAg. Daca o astfel de conditie de incheiere a schimbului functioneaza, atunci noul punct de echilibru in realizarea relatiilor de schimb va fi CJAg - Ti 0:24, CJAg -Pj 0:24. Cu alte cuvinte, gestionarea uvp nu va fi facuta pe criteriul eficientei (cea mai buna oferta pe un raport pret/calitate), ci pe criteriul transformarii intregii finantari publice destinate programului "Cornul si laptele", adica a celor 48 de uvp, in 48 de uvpr , pentru ca cota de uvpr ce trebuie sa se reintoarca sa fie maxima. Introducerea acestui criteriu in Rsch Ti - CJAg - Pi, presupune introducerea unei noi conditii de realizare a schimbului: angajamentul lui Ti, respectiv, Pj, fata de CJAg ca va returna diferenta de 16 uvpr (16:8 era punctul de echilibru in situatia gestionarii eficiente).

Deci, pentru ca punctul de echilibru in realizarea schimburilor necesare producerii Bp sa fie 0:24, trebuie sa functioneze mecanisme de angajament a Ti, respectiv, Pj, ca vor restitui 16 uvp, sub forma a 16 uvpr, ca recompensa pentru castigarea licitatiei (raportul pret calitate nu este inclus in conditiile de schimb de catre CJAg in aceasta situatie). In acest context, Rsch Ti - CJAg - Pj trebuie sa aiba un mecanism - extensie post-schimb care sa permita CJAg sa isi recupereze cele 16 uvp. Gandite in acest fel, relatiile de schimb din Rsch Ti - CJAg - Pj se bazeaza pe principiul "mitei din bani publici": "da-mi contractul si iti voi returna upv pe care le-ai furnizat prin supraevaluarea ofertei".

Continuarea acestui mod de realizare a relatiilor de schimb pe criterii de "mita din bani publici", ar presupune un joc al dilemei prizonierului. In cele ce urmeaza voi prezenta solutia pe care PSD Arges a gasit-o pentru a asigura faptul ca Ti, respectiv, Pj vor returna diferenta de 16 uvp sub forma de uvpr.

Rsch ineficienta in cheltuirea banilor publici - RschB

Cum citim graph-ul de mai sus? Asa cum spuneam mai sus, problema alegerii partenerului care sa ofere garantiile cele mai sigure ca va restitui cele 16 uvpr CJAg (in cazul de fata discutam despre majoritatea PSD din CJAg, condusa de presedintele de partid si de CJ, Ion Mihailescu), este rezolvata prin constructia unui mecanism care imbina criteriul rudeniei (relatia de familie Ion Mihailescu - Ciprian Mihailescu T4) cu criteriul reputatiei (Lactag P4 este o societate condusa de Nicolae Oita, parter de afaceri al lui Constantin Nicolescu, senator PSD si presedinte al Fundatiei filantropice Valsan, alaturi de vicepresedintele PSD si presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu).

In graph-ul de mai sus, prin culoarea rosie indica relatiile de schimb si de apartenenta la PSD si, implicit, de dependenta fata de Ion Mihailescu. Culorile verde si albastru reprezinta punctele concurente din Rsch Ti - CJAg - Pj, care participa la licitatie. Din cate se poate observa, au fost alese pentru relatia de schimb T4 (C. Mihailescu) si P4 (Nicolae Oita). A fost ales T4, pentru ca relatia de rudenie Ciprian - Ion Mihailescu este o relatie care ofera garantii. A fost ales P4, pentru ca Nicolae Oita are reputatia de a fi partenerul de afaceri al senatorului Constantin Nicolescu. Aceasta reputatie a fost castigata pe principiul tit-for-tat, in jocuri repetate de dilema prizonierului. As mai adauga faptul ca in termenii AR, T4 si P4, au fost alesi pentru incheierea relatiilor de schimb, deoarece acestia au "legaturi puternice" cu persoane influente din OJ PSD Ag. Reamintesc ca "legaturile puternice" sunt legaturile de termen lung, neguvernate de calcule de interes pe termen scurt. Acest legaturi implica un grad puternic de incredere, datorita gradului inalt de predictibilitate cu privire la comportamentul celor implicati intr-o astfel de legatura. Revenind la aplicatie, intre Ion Mihailescu si Ciprian Mihailescu exista, indiscutabil, o astfel de legatura tare. De asemenea, intre Nicolae Oita si Constantin Nicolescu exista, la fel, o legatura puternica. Asadar, pentru incheierea relatiilor de schimb din RschB, s-au ales parteneri al caror comportament este inalt predictibil.

