PROTECTIA COPILULUI - PRIORITATE A POLITICII LEGISLATIVE ACTUALE

PROTECTIA COPILULUI - PRIORITATE A POLITICII   LEGISLATIVE ACTUALE

1. Reglementarea si determinarea notiunilor

Protectia copilului, consta in totalitatea demersurilor de ordin afectiv, material, medical si social, ce trebuie intreprinse de catre parinti ( firesti sau adoptivi), responsabili legali ( tutori, curator, custode), organe si institutii de stat abilitate, organisme si organizatii neguvernamentale autorizate pentru normala lui dezvoltare(fizica, psihica si culturala), pentru facilitarea procesului de socializare si integrare sociala a viitorului adult.

In mod firesc toti copii au nevoie de protectie generala, date fiind stadiul incipient de dezvoltare fizica si mintala, cerintele fiziologice, afective, materiale si instructiv-educative, de maturizare biologica si sociala.

Din punct de vedere social - juridic, protectia generala a copilului este reclamata de specificul si dificultatile procesului instructiv - educativ care asigura asimilarea si respectarea valorilor promovate de societate, de necesitatea aplicarii reglementarilor interne si internationale referitoare la drepturile si tratamentul acestuia.

Subliniind faptul ca toti copiii, de la cei supradotati la cei cu deficiente, au nevoie de protectie generala, retinem ca in societate, exista un nr. insemnat de copii care au nevoie de protectie speciala, in forme si modalitati specifice si adecvate situatiei specifice in care se afla la un anumit stadiu de dezvoltare si afirmare ca personalitate.

Problematica subiectilor aflati in situatii deosebite ce reclama interventia institutionalizata si/sau neinstitutionalizata este diversa, grava, complexa si cu consecinte negative in perspectiva - daca nu se intervine operativ efectiv si eficient, in favoarea lor.

Raspunderea pentru ajungerea copilului in situatii deosebite, revine familiei, altor intretinatori legali, grupului prescolar si scolar, comunitatii locale, agentilor institutionalizati si neinstitutionalizati cu atributii in acest domeniu.

In Romania ca si in alte tari, exista copii supradotati si talentati care trebuiesc sustinuti pentru deplina lor realizare si afirmare, precum si copii a caror dezvoltare normala este afectata (in diferite grade), de disfunctionalitatile manifestate la nivelul grupului primar (familie, alti intretinatori), a institutiilor sanitare, scolare si de protectie sociala, de degradarea conditiilor materiale necesare unui trai decent, de deficitul de socializare raportat la varsta ca urmare a handicapului psihosomatic si cultural, de autoizolare, marginalizare si frecventarea anturajelor vicioase.

2 Categorii de copii protejati

Copii aflati in situatii deosebite in raport de gravitatea riscului la care sunt expusi sunt impartiti in urmatoarele categorii:

a)   Categorii de copii aflati in situatii speciale, cuprinde:

. copii cu dizabilitati (handicap), care au nevoie de ingrijire speciala ce nu poate fi asigurata in familie (handicap psihic sau fizic);

. cu parinti morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti pusi sub interdictie judecatoreasca, arestati disparuti sau declarati morti;

. abandonati in unitatile sanitare, in locuri aglomerate (frecvent in gari) si pe strazi fara acte asupra lor care sa le ateste identitatea, fiind lipsiti de dreptul la nume, la protectie familiala, la cetatenie;

. cu parinti care nu-si indeplinesc obligatiile firesti( afective, de intretinere, de ingrijire medicala, de educare si socializare) manifestand indiferenta fata de anturajul copiilor cand apar tendinte de comportamente deviante;

. din familii sarace ( paupere) si numeroase a caror conditii de viata sunt in continua degradare;

. din familii destramate si vicioase (promiscuitate, alcoolism, droguri, abuzuri sexuale, violente verbale si fizice intre parinti, infractori) care se constituie in modele negative de viata;

. lipsiti de conditiile minime de trai, copii aflati in asemenea situatii se confrunta cu dificultati majore in evolutia lor fireasca, fiind necesara protectia societatii pentru a evita victimizarea lor;

b ) Categorii de copii aflati in pericol, cuprinde:

. copii a caror dezvoltare fizica, morala, intelectuala le este in pericol, fiind supusi violentelor ( fizice, morale, sexuale) sau exploatarii;

