CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

pagina a 4-a

Sectiunea a VII-a
Opozitii si cereri incidente la o urmarire de bunuri nemiscatoare

            Art. 522. - Opozitiile ce se fac in contra unei urmariri de nemiscatoare, sau din partea datornicului, ori a creditorilor sai, sau din partea altor al treilea care intervin, sau pentru a se anula urmarirea sau pentru revendicarea ori pastrarea unui drept de proprietate sau a oricarui alt drept asupra nemiscatoarelor urmarite, se vor face prin cerere in scris catre judecatoria prin care s-a facut
urmarirea:
            a) ele nu vor putea fi facute decat cu cel putin 20 zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie si nu vor fi primite decat dupa ce taxele citatiilor vor fi platite;
            b) in ce priveste nulitatea actelor de procedura in tot timpul urmaririi, ea se va putea invoca chiar in ziua vanzarii cu ocazia licitatiei, fara cerere in scris.
            Art. 523. - Aceste cereri de opozitii vor fi motivate, vor arata actele si titlurile pe care se
intemeiaza si care vor trebui sa fie depuse in copii, certificate pentru conformitate de reclamant, la
grefa judecatoriei odata cu cererea, sub pedeapsa de nulitate.
            Ele vor fi iscalite de partea reclamanta sau de un imputernicit al sau special cu procura legalizata.
            Daca in timpul judecatii partea va declara ca se slujeste si de alte acte, instanta va chibzui, putand acorda un nou termen de infatisare.
            Reclamantul va fi obligat ca, in cererea de opozitie, sa-si aleaga un domiciliu in orasul de resedinta al judecatoriei, sub pedeapsa de nulitate.
            Art. 524. - Judecatoria, de indata, va incuviinta citarea atat a creditorului sau a creditorilor ce urmaresc, cat si a datornicului urmarit, comunicandu-li-se si copie dupa cerere.
            Art. 525. - Judecatoria se va pronunta asupra tuturor opozitiilor de orice natura inaintea zilei
pentru adjudecare.

Sectiunea a VIII-a
Amanarea adjudecarii

            Art. 526. - Daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza
caruia se urmareste, judecatoria va judeca temeinicia acestei contestatii.
            Daca contestatia este bazata pe o cerere prin care insasi proprietatea nemiscatorului urmarit e reclamata, in total sau in parte, judecatoria, apreciind seriozitatea cererii, va putea sa amane vanzarea pana cand cererea de revendicare se va judeca definitiv. Judecatoria, in cazul revendicarii numai a unei parti din imobilul sau imobilele urmarite, va putea chiar sa proceada la vanzare, scotand din licitatie ceea ce este contestat sau sa amane pentru tot. In aceste cazuri, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa oblige pe contestator si la darea unei cautiuni ce o va fixa.
            Art. 527. - Cand judecatoria va respinge contestatia, va face de indata vanzarea, hotararile date in aceste cazuri nefiind supuse decat recursului o data cu ordonanta de adjudecare.
            In caz cand judecatoria admite contestatia, aceste hotarari vor fi supuse apelului, potrivit art. 402 din acest cod.
            Daca instanta de apel schimba sentinta judecatoriei si recursul nu s-a facut in termenul prevazut de art. 402, ea va trimite afacerea la aceeasi judecatorie, care va face noi publicatii de vanzare in termenul aratat de art. 529 din acest cod si va continua cu urmarirea.
            Art. 528. - Adjudecarea se va mai amana:
            1. cand acesta se va cere de creditorul ce urmareste si de datornic si cand creditorii care au
intervenit nu se impotrivesc;
     2. cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat.
            Art. 529. - In orice caz, amanarea adjudecarii nu poate fi mai scurta de 4 saptamani.
            Alte publicatii si afipte noi se vor face in doua saptamani cel putin inaintea zilei din nou hotarata pentru adjudecare.
            Cu aceste noi publicatii si afipte se va urma potrivit art. 504, 506 si 508 din acest cod.

Sectiunea a IX-a
Licitatia si adjudecarea bunurilor nemiscatoare urmarite

            Art. 530. - Vanzarea nemiscatoarelor urmarite se va face in ziua anuntata pentru licitare si care va fi dupa expirarea celor 5 zile ale afisarii.
            (Modificat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950)
            Art. 531. - Licitatia se va incepe prin citarea incunostiintarilor si publicatiilor, a conditiilor vanzarii, a sarcinilor ce exista asupra nemiscatorului, a opozitiilor si a hotararilor care le-au judecat
            Art. 532. - Sedinta va fi publica si telalii vor anunta inceputul licitatiei.
            Art. 533. - Strigarile se vor incepe numai dupa ce creditorul ce a urmarit ori unul din creditorii ce au intervenit va declara ca voieste a face vanzarea.
            In caz contrar, licitarea se inchide si nu se va putea deschide decat dupa o noua cerere a unuia din creditorii ce au urmarit sau care au intervenit si dupa noi publicatii si noi termene. Termenul cel nou al adjudecarii nu va putea fi mai scurt de 20 zile de la ziua publicarii, nici mai lung de 60 de zile.
            Cheltuielile facute cu prima urmarire inchisa vor fi in sarcina creditorului ce a urmarit.
            Art. 534. - In ziua adjudecarii provizorii, strigarile vor incepe de la pretul indicat de creditor in afipte si publicatii.
            Art. 535. - Orice persoana solvabila si capabila de a contracta si a dobandi bunurile ce se vand, va putea lua parte la licitare si da un pret mai mare.
            Judecatoria va aprecia care dintre concurenti vor trebui sa depuna o garantie de a douazecea parte a pretului fixat, potrivit art. 534 din acest cod.
            Judecatoria, la inceputul licitatiei, va pune in vedere concurentilor, ori care ar fi, randuielile art. 266 si 549 din Codul Penal*).