Sagetile sparte de culoare neagra arata modalitatea prin care cele 16 uvpr vor fi restituite CJAg. Din cate se poate vedea uvpr vor trece de la T4 si P4 mai intai la Fundatia PSD. De la fundatia PSD, uvpr vor merge mai departe la OJ PSD Ag. Cu alte cuvinte, uvp au fost scoase din bugetul public si trecute in bugetul partidului.

Trebuie precizat ca am identificat cazuri[13] in care concurentii pentru contracte finantate cu uvp, pentru a nu pierde "licitatia", ei insisi intra in mecanismul descris mai sus. In alte situatii, unul dintre concurenti cotizeaza direct la fundatie, urmand a fi despagubit ulterior prin contracte finantate cu uvp.

Un aspect important, pe care trebuie sa il mentionez si pe care graph-ul Rsch-B il arata, face referire la modul in care functioneaza mecanismele de control institutionale formale. Sagetile rosii arata cine pe cine controleaza. Cum se poate observa, T4 este controlat de Ion Mihailescu prin relatia de rudenie directa care exista (tata-fiu), iar P4 este controlat de OJPSD Ag, din care face parte senatorul PSD Constantin Nicolescu (partenerul de afaceri al lui P4). Fundatia PSD este controlata de senatorii PSD Constantin Nicolescu si Nicolae Vacaroiu. CJ Ag (majoritate PSD) este controlat de Ion Mihailescu, indirect prin OJ PSD Ag. Prefectul este controlat de Ion Mihailescu, indirect, prin OJPSD. Datarita acestui context, liniile de control institutional nu functioneaza. Adica, CJAg il controleaza aparent pe Ion Mihailescu (in calitate de presedinte CJ Ag) - linia rosie sparta indica acest lucru. Iar Prefectul de Arges, Constantin Tamaga, controleaza aparent activitatea CJAg si a lui Ion Mihailescu.

Deci, mecanismul de recuperare a celor 16 uvp sub forma a 16 uvpr este posibil in conditiile in care mecanismele de control care ar trebui sa determine in randul CJAg un comportament orientat catre relatii de schimb eficiente nu functioneaza. Astfel, CJAg defineste modalitati de maximizare a beneficiilor obtinute de pe urma producerii Bp. Cu alte cuvinte, comportamentul CJAg ramane in continuare rational, dar se modifica atunci cand regulile de comportament se modifica, structura retelei de schimb ramanand neschimbata.

Asa zisa "coruptie de la nivel local" identificata prin gestionarea ineficienta a uvp este, de fapt, definita altfel in termenii unei Rsch. RschB descrisa sub forma unui graph, reprezinta o strategie a organizatiei de partid de adaptare la MEO prin atragerea resurselor critice de care are nevoie pentru a putea supravitui in concurenta cu celelalte OJ ale partidelor politice. Strategia este fundamentata prin modificarea comportamentului CJAg in Rsch Ti- CJAg-Pj. Modificarea comportamentului consta in modificarea criteriilor de realizare a relatiilor de schimb cu Ti, respectiv Pj.