. potentiale si virtuale victime ale alcoolului, drogurilor, prostitutiei, cersetoriei, violurilor, actelor de homosexualitate, de rapiri si sechestrari din partea adultilor delicventi;

. pe cei cu inclinatii spre sinucidere, consum de alcool si droguri, care frecventeaza medii si grupuri vicioase, marcati de marginalizare si izolare sociala;

. pe cei care nu respecta programul zilnic, mint, fumeaza, fura de la membrii familiei, rude si colegi, au absente multe de la scoala, note mici la purtare, devin agresivi, abandoneaza scoala sau determina exmatricularea;

. pe cei care vagabondeaza pe strazi si in locuri aglomerate, calatoresc clandestin spre alte localitati si in zona de frontiera, cersesc, se prostitueaza, se adapostesc in canale si alte locuri dosnice;

. pe cei care intra in anturajul unor adulti cu antecedente penale (proxeneti, hoti) care ii atrag la savarsirea de infractiuni;

. pe cei care se constituie in grupuri de protectie, dominare si actiuni ilicite organizate.

In situatiile descrise recunoastem cu usurinta comportamentele imorale care se repeta, se structureaza in devianta sociala ce anunta aparitia actelor antisociale de natura juridica.

c )Categorii de copii aflati in conflict cu legea:

. copiii care comit contraventii la regimul armelor, munitiilor si de frontiera, tulbura in mod repetat ordinea si linistea publica, se asociaza in vederea savarsirii de fapte antisociale;

. pe cei care fac operatiuni ilicite cu valuta, metale pretioase, produse radioactive, valorifica bunuri provenite din infractiuni;

. copiii care comit fapte prevazute de legea penala, insa li se prezuma lipsa de capacitate penala ( cei sub 14 ani);

. cei care savarsesc fapte prevazute de legea penala, dar se dovedeste ca au actionat fara discernamant ( intre 14 ani impliniti si 18 ani impliniti);

. pe cei care au capacitate penala, comit infractiuni si sunt condamnati cu masuri neprivative de libertate;

. pe cei care sunt condamnati prin sentinte penale definitive si nu respecta restrictiile, regimul stabilit in cazul pedepselor neprivative de libertate.

Remarcam, in cele mentionate mai sus, fapte care lezeaza norme juridice importante, comportamente deviante de natura penala ce prefigureaza viitori infractori, care vor determina o recrudescenta a fenomenului infractional juvenil.

Cadrul institutional in domeniul protectiei copilului, s-a imbunatatit prin Legea 275/2004, privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia drepturilor Copilulu Aceasta are rolul de coordonator la nivel national a politicii in domeniul reformei sistemului de serviciu si institutiei care asigura, promovarea drepturilor copilului, ingrijirea si protectia acestuia daca se afla in dificultate sau prezinta dizabilitat

Deoarece in Romania exista un numar mare de copii care se afla in situatii de risc , carora le sunt afectate viata, sanatatea, integritatea morala si existenta cotidiana, au fost emise reglementari prin care se instituie masuri de protectie.

Cadrul legal care asigura protectia speciala, este alcatuit din mai multe acte normative, doua dintre ele fiind major implicate in realizarea acestui scop, urmarindu-se respectarea si promovarea drepturilor si garantiilor constitutionale recunoscute copilului si a documentelor internationale la care Romania este parte. Aceste acte normative, reglementeaza statutul juridic al adoptie

Prin copilul aflat in situatii speciale, in intelesul Legii 272/2004 - se intelege copilului caruia ii sunt periclitate dezvoltarea, securitatea sau integritatea sa fizica sau morala. Potrivit textului, se pot distinge doua situatii:

copii a caror dezvoltare fizica sau morala, le este primejduita, deoarece parintii nu-si indeplinesc in mod corespunzator drepturile si indatoririle lor, cu privire la persoana copilului, facandu-se vinovati de neglijenta in exercitarea ocrotirii parintesti, dar fara caracter de gravitate ori abuz. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva in exercitarea drepturilor parintesti se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintest

Copilul se afla in situatia de a fi amenintat in dezvoltarea sa fizica si intelectuala, si in urmatoarele cazuri :

1) parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti, deci copilul este lipsit de ingrijire parinteasca, deoarece exista o cauza de instituire a tutelei, fara sa se fi instituit tutela;

2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;

3)instanta judecatoreasca nu a hotarat incredintarea copilului unei persoane sau familii, in conditiile legii, desi trebuia incredintat.