*) Aalineatul 3 al art. 535 trimite la art. 266 si 549 din Codul Penal in vigoare pana in 1968. Textul corespondent in noul Cod penal este art. 215.
            Datornicul nu va putea concura nici personal si nici prin persoana interpusa.
            Solvabilitatea, capacitatea si interpozitia sunt lasate la aprecierea sumara si imediata a judecatoriei.
            Cei ce iau parte la licitatie ca mandatari vor trebui sa prezinte o procura speciala legalizata, care se va opri la dosarul vanzarii.
            Art. 536. - Grefierul si executorul judecatoresc vor tine liste de numele persoanelor ce au luat parte la licitatie si de sumele cu care au concurat.
            Art. 537. - Strigarile se vor repeta de trei ori: intre fiecare strigare va fi neaparat un interval de cinci minute cel putin. Vorbirea despre aceasta se va face de catre grefier.
            Bunul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urma strigare va fi dat pretul cel mai mare.
            Daca nimeni nu a dat un pret mai mare decat acela care s-a pus de creditor si cu care s-a deschis licitatia, bunul se va putea adjudeca asupra acelui creditor.
            In lipsa de mai multi concurenti, se va putea adjudeca imobilul asupra acelui ce va fi oferit un pret mai mare decat cel oferit de creditor.
            Art. 538. - Adjudecatarul va iscali lista cu pretul cu care s-a adjudecat bunul asupra-i si nu se va mai putea retrage din momentul cand s-a pronuntat de judecator cuvantul 'adjudecat'.
            Art. 539. - Judecatoria va incheia indata proces-verbal despre toate si va anunta pe partile
prezente ca peste 8 zile sa vina iarasi la judecatorie. Acest termen se va afisa la usa instantei.
            Art. 540. - In timpul acestor 8 zile si in ziua de supralicitare, orice alta persoana capabila va putea sa supraliciteze, adica sa dea un pret cu a zecea parte cel putin mai mare peste pretul cu care s-a adjudecat bunul. Nu se va primi supralicitarea fara depunerea adaosului de a zecea parte.
            Art. 541. - Supralicitatorul va arata adaosul prin o cerere scrisa si iscalita catre judecatorie.
            Art. 542. - In ziua fixata pentru supralicitare, judecatoria va pune din nou bunul in licitare, daca creditorul urmaritor sau intervenientii staruiesc in vanzare, incepandu-se de la pretul dat de
supralicitator.
            Bunul se va adjudeca definitiv asupra aceluia care, la aceasta a doua licitare, va da
pretul cel mai mare.
            Se vor observa randuielile art. 533 din acest cod.
            Art. 543. - Daca in timpul acelor 8 zile nu s-a ivit nici o propunere de supralicitare si, daca la noua infatisare din ziua a opta nu va da nimeni un pret mai mare, bunul va ramane pe seama primului
adjudecatar.

Sectiunea a X-a
Consemnarea pretului adjudecarii

            Art. 544. - Adjudecatarul este obligat sa depuna la Casa de Consemnatiuni sau administratia
financiara de judet, pretul in numerar, taxa executorilor judecatoresti pentru emiterea ordonantei si
taxa de inregistrare, in termen de o luna de la data adjudecarii definitive.
            Taxa executorilor judecatoresti pentru emiterea ordonantei si taxa de inregistrare nu intra in pretul vanzarii, ci sunt in sarcina adjudecatarului.
            Pretul se va putea depune si in efecte de ale statului sau garantate de stat; in
acest caz, insa, se vor depune efecte cu cuponul curent si cu un adaos de zece la suta peste pret.
            Efectele se vor socoti dupa cursul zilei de depunere.
            Cand pretul este depus in efecte, adjudecatarul va fi obligat ca in termen de 7 zile de cand ordonanta de adjudecare va deveni executorie sa depuna pretul in numerar in locul efectelor cu dobanda legala din ziua depunerii efectelor.
            Dupa expirarea acestui termen, efectele depuse se vor transforma in numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei, ramanand adjudecatarul raspunzator de orice diferenta ce s-ar ivi, precum si in drept a-si primi prisosul.
            Art. 545. - Daca adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat, in rang util si necontestat, creanta sa se va putea depune drept pret.
            Judecatoria nu se va putea pronunta decat dupa expirarea unui termen de 5 zile de la depunerea creantei asupra admisibilitatii ei drept pret.
            Daca in acest interval se iveste vreo contestatie, judecatoria o va judeca de urgenta citandu-se partile, fara apel in caz de admiterea creantei.
            In caz de respingerea creantei, adjudecatarul va avea dreptul de apel in termen de 10 zile de la data hotararii prin care creanta s-a respins.
            Art. 546. - Daca, la expirarea termenelor sus citate, adjudecatarul nu va aduce recipisa de
depunerea pretului la Casa de Consemnatiuni sau administratia financiara a judetului, precum si
recipisa de plata taxelor executorilor judecatoresti, si de inregistrare, judecatoria sau de la sine, sau
dupa cererea uneia din partile interesate, va pune bunul din nou in licitatie in socoteala
adjudecatarului.
            Garantia depusa de adjudecatar nu i se va elibera, decat dupa ce ordonanta de
adjudecare a imobilului va fi ramasa definitiva, si nu-i va fi aplicabil art. 550 de mai jos.
            Art. 547. - Aceasta noua licitatie se va incunostinta datornicului urmarit, adjudecatarului in
socoteala caruia se face vanzarea si creditorilor urmaritori si intervenienti, in persoana sau la
domiciliu, si se va publica potrivit art. 504 din aceasta legiuire.
            Termenul adjudecarii nu poate fi mai scurt de 20 zile, nici mai lung de 60 zile din ziua publicatiilor.
            Art. 548. - In aceasta noua publicatie se va cuprinde pe langa cele aratate la art. 500 si 502,
numele adjudecatarului care nu a depus pretul si suma cu care se adjudecase asupra-i.
            Aceasta suma va sluji ca punct de plecare la noua adjudecare.
            Art. 549. - Daca in ziua insemnata pentru adjudecare nimeni nu va da un pret mai mare peste vechiul adjudecatar si daca acesta va depune in acea zi pretul adjudecarii sale, cu dobanda legala din ziua cand trebuia sa depuna pretul si cheltuielile ce au ocazionat noua adjudecare, el va fi mentinut in calitatea sa de adjudecatar.
            Art. 550. - Daca, din contra, el nu va depune acest pret, bunul se va adjudeca pe seama aceluia care va da un pret fie si mai mic; iar fostul adjudecatar va fi condamnat a plati diferenta pana la pretul primei adjudecari cu dobanda legala si cheltuielile ocazionate cu noua adjudecare, prin sentinta de adjudecare in cont.
            Aceasta sentinta va fi fara apel.

Sectiunea a XI-a
Actele de adjudecare si recursul in contra lor

            Art. 551. - Indata dupa sfarsitul adjudecarii si depunerea pretului, potrivit art. 544 sau 545 din acest cod, judecatoria va da adjudecatarului ordonanta de adjudecarea nemiscatorului.
            Ordonanta va cuprinde, pe scurt, jurnalul de adjudecare desavarsita, individualizarea nemiscatorului adjudecat, numele fostului proprietar si al adjudecatarului si aratarea platii pretului, in intregime, a taxelor de executor judecatoresc, timbrul si impozitul proportional.
            Completul judecatoriei va semna atat originalul ordonantei ce se va preda partii, cat si acel ce va ramane la dosar.
            Aceasta ordonanta se va transcrie in registrele de mutatii tinute de notariatul de stat corespunzator instantei de executare.*

* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Ordonanta de adjudecare este supusa recursului.
            Art. 552. - Datornicul urmarit, creditorii sau orice alta persoana interesata pot face recurs
impotriva ordonantei de adjudecare, in termen de 40 de zile de la data transcrierii acesteia, potrivit
art. 551 alin. 4.
            Art. 553. - Acest recurs se va judeca de urgenta; el va fi suspensiv de executare.
            Art. 554. - In curgerea acestor 40 zile, pretul adjudecarii se va pastra la Casa de Consemnatiuni si nemiscatorul nu se va da in posesia adjudecatarului, urmand a fi conservat potrivit randuielilor aratate in art. 514 pana la 519 din aceasta legiuire.
            *Art. 555. - Ordonanta de adjudecare se va putea casa in cazurile urmatoare:
            1. cand s-a calcat vreo randuiala a legii prescrisa sub pedeapsa de nulitate, potrivit articolelor de mai sus si art. 105 din acest cod;
     2. pentru cauza de incompetenta, exces de putere si omisiune esentiala

*) In prezent, motivele de casare sunt cele prevazute de art. 304 , 304¹ C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Art. 556. - Daca ordonanta se caseaza, judecatoria care a facut urmarirea va continua procedura si actele urmaririi de la actul casat. Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului.
            Art. 557. - Cand cele 40 zile s-au sfarsit, fara sa se faca cerere in casare sau cand cererea aceasta s-a respins si s-au indeplinit dispozitiile art. 544 din acest cod, ordonanta de adjudecare se va executa, de va fi loc, si pretul se va urmari intre creditori.
            Partea interesata va dovedi neatacarea cu recurs a ordonantei de adjudecare printr-un certificat eliberat de instanta competenta, potrivit legii, sa primeasca cererea de recurs.

Sectiunea a XII-a
Efectele adjudecarii

            Art. 558. - Ordonanta de adjudecare, ramasa definitiva si executata, trece adjudecatarului dreptul ce avea si urmaritul asupra bunului vandut; imobilul insa ramane liber de orice privilegiu sau ipoteca la care era supus.
            Art. 559. - In privinta contractelor de inchiriere sau arendare ale bunului adjudecat, se va urma potrivit randuielilor codicelui civil. Iar in privinta platilor facute inainte de catre chirias sau arendas se va urma potrivit art. 513 alin. 2 din aceasta legiuire.
            Art. 560. - Ordonanta de adjudecare are puterea unui titlul executor, observandu-se insa
dispozitiile art. 557 din acest cod.
            In privinta transmiterii dreptului de proprietate si folosinta asupra persoanei adjudecatarului, aceasta ordonanta are efect retroactiv din momentul chiar al depunerii pretului.
            Art. 561. - Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, a bunului adjudecat, se va prescrie in termen de 5 ani, din momentul executarii ordonantei de adjudecare.
            Aceasta prescriptie va curge si contra absentilor, nevarstnicilor, interzisilor si celor pusi sub consiliu judiciar.
            Daca cererea de evictiune se va face inainte de imparteala pretului adjudecarii, judecatoria va putea, dupa cererea adjudecatarului, gasind cererea de evictiune serioasa, sa suspende, cu sau fara cautiune, imparteala pretului pana la judecata definitiva a cererii in revendicare.
            Cand cererea in revendicare va fi facuta dupa imparteala pretului adjudecarii, se va urma dupa dreptul comun.
            Prescriptiile incepute la epoca publicarii acestui codice se vor regula dupa legile cele vechi.
           Cu toate acestea, prescriptiile incepute mai inainte de punerea in aplicare a acestui cod si pentru a caror implinire ar trebui sa treaca mai mult de 5 ani, se vor implini dupa trecere de 5 ani, cu incepere de la data punerii in executare a legii de fata.

CAPITOLUL V
Tablou de imparteala a pretului nemiscatoarelor
Sectiunea I
Deschiderea distributiei si infatisarea titlurilor

            Art. 562. - Indata ce ordonanta de adjudecare a devenit executorie, creditorii vor depune titlurile creantei lor pentru facerea tabloului de imparteala.
            Acest tablou va cuprinde:
            1. diferite cheltuieli ale urmaririi si platile agentilor urmaritori;
            2. creantele fiecarui creditor privilegiat sau ipotecar, dupa rangul privilegiului sau ipotecii sale;
            3. creantele simple sau chirografare.

Sectiunea a II-a
Inchiderea distributiei si plata creantelor

            Art. 563. - Titlurile creantelor ce s-au platit integral se vor depune la grefa spre a se da
datornicului urmarit.
            Daca o creanta se va plati numai in parte, judecatorul va insemna pe dansa partea ce se plateste si titlurile se inapoiaza tot creditorului.
            Art. 564. - Judecatoria, pe baza tabloului de imparteala a creantelor, asa precum definitiv sunt inscrise in tablou, va incheia proces-verbal despre creantele ce au a se plati indata si va da fiecarei parti un mandat de plata cuvenita, din pretul adjudecarii asupra Casei de Economii si Consemnatiuni.
            Va mai trimite catre aceasta Casa si un extract de pe tabloul de imparteala.
            Art. 565. - Aceasta Casa va plati fiecarei parti dupa mandatul sau.
            Fiecare parte va iscali de primirea platii, atat pe mandatul de plata, cat si pe marginea extractului din tablou.
            Indata ce toate platile s-au facut, Casa de Consemnatiuni va inapoia judecatoriei extractul de tablou care cuprinde chitantele de platile facute.
            Grefierul va aseza acest extract in dosarul adjudecarii.
            Art. 566. - O data ce tabloul de imparteala s-a inchis, prin incheierea procesului-verbal al
tribunalului popular si trimiterea extractului de tablou la Casa de Consemnatiuni, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creante sau a contesta creante inscrise in tabloul de imparteala.
            Se vor putea insa primi contestatii asupra greselilor de socoteala ce s-au putut face in tabloul de imparteala.

Sectiunea a III-a
Regularea unor creante speciale

            Art. 567. - Creantele conditionate se vor aseza la randul lor ca si cum ar fi creante simple.
            Art. 568. - Daca conditia va fi rezolutorie, nu se va putea libera creditorului suma cuvenita, decat daca acel creditor va da cautiune sau o ipoteca catre aceia care ar trebui sa se foloseasca de acea suma, in caz de implinirea conditiei.
            Art. 569. - Cand conditia va fi suspensiva, suma cuvenita creditorului conditional se va da
creditorilor ce vin dupa dansul, daca insa acestia vor da acelui creditor conditional o cautiune sau
ipoteca ca ii vor intoarce suma ce au primit in caz de implinirea conditiei.
            Art. 570. - Daca in cazurile aratate prin cele doua articole de mai sus, creditorii nu vor, ori nu pot sa dea o cautiune ori o ipoteca, suma va ramane depusa la Casa de Consemnatiuni pana la implinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.
            Art. 571. - Daca creanta este cu termen, se va inscrie la randul ei, si se va plati indata, desi
termenul nu e ajuns. Daca insa acea creanta e fara dobanda, plata inainte de vreme nu se va face
decat scazandu-se dobanda cuvenita pana la implinirea termenului. Nevoind creditorul sa faca
scaderea, partea sa se va pastra la Casa de Consemnatiuni spre a i se libera la termen.