Reamintesc ca criteriul de selectie a Ti, respectiv Pj, nr.1 (realizarea relatiei de schimb la punctul de echilibru CJAg - Ti 16:8, CJAg-Pj 16:8, - in conditiile in care Ti si Pj ofera servicii apropiat substituibile - deci gestionare eficienta si rationala pentru setul de puncte Cni) este inlocuit cu criteriul de selectie a Ti, respectiv Pj, nr.2 (realizarea relatiei de schimb la punctul de echilibru CJAg - Ti 0:24, CJAg-Pj 0:24, fiind ales Ti si Pj care ofera suficiente garantii ca pot returna CJAg diferenta de 16 uvp sub forma a 16 uvpr - deci gestionare ineficienta a uvp pentru intreg setul Cni-CJAg (minim majoritatea PSD), dar perfect rationala pentru (minim majoritatea PSD din CJAg). Este perfect rationala pentru ca CJAg isi maximizeaza beneficiile (de la beneficii indirecte din producerea Bp, se trece la beneficii directe)). Inlocuirea celor doua criterii este cauzata de modificarea regulilor care guverneaza relatia de schimb. Modificarea regulilor este definita in termenii nefunctionarii mecanismelor de control a modului in care se realizeaza relatiile de schimb. Adica constrangerile nu mai opereaza la nivelul Ti - CJAg-Pj, pentru ca P care avea ca obligatie monitorizarea relatiilor de schimb din Rsch Ti - CJAg-Pj, isi maximizeaza beneficiile la randul sau, acceptand tacit noile reguli (adica inlocuirea criteriilor de realizare a schimburilor). Prefectul (P) isi maximizeaza beneficiile in felul urmator:

In cazul producerii Bp prin criteriul de selectie nr.1, P era un punct din setul Cni (era un cetatean care beneficia indirect de gestionarea eficienta a uvp prin producerea Bp).

In cazul producerii Bp prin criteriul de selectie nr.2, P este un punct din setul de actori ai OJPSD Ag care beneficiaza direct de cele 16 uvpr care ajung la partid.

Deci, acceptand tacit modificarea criteriilor, desi institutional si formal, nu are acest drept, P adopta un comportament rational de maximizare a beneficiilor.

Rsch eficienta in cheltuirea bailor publici (uvp) RschA

Pentru ca Rsch Ti - CJAg - Pj sa revina la relatii de schimb incheiate prin utilizarea criteriului nr. 1, trebuie ca mecanismele de control (constrangerile care functioneaza la nivelul Rsch) sa functioneze si sa determine un comportament orientat catre producerea Bp la punctul de echilibru CJAg - Ti 16:8, CJAg - Pj 16:8. O astfel de situatie se poate atinge daca sunt modificate stimulentele care actioneaza la nivelul lui P (pozitia care nu se implica in Rsch Ti - CJAg - Pj, dar care vegheaza la respectarea criteriului de selectie). Daca P nu va avea beneficii directe din producerea Bp, adica daca P nu va beneficia direct de cele 16 uvpr, atunci isi va modifica comportamentul in directia maximizarii beneficiilor. Deci se va orienta catre setul de pozitii Cbi (P beneficiaza indirect de producerea lui Pb, la punctul de echilibru CJAg - Ti 16:8, CJAg - Pj 16:8.

Un exemplu de situatie in care P isi modifica comportamentul prin punerea in aplicare a mecanismelor de control care trebuie sa constranga relatiile de schimb din Rch Ti -CJAg - Pj (aplicarea criteriului de selectie nr.1) este prezentat de RschA.

Daca relatiile de schimb din Rch Ti -CJAg - Pj se desfasoara in conditiile in care P nu face parte din setul de pozitii OJPSDi (adica nu este membru PSD), atunci acesta nu va beneficia nici direct, nici indirect de cele 16 uvpr, care in RschB se reintorceau la CJAg prin relatia Ti / Pj - Fundatie PSD - OJPSD Ag. In acest caz, adoptarea tacita din partea lui P a criteriului de selectie nr.2 a partenerilor de schimb in Rch Ti -CJAg - Pj pentru producerea Pb, ar defini un comportament irational din partea unui actor rational. Deci, este rational ca P sa isi maximizeze beneficiile si, deci, este rational ca P sa impiedice aplicarea criteriului nr.2 si sa sustina aplicarea criteriului nr.1. Aplicarea criteriului nr.1 l-ar aseza pe P intr-o situatie superioara celei in care ar fi asezat daca s-ar aplica criteriul nr.2. In concluzie, asa cum graph-ul RschA arata, Bp este produs la punctul de echilibru CJAg - Ti 16:8, CJAg - Pj 16:8. Desi punctele implicate in Rsch Ti - CJAg - Pj nu isi modifica pozitiile si concentrarea de putere, schimbarea regulilor de tranzactionare a uvp determina modificari de comportament. Este vorba de faptul ca setul de constrangeri asupra relatiilor de schimb din Rsch Ti - CJAg - Pj in acest moment functioneaza. Astfel, CJAg va fi nevoit sa incheie relatiile de schimb tinand cont de raportul calitate / cost, deci sa schimbe la un punct de echilibru de 16:8 uvp.