Rezulta ca, dezvoltarea fizica sau morala a copilului se poate datora unor motive independente de vointa parintilor sau lipsei de ingrijire parinteasca datorita neglijentei parintilor fara gravitate sau datorita abaterilor grave ori abuzive ale parintilor in exercitarea ocrotirii parintest

copiii a caror securitate sau integritate, fizica sau morala, este periclitata, deoarece sunt lipsiti de ocrotire parinteasca pentru aceleasi motive ca si in cazul copiilor din prima situatie.[3]

Prin copil se intelege, conform cu art.4.lit.a din Legea 272/2004, orice persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legi De regula, minorul nu are capacitate deplina de exercitiu. Dar, minora care se casatoreste dobandeste capacitate deplina de exercitiu, dar nu devine majora. De aceea, legea prevede urmatoarele doua conditii:

a) persoana sa fie minora, adica pana la implinirea varstei de 18 ani;

b)      persoana sa nu aiba capacitate deplina de exercitiu, respectiv minora sa nu fie casatorita.

Protectia si asistenta acordata - copilul asfalt in situatii speciale beneficiaza de protectia si asistenta in realizarea deplina si in exercitarea corespunzatoare a drepturilor sale, in conditiile Legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilulu

Cine asigura protectia copilului - responsabilitatea de a asigura copilului aflat in situatii speciale protectia si asistenta in realizarea drepturilor si in exercitarea drepturilor revine, in primul rand colectivitati Statul sprijina colectivitatea locala din care face parte copilul, in indeplinirea obligatiilor care decurg din aceasta responsabilitate. Masurile de protectie pentru copilul aflat in situatii speciale se stabilesc de Consiliul judetean, respectiv consiliile locale ale municipiului Bucuresti; aceste autoritati asigura totodata, aplicarea corespunzatoare a masurilor de protectie. In vederea exercitarii atributiilor in legatura cu masurile de protectie a copilului, se organizeaza si functioneaza, in subordinea Consiliului Judetean, Comisia Pentru Protectia Copilului si Directia Generala de Asistenta Sociala si protectia Copilulu La nivelul Consiliilor Locale, exista Directia de Asistenta Sociala, care desfasoara activitati in domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilulu

3 Drepturile copilului reglementate de Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Copiii trebuie sa beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toti indreptati inca din momentul nasteri Drepturile omului inseamna sa ii tratezi pe ceilalti asa cum ti-ar placea tie sa fii tratat, si anume cu demnitate, respect, egalitate si dreptate, si se aplica fara deosebire de cetatenie, nationalitate, rasa, etnie, limba ,sex, abilitati sau orice alt statut. Deoarece copii difera de adulti, sunt in proces de dezvoltare si au nevoie de oarecare autonomie, ei au nevoie de drepturi proprii, cu caracter special.

Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii :

a) drepturile de protectie se refera la protectia impotriva oricarei forme de abuz fizic sau emotional, precum si impotriva oricarei forme de exploatare; 

Majoritatea drepturilor copilului au un caracter protectiv. Copiii trebuie sa fie protejati impotriva unor situatii de risc, precum transferul ilegal in strainatate, violenta, abuzul sau neglijarea din partea parintilor sau a ingrijitorilor sai, abuzul sexual sau de alta natura, implicarea in traficul de substante ilicite si traficul de copi

Protectia este necesara si in cazul copiilor aflati in situatii vulnerabile: copii refugiati, copii cu dizabilitati, copii apartinand minoritatilor nationale, precum si copii aflati in zone de conflict armat. In plus trebuie protejate relatiile copilului cu familia sa. Copiii au dreptul sa isi cunoasca parintii, sa fie ingrijiti de parinti si nu pot fi separati de acestia decat in conditii strict definite. Daca are totusi loc o astfel de separare, copiii au dreptul sa mentina relatii personale si sa fie in contact direct cu parintii chiar si atunci cand locuiesc in tari diferite.