CAPITOLUL VI
Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor

            Art. 572. - Daca partea condamnata a restitui niste lucruri miscatoare nu voieste a le da in
termenul prescris de judecata, nici a doua zi dupa somatia ce i se face prin un executor judecatoresc
predarea acestor obiecte catre proprietarul lor se va face prin puterea si autoritatea publica.
            Art. 573. - Se vor observa pentru predarea silita a acestor obiecte formalitatile prescrise pentru urmarirea miscatoarelor de la art. 411 pana la art. 430 din acest cod, afara de cele ce se oranduieste de aceste articole in privinta custodelui sau punerii pecetilor.
            Art. 574. - Pe langa procesul-verbal ce executorul judecatoresc va incheia pentru luarea obiectului din mana datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata ca ele s-au predat
proprietarului. Acesta va iscali acest din urma proces-verbal, care se va depune la grefa instantei
respective.
            Art. 575. - Daca partea condamnata a iesit dintr-un nemiscator sau a lasa posesia unui nemiscator sau a-l preda proprietarului nu voieste a lasa imobilul in termenul insemnat de judecata, nici 8 zile dupa somatia ce i se va face, ea va fi gonita cu puterea si autoritatea publica si nemiscatorul se va preda proprietarului sau.
            Art. 576. - Spre acest sfarsit, acela care va avea titlu executor de punere in posesie se va indrepta la judecatoria locului unde este asezat imobilul si judecatoria va insarcina pe un executor
judecatoresc, ca singur sau insotit de un judecator, sa mearga la fata locului spre a executa predarea
nemiscatorului.
            Executorul va putea lua cu sine si subofiteri de politie dupa trebuinta.
            Art. 577. - Executorul judecatoresc va soma pe parte a iesi de indata din imobil si, nevoind, va incheia proces-verbal de impotrivirea sa, procedand in urma cu ajutorul fortei publice la departarea lui din imobil si va declara pus in posesia bunului pe cel in drept.
            Daca partea lipseste de acasa sau nu voieste a deschide usile, executorul judecatoresc se va insoti in toate cazurile, de un ofiter de politie ori un ajutor al sau, acolo unde sunt; de primar sau ajutorul sau, acolo unde nu sunt ofiteri de politie.
           Art. 578. - Daca mobilele persoanei condamnate nu sunt urmarite pentru datorii, executorul
judecatoresc va proceda la scoaterea mobilelor pe strada sau pe calea publica. Si daca partea
condamnata lipseste de acasa si nu e de nimeni reprezentata, se va pune un custode la aceste mobile,
cu plata de la proprietarul lor.
            Numirea custodelui si predarea mobilelor in paza lui se va face potrivit art. 418 si urmatoarele din acest cod.
            Art. 579. - Se va face un proces-verbal despre toate operatiile din fata locului, precum si despre predarea imobilului in posesia proprietarului sau.
            O copie de pe acest proces-verbal se va lasa atat la partea izgonita din imobil cat si la proprietarul pus in posesie.
            El se va iscali de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum si de parti.
            Daca acestea nu vor voi, sau nu vor putea sa iscaleasca se va face vorbire in procesul-verbal.
            Originalul acestui proces-verbal se va depuse la judecatoria prin care s-a incuviintat executarea si care va trebui de indata la primirea procesului-verbal sa indeplineasca cele oranduite de art. 403 din acest cod.
            Art. 580. - Toate cheltuielile de executare aratate in acest titlu vor fi in sarcina deposedatului.

CARTEA a VI-a
Proceduri diverse
CAPITOLUL I
Ordonante presedintiale

            Art. 581. - Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
            Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.*

* Alin. 2 al art. 581 a fost introdus prin Legea nr. 59/1993.
            Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata
asupra fondului dreptului.
            Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.
            Art. 582. - *Ordonanta este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

* Textul art. 582 a fost modificat integrla prin Legea nr. 59/1993.
            Instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului, putand sa oblige partea la depunerea unei cautiuni.
            Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.
            Apelul si recursul se judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor.
            Impotriva executarii ordonantelor presedintiale se poate face contestatie.

CAPITOLUL II
Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute

            Art. 583. - Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.
            Spre acest sfarsit, instanta va soroci termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.
            Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.
            Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.
            Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.
            Art. 584. - Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o
hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface
dupa cel de al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi
disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau
altor persoane.
            In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar
mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei
care a ordonat publicatia.
            Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata mai sus, ori daca partile tagaduiesc fiinta sau cuprinsul inscrisurilor pe care s-a intemeiat hotararea, se va pasi la refacerea lor de catre instanta de apel potrivit cu dispozitiile aratate in articolul de mai sus.
            Daca nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface, instanta de apel judeca din nou pricina in fond.
            Art. 585. - *Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o
hotarare devenita irevocabila, acea hotarare se va reface de instanta de fond, dupa procedura
prevazuta de art. 583 si 584.

* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.

CAPITOLUL III
Despre oferte de plata si consemnatii

            Art. 586. - Cand datornicul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa
primeasca plata, datornicul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator.
            Art. 587. - Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.
            In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i
fie predat.
            Art. 588. - Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.
            Datornicul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de Economii sau administratia financiara a judetului respectiv, iar recipisa se va
depune la executorul judecatoresc al instantei domiciliului creditorului.
            Art. 589. - Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile
stabilite pentru cererea principala.
            Art. 590. - Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de alin. 8 din art. 1115 si alin. 3 si 4 din art. 1116.