Sagetile negre solide indica controlul lui P asupra punctelor CJAg si Ion Mihailescu, Presedinte de CJ Arges, In rest celelalte relatii dintre punctele graph-ului nu se schimba. De asemenea nu se schimba nici pozitionarea punctelor in R.

Concluziile aplicatiei

1. Am demonstrat modul in care punctele unei Rsch isi modifica comportamentul in conditiile in care regulile de schimb se modifica. Aceasta poate reprezenta o ipoteza care sa fie testata in aplicatii ulterioare.

DECI: comportamentele de schimb orientate catre maximizarea beneficiilor, in retele de schimb conectate negativ, se modifica daca regulile de schimb se modifica

2. Prin aplicatia prezentata, am identificat o strategie de adaptare la MEO a unei organizatii (OJPSDAg). Avand ca gatekeeper, punctul de retea Ion Mihailescu (Pres OJPSD Ag si Pres CJAg), OJPSDAg obtine resurse critice din MEO (uvpr), micsorand gradul de incertitudine si ostilitate a MEO. Gatekeeper-ul Ion Mihailescu concentreaza un coeficient de putere consistent (potrivit indicelui RFM al indicatorului relational de masurarea vulnerabilitatii unei Rsch x intr-un punct y, dar si a celorlalti indicatori structurali de masurare a puterii calculati)

3. Aplicatia demonstreaza modul in care resursele publice sunt gestionate ineficient atunci cand cadrul normativ formal este nefunctional.

4. Acordarea contractului de producere a Bp cu finantare prin uvp, pe baza criteriului nr.2, nu garanteaza indicatorii de calitate pe care contractantul trebuie sa ii respecte in producerea Bp. Functionarea mecanismelor de control institutional formal, adica aplicarea criteriului nr.1 obliga contractantul la respectarea indicatorilor de calitate in producerea Bp.

5. Aplicatia introduce o problema complementra prin consecinte: problema producerii Bp de ordin secund - Cine il controleaza pe P, atunci cand P accepta tacit modificarea criteriilor de incheiere a relatiilor de schimb necesare producerii Bp?

In cazul RschB, P este controlat de Adrian Nastase - AN (sef al executivului). Problema controlului este insa "delicata". AN este si seful executivului, si seful PSD, deci seful OJPSD Ag. In aceasta situatie, AN isi maximizeaza beneficiile prin aplicarea criteriului nr. 2. Deci, nu il va sanctiona pe P, deoarece daca ar face-o, ar avea un comportament irational.

RschA este o Rsch de tip "solutie", deci ipotetica. Ea traseaza mecanismele necesare functionarii controlului institutional formal, deci aplicarii criteriului nr.1.

6. O alta concluzie a aplicatiei ar fi aceea ca, investigand pozitia si comportamentul lui Ion Mihailescu in Rsch Ti-CJAg-Pj, se poate spune despre acesta ca intruneste principalele dimensiuni ale conceptului de baron local[15]. In primul rand, are o legatura directa cu formatiunea aflata la guvernare (PSD) - este presedinte al OJ PSD Ag. In al doilea rand, ocupa pozitii publice - este presedintele Consiliului Judetean Arges. In al treilea rand, este presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania, cenzor al societatii UNIVERSAL COLOR SA, este actionarul principal al firmei Eval Expert SRL, este actionar la ASIGURAREA CECCAR ROMAS SA Pitesti etc. In al patrulea rand, asa cum am vazut din aplicatia de mai sus, asigura partidului accesul la resurse financiare (de tipul celor descrise in cadrul aplicatiei). In sfarsit, in al cincilea rand, s-a folosit de pozitia sa in OJ PSD Ag si de cea de presedinte CJ Ag pentru a-i favoriza fiului sau castigarea licitatiei din programul guvernamental "Cornul si laptele". In aceste conditii, potrivit definitiei pe care am formulat-o, despre Ion Mihailescu se poate afirma ca este un baron local PSD.