HOTARIRE Nr. 525 din 27 iunie 1996

pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

modificata de HG 855/2001

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 149 din 16 iulie 1996

In temeiul prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor,

Guvernul Romaniei hotaraste:

'ART. 1. - Se aproba Regulamentul general de urbanism prevazut in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarare.'

'ART. 2. - (1) Primarii municipiilor, oraselor si comunelor vor lua masuri pentru elaborarea si/sau actualizarea documentatiilor de urbanism si le vor supune spre aprobare consiliilor locale, municipale, orasenesti si comunale si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

(2) Fondurile necesare pentru elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se asigura potrivit prevederilor ART. 51 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Finantarea elaborarii si/sau actualizarii acestor documentatii se face conform Normelor metodologice privind finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale ale localitatilor si a regulamentelor locale de urbanism prevazute in anexa nr. 2.

(3) Continutul-cadru al planului urbanistic general, care se va stabili pe categorii de marime si complexitate a localitatilor, se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.'

'ART. 3. - Controlul aplicarii Regulamentului general de urbanism se efectueaza de catre compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale si judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, si de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, conform prevederilor legale.'

ART. 4

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va aproba, prin ordin al ministrului, in termen de doua luni, un ghid cuprinzind precizari, detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism de catre consiliile locale.

ART. 5

Cu aducerea la indeplinire a prezentei hotariri se insarcineaza ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale.

ANEXA 1

REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM

CAP. 1 Principii generale

ART. 1

Rolul Regulamentului general de urbanism

(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a regulamentelor locale de urbanism.

(2) Regulamentul general de urbanism stabileste, in aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora.

(3) Planurile de amenajare a teritoriului sau, dupa caz, planurile urbanistice si regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor.

ART. 2

Domeniul de aplicare

(1) Regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea si realizarea tuturor constructiilor si amenajarilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atit in intravilan, cit si in extravilan.

(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile cu caracter militar si special, care se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege.

CAP. 2 Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor

Sectiunea I

Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit

ART. 3

Terenuri agricole din extravilan

(1) Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite de lege.

(2) Autoritatile administratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole.

ART. 4

Terenuri agricole in intravilan

(1) Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament.

(2) De asemenea, autorizarea prevazuta la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:

a) completarea zonelor centrale, potrivit conditiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, avind prioritate institutiile publice, precum si serviciile de interes general;

b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;

c) amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte.

(3) Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

ART. 5

Suprafete impadurite

(1) Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este interzisa. In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de specialitate, se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete cit mai mici din cultura forestiera.

(2) Cabanele si alte constructii si amenajari destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera padurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si al Ministerului Turismului.

(3) Delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie forestiera, stabilita, in conditiile legii, de catre organele de specialitate ale administratiei publice, se comunica consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.

ART. 6

Resursele solului

(1) Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decit cele industriale, necesare exploatarii si prelucrarii resurselor in zone delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este interzisa.

(2) Autorizarea executarii constructiilor industriale necesare exploatarii si prelucrarii resurselor identificate ale subsolului se face de catre consiliile judetene sau consiliile locale, dupa caz, cu avizul organelor de stat specializate.

(3) In cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul localitatii, modalitatea exploatarii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.

(4) Zonele care contin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunica la consiliile judetene prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet.

ART. 7

Resurse de apa si platforme meteorologice

(1) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in cuvetele lacurilor este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor.

(2) Autorizarea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1) este permisa numai cu avizul primarului si al autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarile de gospodarire si de captare a apelor.

(3) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autoritatii competente pentru protectia mediului.

(4) Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice.

ART. 8

Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate

(1) Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care, prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural - conformare si amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. - , depreciaza valoarea peisajului este interzisa.

(2) Autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si in celelalte zone protejate, de interes national, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

(3) Consiliile judetene vor identifica si vor delimita, in functie de particularitatile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesita protectie pentru valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor, avind in vedere pastrarea calitatii mediului natural si echilibrului ecologic.