CAPITOLUL IV
Sechestrul asigurator si judiciar

            Art. 591. - Proprietarii, principalii chiriasi sau arendasii vor putea, pentru arenzile sau chiriile
neplatite si datorate, sa sechestreze, printr-o simpla petitie, data catre autoritatea judecatoreasca
locala, lucrurile si fructele care se vor afla in casa, mosie sau pamantul inchiriat ori arendat.
            Ei vor putea sa sechestreze si averea miscatoare care se afla in casa sau pe mosia lor, dar care s-a transportat in alt loc fara consimtamantul proprietarului, si proprietarul pastreaza privilegiul sau pe aceasta avere, intrucat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codul civil.
            Acelasi drept il au proprietarii, principalii chiriasi si arendasii care nu au contract scris; sunt insa indatorati ca, o data cu cererea de sechestru, sa prezinte dovada de chemare in judecata si sa dea o cautiune fixata de autoritatea judecatoreasca.
            Art. 592. - Lucrurile subchiriasilor si subarendasilor care se vor afla in locurile ocupate de dansii si fructele pamantului ce li s-au subarendat se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreste chiriasul sau arendasul principal. Li se vor tine insa in seama chiriile sau arenzile ce ei au platit de buna credinta pentru termenii trecuti, nu insa si platile ce vor fi facut inainte de vreme.
            Art. 593. - Aceste sechestrari se vor face prin un executor judecatoresc al instantei unde este asezat nemiscatorul, cu aceleasi forme cu care se fac si urmaririle pentru vanzarea silita a
miscatoarelor.
            Art. 594. - Orice alt creditor, a carui creanta este constatata printr-un act scris si este ajunsa la termen va putea, deodata cu chemarea in judecata pentru plata creantei sale, sa puna un sechestru
asigurator pe mobilele datornicului sau.
            Acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris; sunt insa indatorati ca, odata cu cererea de sechestru, sa dea o cautiune de a treia parte din valoarea reclamata.
            Art. 595. - Acest sechestru se va pune cu incuviintarea instantei domiciliului datornicului si
creditorul va putea fi supus la o cautiune.
            Art. 596. - Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator, sau asupra administratiei sau folosintei unui lucru comun, judecata va putea, dupa cererea celui interesat si citarea partilor, sa incuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a carui proprietate, posesie, administratie sau folosinta se discuta, putand sa oblige pe reclamant a da
o cautiune ce va fi fixata de judecata.
            Paza bunului sechestrat poate fi incredintata sau detinatorului acelui bun sau unei a treia persoane, numita de judecator, in caz de neintelegere intre parti.
            Sechestrul va putea face toate actele de conservare si administratie. Va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabila indrituire a
autoritatii care l-a numit.
            Sechestrul judiciar va incasa orice venituri si sume datorate, va putea plati datorii cu caracter curent precum si cele constatate prin titlul executor.
            Plata sechestrului se va fixa de judecata care l-a infiintat. In nici un caz ea nu va putea depasi, pe fiecare an, de zece la suta din venitul net anual al bunului apreciat de instanta.
            Art. 597. - Judecatoria va putea inca sa incuviinteze a se sechestra in mainile datornicului averea sa miscatoare, pentru creantele aratate la art. 594, chiar cand nu sunt ajunse la termen, in cazurile urmatoare:
            1. cand datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce daduse sau nu a dat asigurarile promise;
            2. cand e pericol ca datornicul sa fuga sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea sa.
            In ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea incuviinta decat cu dare de cautiune care va fi fixata de autoritatea judecatoreasca.
            Art. 598. - Daca datornicul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, judecatoria va putea ridica sechestrul de asigurare.
            Art. 599. - Sechestrul de asigurare se va pune prin agentii de urmarire, dupa aceleasi forme ca si cele cerute pentru urmarirea miscatoarelor si numai pe averea miscatoare ce se poate urmari.
            Art. 600. - In toate cazurile aratate in acest capitol, autoritatea judecatoreasca va putea, dupa trebuinte si in cazurile urgente, sa dea autoritatii locale ordin in scris ca chiar inaintea mergerii
executorului judecatoresc sa se opreasca datornicul a scoate sau a da de o parte vreun lucru din cele
a caror sechestrare se cere.
            Art. 601. - In toate cazurile aratate in acest capitol, vanzarea silita a mobilelor nu se va putea face decat dupa ce creditorul va fi dobandit un titlu executor.

CAPITOLUL V
Deliberarile consiliului de familie

            Art. 602 - 606inclusiv ao fost abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954, pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.

CAPITOLUL VI
Despartenia

            Art. 607. - Cererea de despartenie este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia caruia isi are domiciliul
reclamantul.
            Art. 608. - Sotul parat poate sa faca si el cerere de despartenie, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele
petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra
fondului, in cererea reclamantului.
            Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.
            Art. 609. - In cazul cand motivele desparteniei s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima
instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la
sectiunea judecatoriei investita cu judecarea apelului.
            Art. 610. - Neintroducerea cererii in termenele aratate in articole de mai sus trage decaderea
pentru sotul parat din dreptul de a cere despartenia, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost
respinsa si motivele desparteniei s-au ivit in urma.
            Art. 611. - Cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de
despartenie, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor.
            Art. 612. - Cererea de despartenie va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de starea legala de copii legitimi fata de amandoi soti, precum si a copiilor recunoscuti de acestia.
            Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.
            La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de nastere al copiilor minori.
            Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.
            Paratul nu este tinut sa faca intampinare.
            Interogatorul si juramantul nu pot fi cerute pentru dovedirea motivelor de despartenie.
            Art. 613. - *Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de
impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.

* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
          Art. 613¹. - In cazul in care cererea de divort se intemeiaza cu acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
            Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
            Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege.
            Art. 613². - Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri
vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru
copii si la folosirea locuintei. (D. 174/1974)
            Art. 614. - In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.
            Art. 615. - Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna insa
judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare
sau administrare a probelor. In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica.
            Art. 616. - *Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Art. 616¹. - Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constata ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.
            Art. 617. - Instanta poate sa pronunte despartenia impotriva ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandorura.
            Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta. *

* Alin. 2 si 3 ale art. 617  au fost introduse prin Legea nr. 59/1993.
            In cazurile prevazute de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.*

* Alin. 2 si 3 ale art. 617  au fost introduse prin Legea nr. 59/1993.
            Art. 618. - Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cereriicfacute de parat. Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.*

* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare, si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi.
            Art. 619. - *Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 zile si curge de la comunicarea hotararii.
            Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.
            Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.
            Hotararea care se pronunta in conditiile art. 613¹ alin. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul.
            Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.

* Art. 619 a fost modificat integral prin Legea nr. 59/1993.

CAPITOLUL VII
Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni

            Art. 620 - 642. - Abrogate prin Decretul nr. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala.

Sectiunea a IV-a
Vanzarea miscatoarelor unei mosteniri

            Art. 643. - Cand vanzarea miscatoarelor unei mosteniri se va face in baza art. 730 alin. 1 din
Codul civil, aceasta vanzare se va executa potrivit randuielilor aratate pentru vanzarea silita a
miscatoarelor, prin art. 437, 438, 439, 440, 443, 444 si 445 din acest cod.
            Art. 644. - Partea interesata se va adresa judecatoriei, alegand si un domiciliu in acel loc, daca locuieste in alta parte.
            Art. 645. - Se va face inventarul obiectelor de vandut, dupa ce se va chema atat cel ce a facut cererea, cat si alte persoane interesate cunoscute.
            Art. 646. - Vanzarea publica se va face la locul insemnat de judecatorie potrivit art. 432 din
aceasta legiuire.

Sectiunea a V-a
Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor*)

            Art. 647. - Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor nu va putea fi incuviintata decat dupa un aviz al rudelor, aratator de natura bunurilor si de valoarea lor aproximativa.
            Acest aviz nu va fi necesar daca bunurile vor fi totodata si ale varstnicilor si daca vanzarea este ceruta de dansii. Se va urma atunci potrivit randuielilor din sectia urmatoare.