Copiii au dreptul sa fie protejati impotriva:

. oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta;

. transferului ilicit in strainatate si a nereturnarii ;

. exploatarii economice;

. exploatarii sexuale si a violentei sexuale ;

. folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope;

. rapirii si traficarii in orice scop si sub orice forma;

. pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante;

. lipsirii, in mod ilegal, de elemente constitutive ale identitatii sale sau de unele dintre acestea;

. copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul de a dobandin o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de catre acestia;

Se acorda protectie speciala pentru:

. copiii refugiati;

. copiii cu dizabilitati;

. copiii apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice;

. copiii aflati in zone deconflict armat;

. copiii neinsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gasesc sub suprevegherea legala a unor persoane;

. copiii care au savarsit o fapta penala si nu raspund penal ;

In relatia cu parintii, copiii au dreptul:

. de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijiti de catre acestia;

. de a nu fi separati de parinti impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege ;

. la protectia alternativa ;

. de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament .

b) drepturile de dezvoltare- se refera la disponibilitatea si accesul la toate tipurile de servicii de baza, precum educatia si serviciile de ingrijire medicala. 

Tuturor copiilor trebuie sa li se asigure satisfacerea nevoilor de baza , nu numai pentru supravietuire si protectie, ci si pentru a-si dezvolta personalitatea, talentele, abilitatile mentale sau fizice. Ei au nevoie de tot ceea ce ii poate ajuta sa creasca si sa se dezvolte. Prin urmare, copiii au drepturi de dezvoltare, precum dreptul la educatie, dreptul la ingrijiri medicale, dreptul la asistenta medicala si dreptul la joaca. Ambii parinti sunt principalii responsabili pentru asigurarea dezvoltarii copilului, care trebuie sa tina seama de capacitatile in dezvoltare ale copilului si de drepturile de participare ale acestuia.

Drepturile de dezvoltare ale copilului sunt :

. copiii au dreptul de a primi o educatie care sa le permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii lor;

. copiii au dreptul sa creasca alaturi de parintii lor. Ambii parinti sunt responsabili de cresterea copiilor lor;

. copiii au dreptul de se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o pot atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept;

. copii au dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa le permita dezvoltarea fizica, mintala, spirituala, morala si sociala;

. copii au dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale.

c) drepturile de participare - se refera la dreptul copilului de a fi implicat in deciziile care il privesc. Drepturile de participare, le permit copiilor sa aiba un cuvant de spus in ceeea ce priveste vietile lor. Acestea le ofera posibilitatea de a-si exprima parerile, de a discuta problemele pe care ei le considera importante, precum si de a cauta si primi informatii relevante pentru e In unele cazuri, legislatia romaneasca permite in mod explicit sa aiba un cuvant de spus dupa o anumita varsta .

Drepturile de participare ale copilului sunt totusi limitate, in sensul ca, pentru a si le exercita, copiii trebuie sa fie capabili sa-si formeze propriile parer In conformitate cu legislatia romaneasca, copilul in varsta de peste 10 ani trebuie sa fie ascultat in toate procedurile juridice si administrative care il privesc. Copiii cu varsta mai mica pot fi audiati, iar daca autoritatea competenta considera de cuviinta , parerile copilului vor fi luate in considerare in functie de varsta si gradul de maturitate al copilulu

Copii au dreptul :

. sa-si exprime liber opinia asupra oricarei probleme care ii privesc ;

. sa fie ascultati in toate procedurile care ii privesc ;

. dreptul de a fi ascultat ii confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste ;

. la libertatea de exprimare ;

. la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; 

. la libera asociere in structuri formale si informale, precum si libertatea de intrunire pasnica, in limitele prevazute de leg;

. la protejarea imaginii lor publice si a vietii lor intime, private si familiale;

. sa depuna singuri plangeri referitoare la incalcarea drepturilor lor fundamentale;

. copilul apatinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte ;

. la implinirea varstei de 14 ani, copilul poate cere incuviintarea instantei judecatoresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale ;

. sa conteste modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se adresa in acest sens conducerii unitatii de invatamant, in conditiile legi

4.Categorii de persoane care beneficiaza de protectie

Protectia copilului se realizeaza fie prin parintii lui, fie prin tutore. Minorii care se gasesc in situatii speciale, sunt ocrotiti in cadrul masurilor prevazute de Legea 272/2004. Copii mai sunt protejati prin intermediul adoptiei, a curatelei minorilor si a institutiei juridice privind pe minorul interzis .