*) Procedura vanzarii bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor din Codul de procedura civila este aplicabila numai in masura in care autoritatea tutelara hotaraste valorificarea imobilelor apartinand unui minor pe calea licitatiei publice.
            Art. 648. - Cand judecatoria va intari acest aviz, va declara tot in hotararea sa ca vanzarea se va face in fiinta tutorelui inaintea judecatoriei.
            Art. 649. - Incheierea care va incuviinta vanzarea va insemna si pretul cu care are a se incepe si conditiile ei.
            Art. 650. - Aceasta pretuire va fi regulata sau dupa avizul rudelor sau dupa titlurile proprietatii, sau dupa contractele autentice sau iscalite cu data certa si, de nu sunt contracte, dupa rolul contributiei funciare.
            Cu toate astea, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa faca pretuire totala sau partiala a
nemiscatoarelor.
            Pretuirea aceasta se face, dupa importanta si natura bunurilor, prin unul sau trei experti, numiti de judecatorie spre acest sfarsit.
            Art. 651. - Daca pretuirea a fost ordonata, expertul sau expertii, dupa ce vor jura inaintea
judecatorului, vor face raportul lor, care va arata in scurt bazele pretuirii, fara de a intra in amanunte
de descriere a bunurilor de vanzare.
            Acest raport se va depune la grefa judecatoriei si se va da o copie de pe dansul la cei ce o vor cere.
            Art. 652. - Se va forma apoi un act de publicatie care va cuprinde:
            1. aratarea hotararii care incuviinteaza vanzarea;
            2. numele, prenumele nevarstnicului si al tutorelui sau;
            3. aratarea nemiscatoarelor ce se vand si un extract din conditiile vanzarii cuprinse mai pe larg in hotararea vanzarii;
            4. pretul cu care are sa inceapa licitatia;
            5. ziua, locul si ora cand are sa se faca vanzarea.
            Art. 653. - Acest act se va afisa, timp de 30 de zile cel putin, atat la usa judecatoriei sau la locul unde are sa se faca vanzarea, cat si la usa consiliului local unde se afla bunurile.
            Art. 654. - Daca in ziua insemnata pentru adjudecare nu iese un pret nici macar egal cu pretul insemnat de judecatorie si publicat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sau sa aprobe pretul iesit sau sa amane vanzarea pentru alt termen, care se va publica tot in chipul aratat in articolul de mai sus.
            Art. 655. - Sunt declarate comune acestei sectiuni articolele 531, 532, 535, 536, 537, 538, 539, 544, 545, 546, 547, 548, 549 si 550 din acest cod.
            Art. 656. - In cele 8 zile care vor urma dupa adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze cu o a zecea parte mai mult peste pretul iesit, conformandu-se si cu cele aratate la art. 541, 542, 543 si
654 din acest cod.

Sectiunea a VI-a
Impartiri si licitatii*)

            Art. 657. - Impartirea de succesiuni intre mai multe persoane se va face prin judecatorie daca ele nu o pot face prin buna intelegere.

*) Aceasta sectiune a fost in cea mai mare parte modificata prin Legea nr. 603/1943. Textele art. 657-667 au fost reproduse intocmai, intrucat ele nu au fost expres modificate sau abrogate. Dispozitiile lor trebuie insa intregite cu cele ale Legii nr. 603/1943.
            Art. 658. - In cazurile aratate de art. 733 si 747 din codicele civil, impartirea se va face dupa cererea partii celei mai staruitoare.
            Art. 659. - Numirea de tutore pentru nevarstnici, care intr-o imparteala au interese contrarii, se va face de catre judecatorie, dupa avizul consiliului de familie*).
            Art. 660. - In urma raportului judecatorului numit pentru operatiile impartelii, potrivit art. 733 din codicele civil, judecatoria va hotari a se face imparteala in natura si, de va fi trebuinta, va hotari
vanzarea unora sau mai multor nemiscatoare.
            Aceasta vanzare se va face prin licitatie inaintea judecatoriei unde se afla asezat nemiscatorul, cu expertiza sau fara expertiza, dupa imprejurari.
            Art. 661. - Daca judecatoria va hotari a se face expertiza, el va putea numi unul sau trei experti, care, dupa ce vor jura, vor face la fata locului raportul lor dupa bazele pretuirii, fara sa intre in amanuntele de descriere a obiectelor de impartit.
            Art. 662. - Vanzarea obiectelor se va face potrivit cu cele ce s-a zis pentru vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor.
            Pana la vanzare, partile vor putea imparti intre ele veniturile bunului miscator sau nemiscator, potrivit cu partea ce fiecare are stabilit judecatoreste sau recunoscut de toti, in bunul ce se vinde.
            Art. 663. - Daca in ziua insemnata pentru adjudecare pretul iesit nu va fi egal cu pretul pus de judecatorie se va urma cum s-a zis in art. 654 din acest cod.
            Art. 664. - In cele opt zile dupa adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze cu o a zecea parte mai mult peste pretul adjudecarii, potrivit cu cele zise la art. 656 din acest cod.
            Art. 665. - Cand situatia nemiscatorului va cere mai multe expertize deosebite si se va constata ca fiecare bun nu se poate imparti, vanzarea prin licitatie nu se mai face daca, din apropierea raporturilor, rezulta ca totalitatea nemiscatoarelor poate a se imparti in natura.
            Art. 666. - Daca cererea este ca nemiscatoarele sa se imparta in mai multe parti in natura, dupa ce vor face pretuirea, vor insemna cum trebuie sa se compuna fiecare lot sau partea a se da.
            Raportul expertilor fiind aprobat de judecatorie, loturile sau particelele vor fi trase la sorti, fata cu partile, inaintea judecatoriei.
            Art. 667. - In celelalte cazuri se va urma potrivit cu art. 737 pana la 750 din codicele civil.

Sectiunea a VII-a
Beneficiul de inventar

            Art. 668. - Daca mostenitorul beneficiar voieste, inainte de a se declara mostenitor, ca, potrivit cu codicele civil, sa se autorizeze a vinde bunurile miscatoare ale mostenirii, el va prezenta, spre acest sfarsit, o petitie la judecatoria locului unde s-a deschis mostenirea.
            Vanzarea se va face inaintea unui expert judecatoresc, conform art. 432, 437, 438, 439, 440, 442, 443, 444 si 445.
            Art. 669. - Daca cererea este de a se vinde bunuri nemiscatoare de ale succesiunii, mostenitorul beneficiar va prezenta judecatoriei locului unde e deschisa succesiunea o petitie in care se arata necesitatea acestei vanzari si nemiscatoarele de vandut.
            Judecatorul va comunica cererea procurorului si va hotari de trebuie a se face vanzarea si de trebuie sau nu a se face pretuirea de experti.
            Art. 670. - Se va proceda la vanzarea dupa formalitatile prescrise pentru vinderea nemiscatoarelor unui nevarstnic.
            Art. 671. - Mostenitorul beneficiar se va socoti mostenitor pur si simplu daca a vandut
nemiscatoare fara a urma potrivit randuielilor prescrise mai sus.
            Art. 672. - Actiunile ce mostenitorul beneficiar are a intenta in contra mostenirii, le va intenta in contra celorlalti mostenitori, daca sunt; in cazul contrar, el le va intenta in contra unui curator ce se va numi dupa formele cum se numesc curatorii la mostenirile vacante.
            Art. 673. - Mostenitorul beneficiar va fi obligat a da socoteala despre administratia sa si va fi
raspunzator de actele gestiunii sale.