Copilul aflat intr-o situatie speciala, in functie de gradul si natura situatiei de risc acesta are dreptul la protectie speciala ( prin protectie speciala se intelege ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, nu poate fi lasat in grija acestora) si la protectie alternativa ( aceasta reprezinta dreptul oricarui copil care este lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora).

Beneficiaza de o masura de protectie urmatoarele categorii de persoane:

a) copilul lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai;

b) copilul refugiat sau afectat de conflicte armate;

c) copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal;

d) copilul supus oricarei forme de exploatare ( violenta, abuz, rele tratamente, neglijenta sau prin munca);

e) copilul care a fost abuzat sau neglijat ( prin abuz se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilulu Neglijarea copilului reprezinta omisiunea voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii copilului sau educarii copilului de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol dezvoltarea armonioasa a copilului);

f) copilul care a fost rapit sau care a fost supus unei forme de traficare.

4.1. Protectia persoanelor normale

Protectia si ocrotirea drepturilor copilului, este apreciata drept indicatorul cel mai sensibil al sanatatii unei societat Ea se realizeaza pe baza unui parteneriat intre familie si stat, in limitele unor institutii socio- juridice reglementate prin lege. Exista o dinamica a relatiilor familie -stat in asigurarea protectiei drepturilor copiilor astfel incat, in nici un moment al dezvoltarii sale copilul sa nu fie lipsit de ocrotire. Familiei ii revine, prin traditia legiferata de legislatia constitutionala, de drept civil si al familiei, rolul central in acest proces. Principalul mod in care persoanele normale beneficiaza de protectie este in mediul familial " raspunderea pentru cresterea copilului si asigurarea dezvoltarii sale le revine in primul rand parintilor sau dupa caz, reprezentantilor sai legal Acestia trebuie sa se conduca in primul rand dupa interesul superior al copilului " (Conventia cu privire la drepturile copilului, art.18) .

Cresterea si ocrotirea copiilor prin parinti, se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si indatoririle parintesti fata de persoana copilului minor, precum si fata de patrimoniul sau. In ceea ce priveste persoana copilului minor, obligatia generica a parintilor este de a asigura, dezvoltarea bio-psiho-sociala a copilului prin forme si metode adecvate stadiului de maturizare, in scopul evolutiei si trecerii sale de la stare de dependenta la cea de autodeterminare. Aceasta obligatie se disemineaza intr-un numar de indatoriri expres reglementate de C.Fam ,precum si de alte acte normative speciale:

a) Dreptul si indatoririle parintilor de a creste copilul

Conventia supra drepturilor copilului prevede principiul potrivit caruia raspunderea pentru cresterea copilului si asigurarea dezvoltarii sale revine in primul rand parintilor. Principala obligatie ( dar si drept) a parintilor, prevazute in Constitutia Romaniei este de creste copilul minor, dar in acelasi timp acestia au urmatoarele obligatii:

. obligatia de a se ingrijii de sanatatea copilului,

. obligatia si indatorirea de a se ocupa de educatia copilului,

. obligatia de a se ingrijii de invatatura si pregatirea profesionala a copilului,

. obligatia de a intretine copilul,

. obligatia de a pazi si supraveghea copilul.

b) Dreptul de a consimti la adoptia copilului sau de a cere desfacerea adoptiei

Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, prevede in art.14 ca pentru incuviintarea adoptiei consimtamantul, exprimat in mod liber, neconditionat al parintilor sau dupa caz, a parintelui la adoptia copilului de catre o persoana sau familie propusa de Comisia de protectia drepturilor copilulu Amandoi parintii firesti, trebuie sa consimta la adoptia copilului care nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu. Acest consimtamant se cere chiar daca parintii firesti sunt divortat De asemenea acest consimtamant se cere si in cazul in care cel ce urmeaza sa fie adoptat este incredintat unei a treia persoane sau unei familii, in conditiile art.42 din C. Fam.

c) Dreptul de a avea legaturi personale cu copilul.

Dreptul si obligatia parintilor de crestere si ingrijire presupune existenta unor relatii personale intre parinti si copiii lor minor Acest drept se mentine si in situatiile in care copilul nu se gaseste la parintele sau

d)Dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copilulu

Dreptul si obligatiile parintilor de a creste pe toti copiii minori presupune si educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestora. Problema exercitarii acestui drept se pune si se rezolva asemanator cu dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu copilul. Spre deosebire de opinia exprimata in literatura, apreciem ca in cazul decaderii din drepturile parintesti acest drept se poate exercita doar daca autoritatea tutelara va ingadui parintelui sa pastreze legaturi personale cu copilul.

In acest sens, art.111 din C.Fam., prevede in mod expres ca autoritatea tutelara va ingadui parintelui decazut din drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul, afara numai daca, prin asemenea legaturi, cresterea, educare, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi in primejdie.

e)Dreptul de a stabili locuinta copilulu

Cresterea si ocrotirea copiilor minori nu sunt posibile decat daca acestia locuiesc impreuna cu parinti lor.

Art. 100 din C.Fam. si art. 32 din Legea 272/2004 consacra aceasta cerinta, stabilind daca minorul locuieste la parintii sa Daca parintii nu locuiesc impreuna, ei vor decide de comun acord la care dintre ei va locui copilul. In caz de neintelegere intre parinti, dispozitiilor, instanta judecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va decide, tinand seama de interesele copilulu

Trecerea treptata de la paternalism la autodeterminare, este sanctionata de legiuitor prin recunoasterea posibilitatii copilului cere a implinit 14 ani de a avea, la cererea sa si cu incuviintarea autoritatii tutelare, locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale.

f)Dreptul de a cere inapoierea copilului de la orice persoana care-l tine fara drept. Cresterea copilului reprezinta un drept si o obligatie ce revin personal parintilor (art.30 din Legea 272/2004). De aici recurge si dreptul parintilor de a cere in conditiile art.103.din C.Fam., prin instanta judecatoreasca, inapoierea copilului de la persoana care-l tine fara drept. Instanta va decide tinand cont de interesul superior al copilulu Acesta va fi ascultat daca a implinit varsta de 10 ani .

In stabilirea in concret a interesului superior al copilului, instanta va dispune efectuarea anchetei sociale atat la domiciliul parintilor, cat si la cel al persoanei care-l detine. Instanta judecatoreasca poete respinge daca inapoierea este contrara intereselor copilului .

g)Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil.

Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil nu este reglementat prin lege. Desi in doctrina juridica exista referiri exprese cu privire la sursa acestui drept, se admite ca el decurge si este o forma de manifestare a grijii fata de copil, a dreptului parintilor de a-si educa copiii, inclusiv prin folosirea unor metode disciplinare. Acest drept sanctioneaza insa o traditie contradictorie. Cel putin doua imagini, diametral opuse, se suprapun peste " dreptul " parintilor de a lua anumite masuri fata de copil. Una dintre cele mai vechi imagini asociaza parintele si copilul cu relatia de grija. Ea este o legatura bazata pe iubire, intemeiata pe un sentiment interiorizat al identitatii, responsabilitatii, loialitatii si reciprocitati Copilul este " parte din cine sunt eu" si atunci nici un sacrificiu nu este prea mare pentru a-l creste si ocrot

Familia este institutia sociala primara, cea mai importanta pentru cresterea, educarea si protectia copiilor, dar ea poate si deseori devine o arena a suferintei si violente Peste tot in lume milioane de copii sufera intre " zidurile private ale familiei, sunt maltratati, mutilati,ucis

Desi violenta si abuzul impotriva copiilor nu sunt fenomene noi, incriminarea lor in legislatiile penale nationale este relativ recenta si a intampinat numeroase dificultat

Prezenta "dreptului parintilor de a lua anumite masuri fata de copil, trebuie sa fie echilibrata de reglementarea expresa a limitelor acestui drept, precum si a unor masuri de protectie speciala si recuperare psiho-biologica a copiilor victime ale abuzulu

4.2.Protectia persoanelor cu handicap

In conformitate cu cerintele internationale o strategie coerenta in favoarea persoanelor cu handicap trebuie sa tinteasca spre :

. garantarea unei participari totale si active in viata comunitatii a persoanelor cu handicap;

. asistarea persoanelor cu handicap pentru a-si conduce viata independent, in acord cu propriile dorinte;

. prevenirea sau eliminarea aparitiei deficientelor, prevenirea agravarii si diminuarea consecintelor lor;

. prevenirea aparitiei barierelor sociale din calea persoanelor cu handicap, diminuarea consecintelor barierelor actuale;

. evitarea sau eliminarea oricaror forme negative de discriminare asupra persoanelor cu dizabilitat

Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale. Acesta are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii sale .

Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este incredintat copilul si se acorda gratuit ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copilului cu handicap la educatie,,,, formare profesionala, servicii medicale. Recuperare, pregatire in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a personalitatii lor. Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap.

4.3.Protectia copiilor refugiati in caz de conflict armat

Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au obtinut acest statut, beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor .

Copii mai sus mentionati, beneficiaza de una dintre formele de protectie prevazute de O.G. 102/2000 privind statutul refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

" In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti sau un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigura de catre D.G.A.S.P.C., in a carei raza administrativ - teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea.

Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a statutului de refugiat, cazarea copilului care solicita acest statut se realizeaza intr-un serviciu de tip rezidential. Copiii care au implinit varsta de 16 ani, pot fi cazati si in centrele de primire si cazare aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati".

Copiilor carora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiaza de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai (incredintarea copilului unei familii, unei persoane sau unui organism privat autorizat; incredintarea provizorie a copilului catre serviciul public specializat, plasamentul copilului la o familie sau la o persoana, plasamentul copilului la serviciul public specializat sau la un organism privat autorizat; plasamentul copilului in regim de urgenta, plasamentul copilului intr-o familie asistata).

"Copiii afectati de conflicte armate, institutiile statului iau masuri necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilulu Nici un copil nu va fi folosit ca spion calauza sau curier in timpul conflictelor armate. In situatia existentei unui conflict armat, A.N.P.D.C., are obligatia de a initia si de a implementa strategii si programe, inclusiv la nivelul familial si comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldati, si respectiv pentru a remedia efectele fizice si psihice ale conflictelor asupra copilului precum si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia".

Vor fi promovate masuri corespunzatoare pentru:

educarea in spiritul intelegerii, solidaritatii si pacii ca un proces general si continu in prevenirea conflictelor;

educarea si pregatirea copiilor demobilizati pentru o viata sociala activa si responsabila.

4.4. Protectia copiilor care a savarsit o fapta penala dar nu raspunde penal

Problematica infractionalitatii face parte din insasi viata sociala, in sensul ca atata timp cat o societate este organizata pe baza de norme si reguli exprimate prin legi, incalcarea acestora intr-o masura mai mare sau mai mica, va reprezenta un aspect al societati Din acest punct de vedere se poate vorbi de un continuum de reactii; exprimarile pe care le-au cunoscut de-a lungul timpului au evidentiat variate perspective filosofico-politice de abordare a infractionalitatii, de la dorinta de a pedesi provocand durere celui care a incalcat legea, la descurajare, reabilitare, terapie, pana la preventie.

Tratamentul socio-juridic al minorilor care au savarsit infractiuni a fost reglementat, in sistemul Natiunilor Unite, prin Reguli si Standarde Minime ale Administratiei Justitiei Juvenile - adoptate de Adunarea Generala in 1985. Aceste reguli prevad prntru prima data lista drepturilor procesuale ale infractorilor minori:

prezumtia de nevinovatie;

dreptul de a i se aduce la cunostinta faptele de care este invinuit;

dreptul la ne-auto-denuntare;

dreptul de a fi asistat de un avocat;

dreptul parintilor sau al altor reprezentanti legal si de a fi prezenti la audierea minorului;

dreptul de a-si sustine public in contradictoriu cauza;

dreptul da a face apel la o instanta superioara;

dreptul la protectia vietii private;

dreptul de a nu se publica nici o informatie care ar face posibila identificarea infractorului minor.

Copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea D.G.A.S.P.C., in a carei raza administrativ -teritoriala se afla acesta, va beneficia de una dintre urmatoarele masuri de protectie : plasamentul sau supraveghere specializata.

Legea 272/2004 reglementeaza prin art. 67 masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:

frecventarea cursurilor scolare;

utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;

urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;

interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de avea legaturi cu anumite persoane.