CAPITOLUL VIII
Cererile privitoare la posesiune

            Art. 674. - Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca:
            1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
            2. reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an;
            3. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de art. 1846 si 1847 din Codul civil.
            In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest articol.
            Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere.
            Intampinarea nu este obligatorie.
            Art. 675. - Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente.
            Art. 676. - Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el
detine.

CAPITOLUL IX
Despartirea averilor dintre barbati si femei

            Art. 677 - 686. inclusiv au fost abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

CAPITOLUL X
Despre interdictie*)

Art. 687- 691. - Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

*) Decretul nr. 32 din 31 ianuarie 1954, modificat prin Legea nr. 4 din 4 aprilie 1956, cuprinde in art. 30-35 inclusiv procedura interdictiei.

CAPITOLUL XI
Cesiunea bunurilor

            Art. 692. - Datornicii, care vor fi in pozitie de a reclama cesiunea judiciara acordata de art. 1126 al codicelui civil, vor fi tinuti a depune la grefa judecatoriei, unde aceasta cerere va fi facuta, bilantul lor, registrele lor, daca au, si titlurile lor active.
            Art. 693. - Cererea datornicului se va indrepta la judecatoriei domiciliului sau.
            Art. 694. - Aceasta cerere va fi comunicata procurorului. Ea nu va suspenda efectul nici unei
urmariri, afara numai daca judecatorii, chemand si pe parti, vor ordona ca sa se suspende aceasta
executie, provizoriu.
            Art. 695. - Datornicul admis la beneficiul de cesiune va fi dator sa declare in persoana,
chemandu-se creditorii in sedinta publica a judecatoriei, ca voieste a ceda bunurile sale. Judecatoria
va incheia proces-verbal de pe aceasta declarare.
            Art. 696. - Hotararea care va admite cesiunea bunurilor da putere creditorilor a vinde bunurile miscatoare sau nemiscatoare ale datornicului si se va proceda la aceasta vanzare in formele prescrise pentru mostenitori sub beneficiu de inventar.
            Art. 697. - Nu pot fi admisi la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancrutii fraudulosi, persoanele condamnate pentru furt sau inselaciune (escrocherie); nici contabilii, tutorii, administratorii sau depozitarii.

CAPITOLUL XII
Conventiile matrimoniale

            Art. 698 - 709. - Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.I.1954.

CAPITOLUL XIII
Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre
inscriptia privilegiilor, ipotecilor si amanetelor*)

            Art. 710. - Se va tine la fiecare judecatorie un registru de transcrierea, de mutatie sau stramutarea proprietatilor, un alt registru de inscriptia privilegiilor si ipotecilor, un alt registru pentru transcrierea comandamentelor si o mapa in care se va pastra un exemplar al actelor de amanet.

*) Efectuarea lucrarilor de publicitate imobiliara, de publicitate mobiliara in cazurile prevazute de lege, precum si a celor privind cartile funciare sunt de competenta Notariatului de stat (Art. 4 lit. m D. din Decretul nr. 377/1960).
            Art. 711. - Se vor transcrie in registrul de transcriere al judecatoriei unde este asezat bunul
nemiscator:
            1. toate actele de instrainare a proprietatilor nemiscatoare sau a drepturilor reale ce se pot
ipoteca;
            2. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
            3. toate actele prin care se constituie o servitute, un drept de uzufruct, de uz sau de locuinta;
            4. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
            5. tranzactiile asupra drepturilor reale;
            6. ordonantele de adjudecare;
            7. hotararile date in materie de expropriere pentru utilitate publica;
            8. cesiunile pe venituri pe un timp mai mare de doi ani;
            9. extract de pe contractele de arenda sau inchiriere pe un timp mai lung de trei ani. La actele aratate in alin. 1, 2, 3 si 4, de vor fi autentificate tot la judecatoria situatiei nemiscatorului,
transcrierea se va face numai in extras.
            Art. 712. - Pana la transcriere, drepturile rezultand din actele mentionate in articolul de mai sus nu se vor opune celor de al treilea, care au drepturi asupra bunului nemiscator chiar daca au cunostinta de existenta actelor de mai sus. Se excepteaza bineinteles cazurile de viclenie.
            Art. 713. - Se vor transcrie in extract in registrul de urmariri:
            1. comandamentele prealabile;
            2. urmaririle de venituri.
            Art. 714. - Cererile de transcriere se vor face la grefa judecatoriei de partea interesata, chiar pe baza unor titluri sub semnatura privata.
            Art. 715. - Inscrierea privilegiilor si ipotecilor se va face in registrul judecatoriei unde se afla situat bunul nemiscator, potrivit randuielilor aratate in codicele civil. In caz cand actul a carui inscriere se cere este autentificat tot la judecatoria situatiei nemiscatorului, se va inscrie in registru numai
ordonanta de inscriere.
            Art. 716. - Cand se va incuviinta inscrierea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare in registrul de inscriere, transcriere si urmariri, de un judecator, asistat de grefier, spre a se vedea daca exista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun. Vorbire despre aceste cercetari se va face in actul de inscrierea ipotecii sau privilegiului. Partile pot renunta la cercetarea in registre.
            Art. 717. - Pe actul original, pe langa certificarea datei si numarului de ordine cerute de art. 1782 din codicele civil, se va transcrie si ordonanta de inscriere, asa cum s-a trecut in registrul de inscriere.
            Art. 718. - Aceleasi formalitati de inscriere se vor urma cand pe baza art. 1814 din codicele civil o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul. Vorbire despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscriptii.
            Art. 719. - In mapa prevazuta de art. 711 se va pastra cate un exemplar de pe toate actele prin care se constituie un amanet, potrivit art. 1685 si urmatoarele din Codul civil, dupa cererea partii
interesate.
        Art. 720. - Toate exemplarele actelor juridice depuse si stranse in mape se vor lega in fiecare an in volum.

CARTEA a VII-a
Dispozitii finale

            Art. 721. - Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in masura in care acestea nu cuprind
dispozitii potrivnice.
            Art. 722. - Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.

*) Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la bugetul statului.
            Art. 723. - Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in
vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv
raspunde pentru pagubele pricinuite.
            Art. 724.* - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 725.* - Actele de procedura indeplinite inainte de punerea in aplicare a prezentei legi raman valabile.
            Art. 726.* - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 727.* - Ori de cate ori legile fac trimitere la dispozitii abrogate in temeiul prezentei legi,
trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din cuprinsul legii de fata.
            Art. 728.* - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

* Dispozitiile art. 724, 725, 726, 727, 728 C. proc. civ., precum si art. IV, VI si VII din legea nr. 18 din 12 februarie 1948 au caracterul unor dispozitii tranzitorii in momentul cand a fost pus in aplicare Codul de procedura civila din 1948.
            Art. 729. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 730. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 731. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 732. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 733. - Amenzile aplicate in temeiul prevederilor codului de fata se executa potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a sumelor cuvenite bugetului de stat.

*) Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
            Art. 734. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
            Art. 735. - Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a
Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, ramane in vigoare.
            Alineatul 2 abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
          NOTA. Dispozitiile art. III, VI si VIII din legea nr. 18 publicata in Monitorul Oficial nr. 35 din 12 februarie 1948, pentru modificarea Codului de procedura civila, au urmatorul cuprins:
            Art. III. - Abrogat prin Legea nr. 59/1993.
            Art. VI. - Pe data punerii in aplicare a prezentei legi se abroga:
            1. Legea pentru Curtea de Casatie si Justitie;
            2. Legea judecatorilor de ocoale;
            3. Legea nr. 394 din 23 iunie 1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala;
            4. Legea nr. 661 din 4 octombrie 1943 pentru reglementarea regimului fiscal al unor actiuni in justitie;
            5. articolele 234, 241, 242, 246-248, 251-276 si 285 din Codul civil;
            6. articolele 452-454, 578-583 si 722 pct. 7 din Codul de procedura civila.*

* Este vorba despre Codul de Procedura Civila ce era in vigoare in momentul modificarii intervenite prin legea nr. 18 din 12 februarie 1948.
            Art. 8. - Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 martie 1948.

DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

            stabilite prin art. II-VI din Legea nr. 59/1993 privind modificarea codului de procedura civila:
            Art. II. - Limitele amenzilor prevazute in Codul de procedura civila se stabilesc dupa cum urmeaza:
            - la art. 35, de la 3000 la 10000 lei;
            - la art. 95 alin. 5, de la 5000 la 15000 lei
            - la art. 99 alin. 1, de la 500 la 3000 lei;
            - la art. 185, de la 3000 la 10000 lei;
            - la art. 188 alin. 1, de la 500 la 3000 lei;
            - la art. 194, de la 1000 la 5000 lei;
            - la art. 205 alin. 3, de la 1000 la 5000 lei;
            - la art. 209 alin. 2, de la 500 la 3000 lei;
            - la art. 405, de la 3000 la 10000 lei;
            - la art. 437 alin. 2, de la 5000 la 20000 lei.
            Art. 3. - Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:
            'republica socialista romania', cu Romania';
            'buletinul oficial al r. s. romania', cu Monitorul Oficial al Romaniei;
            'curtea de casatie' si 'tribunalul suprem', cu 'curtea suprema de justitie';
            'curte', cu 'curtea de apel'; 'tribunal regional', cu 'tribunal';
            'tribunalul capitalei', cu Tribunalul Municipiului Bucuresti';
            'tribunalul popular' si 'tribunalul raional', cu 'judecatorie';
            'carte de judecata', cu 'sentinta';
     'portarel', 'agent de executare', 'agent de urmarire', precum si alte asemenea denumiri ce
desemneaza functionarul cu atributii de executare silita, cu 'executorul judecatoresc';
            'agent politienesc' si 'comisar de politie', cu 'subofiter' si 'ofiter de politie', dupa caz;
            'camera de chibzuire', cu 'camera de consiliu';
            'sfat popular', cu 'consiliu local' sau 'consiliu judetean', dupa caz.
            Art. IV. - Dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru pentru cererea de recurs se aplica in mod corespunzator si cererii de apel.
            Art. V. - Cauzele aflate in curs de judecata la instantele de fond, chiar daca sunt dupa casare cu trimitere vor fi, dupa caz, retinute pentru continuarea judecatii, sau vor fi trimise la instanta
competenta, potrivit normelor de competenta materiala din prezenta lege.
            Instantele sesizate inainte de intrare in vigoare a prezentei legi vor continua sa judece, chiar daca, potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, se schimba competenta teritoriala.
            Recursurile ordinare, cu exceptia recursurilor in materia contenciosului administrativ, vor fi considerate apeluri, urmand a fi solutionate potrivit competentei materiale stabilite de prezenta lege, inclusiv in situatia casarii cu retinere: in aceste cazuri, partile interesate beneficiaza de un termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru indeplinirea conditiilor de forma si fond privind judecarea apelului, precum si, cand este necesar, pentru sesizarea instantei de apel.
            Cererile de revizuire si contestatiile in anulare privind hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se judeca de instanta careia, potrivit legii de fata, ii revine competenta instantei care a dat hotararea atacata. Hotararile date asupra acestor cereri sunt supuse, de asemenea, cailor de atac prevazute de lege.
            Recursurile extraordinare cu care au fost sesizate instantele inainte de intrarea in vigoare a acestei legi vor continua sa fie judecate, iar in cazul casarii cu trimitere pentru o noua judecata, cauzele vor fi trimise instantelor competente potrivit aceleiasi legi.
Hotararile ramase definitive in perioada 30 iunie 1992 - 30 iunie 1993 pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege de catre partile interesate, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a aceleiasi legi.
            Hotararile in materia Legii fondului funciar nr. 18/1991, ramase definitive la judecatorii anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege, de catre partile interesate, in termen de 90 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indiferent de data pronuntarii lor.
            In toate cazurile in care, potrivit legii de fata, competenta materiala a instantei investite anterior este modificata, dosarele se trimit din oficiu instantei competente. Dispozitiile art. 725 din Codul de procedura civila sunt aplicabile.
            In situatiile in care, in mod exceptional, nu au putut fi organizate unele dintre judecatoriile prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, cauzele vor fi solutionate de catre judecatoriile competente teritorial, potrivit legii anterioare.
            Termenele pentru exercitarea cailor de atac ordinare, aflate in curs la data intrarii in vigoare a prezentei legi, incep sa curga din nou de la aceasta data. Executarile silite incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor fi continuate de instantele de executare investite.
            Art. VI. - Sunt si raman abrogate: art. 21, art 221, art. 1091, art. 1201, art. 260 alin. 3 si 4, art. 266 alin. 2, art. 2691, art. 307, art. 3292, art. 371, art. 375, dispozitiile cuprinse in cap. XVI al cartii VI - art. 7201-72016, art. 724, art. 726, art. 728, art. 729, art. 730, art. 731, art. 732, art. 734, art. 735 alin. 2 din Codul de procedura civila, art. III din Legea nr. 18 din 12 februarie 1948, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.