In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu-si indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului sau instanta judecatoreasca, poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa ori in ceea substitutiva.

In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, comisia pentru protectia copilului sau instanta judecatoreasca dispune, pe o perioada determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.

Este interzis sa se dea publicitatii, orice date referitoare la savarsirea de fapte penele de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.

Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care a savarsit fapte penale si nu raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate.

4.5.Protectia copilului abandonat

Am putea pleca de la o varietate de concepte teoretice, care au in comun intelegera abandonului copilului ca fiind actul ce implica - a parasi copilul, lasandu-l fara sprijin sau ajutor .

Putem defini abandonul ca fiind o actiune (de parasire) sau de omitere a unei actiuni care este in detrimentul copilului si are loc profitand de incapacitatea copilului de a se apara, de a discerne intre ce este bine sau rau, de a cauta ajutor si de a se autoserv

Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti presupune o relatie continua, prezenta constanta a parintilor langa copi Ocrotirea si ingrijirea ca elemente esentiale ale dreptului si obligatiei parintilor de a creste copilul, chiar daca ia forme diferite in functie de atrebuintele si nevoile de dezvoltare ale copilului, trebuie sa se exercite permanent. De astfel, principiul fundamental de la care se porneste in reglementarea ansamblului de institutii socio-juridice referitoare la protectia drepturilor copilului, este acela conform caruia copilul nu poate fi lipsit in nici un moment de ocrotire.

Abandonul de copii, sanctioneaza tocmai incetarea imputabila a oricaror legaturi intre parinti si copii, legaturi care sa dovedeasca existenta unor raporturi parintesti normale. Abandonul sanctioneaza dezinteresul vadit al parintilor fata de copilul aflat in ingrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau incredintat in conditiile legii unei persoane fizice .

Dezinteresul manifestat fata de copil poate fi dovedit prin orice mijloc de proba. Nu poate fi considerat abandon daca in timpul judecarii procesului o ruda pana la gradul IV cere sa i se incredinteze copilul spre crestere si educare, iar cererea este apreciata ca fiind in interesul copilulu

In astfel de situatii, copilul care a implinit varsta de 10 ani va fi ascultat in instanta (272/2004)

In cazul solutionarii situatiei copilului abandonat, demersurile vor fi facute de catre D.G.A.S.P.C., care vor inainta tribunalului judetean, sau dupa caz, a municipiului Bucuresti, pe raza caruia se afla sediul institutiei de ocrotire ori domiciliul persoanei fizice careia i s-a incredintat sarcina ingrijirii copilulu Dosarul inaintat de catre D.G.A.S.P.C., va cuprinde dipozitia primarului in a carui raza se afla domiciliul copilului, planul de serviciu si ancheta sociala intocmita de catre Serviciul de Protectia Copilului la nivel local. Ancheta sociala va contine date referitoare la: conditiile abandonarii copilului, situatia parintilor, starea psiho-fizica a copilului, gradul de instruire si educare al copilulu

Autoritatile de la nivel local isi vor exprima in cadrul anchetei sociale, punctul de vedere cu privire la instituirea unor masuri de protectie pentru copului abandonat. Participarea procurorului la proces este obligatorie, este de asemenea obligatorie citarea parintilor, a reprezentantului autoritatilor locale, inclusiv a persoanelor prevazute in Legea nr. 272/2004 (a rudei pana la gradul IV inclusiv care cere sa i se incredinteze copilul). Copilul care a implinit varsta de 10 ani va fi ascultat. La cererea parintilor sau a unuia dintre ei, instanta competenta poate decide oricand redarea exercitiului drepturilor parintesti, daca au incetat imprejurarile care au condus la abandonarea copilului si daca redarea exercitiului acestor drepturi este in interesul superior al copilulu

Abandonarea copilului, ar trebui sa fie o solutie de ultima instanta. Ea rezolva doar juridic problemele copilului, prin instituirea unei masuri de protectie: plasament la o persoana sau familie, la un asistent maternal profesionist sau intr-un serviciu de tip rezidential. Practica asistentei sociale a evidentiat ca de multe ori interesul superior al copilului a fost mai bine servit prin intermediul programelor de prevenire a abandonului si de reintegrare a copilului in familia de origine.