ART. 9

Zone construite protejate

(1) Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

(2) Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate si delimitate prin hotarire a consiliului judetean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judet, subordonate ministerelor prevazute la alin. (1).

(3) Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului culturii.

Sectiunea a II-a

Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public

ART. 10

Expunerea la riscuri naturale

(1) Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisa.

(2) In sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se intelege: alunecari de teren, nisipuri miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stinci, zone inundabile si altele asemenea, delimitate pe fiecare judet prin hotarire a consiliului judetean, cu avizul organelor de specialitate ale administratiei publice.

ART. 11

Expunerea la riscuri tehnologice

(1) Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa.

(2) In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sint cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

ART. 12

Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale.

(2) Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice se stabileste prin ordin comun al ministrului industriilor, ministrului agriculturii si alimentatiei, ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, ministrului sanatatii, ministrului transporturilor, ministrului apararii nationale si ministrului de interne.

ART. 13

Asigurarea echiparii edilitare

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.

(2) Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.

ART. 14

Asigurarea compatibilitatii functiunilor

(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentatie de urbanism, sau daca zona are o functiune dominanta traditionala caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie.

(2) Conditiile de amplasare a constructiilor in functie de destinatia acestora in cadrul localitatii sint prevazute in anexa nr. 1 la prezentul regulament.

ART. 15

Procentul de ocupare a terenului

Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a terenului sa nu depaseasca limita superioara stabilita conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

ART. 16

Lucrari de utilitate publica

(1) Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa.

(2) Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

CAP. 3 Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

Sectiunea I Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii

ART. 17

Orientarea fata de punctele cardinale

Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la prezentul regulament.

ART. 18

Amplasarea fata de drumuri publice

(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice:

a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;

b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);

c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen.

(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de siguranta si fisiile de protectie.

(3) Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.

(4) In sensul prezentului regulament, prin functiuni de locuire se intelege: locuinte, case de vacanta si alte constructii cu caracter turistic, spatii de cazare permanenta sau temporara pentru nevoi sociale, industriale sau de aparare, cum ar fi: camine pentru batrini, camine de nefamilisti, sanatorii, camine pentru organizarea de santier, camine de garnizoana.

ART. 19

Amplasarea fata de cai navigabile existente si cursuri de apa potential navigabile

(1) In zona cailor navigabile si a cursurilor de apa potential navigabile se pot autoriza, cu avizul conform al Ministerului Transporturilor, urmatoarele lucrari:

a) constructii si instalatii aferente cailor navigabile, de deservire, de intretinere si de exploatare;

b) semnale vizuale, auditive si faruri, precum si alte amenajari referitoare la siguranta navigatiei;

c) constructii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulatie, cladiri, constructii hidrotehnice pentru santierele navale, gari fluviale si alte lucrari similare;

d) traversari sau subtraversari ale cailor navigabile si ale canalelor si cursurilor de apa potential navigabile cu conducte de presiune (apa, gaze, titei, abur) de linii electrice si de telecomunicatii, precum si traversarile cu poduri si lucrarile de amenajari hidroenergetice si de arta;

e) adaposturi de iarna pentru nave, statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie;

f) instalatii de captare a apei din albia cailor navigabile si instalatii de evacuare a apelor reziduale sau de alta natura;

g) aparari de maluri de orice natura, diguri longitudinale si transversale si alte lucrari similare.

(2) In sensul prezentului regulament, prin zona fluviala se intelege fisia de teren situata in lungul tarmului apelor interioare navigabile sau potential navigabile. Zona fluviala se stabileste de catre autoritatea de stat competenta, potrivit legii. In porturi, zona cailor navigabile coincide cu incinta portuara.

ART. 20

Amplasarea fata de cai ferate din administrarea Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane'

(1) In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Transporturilor:

a) constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata;

b) constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei;

c) instalatii fixe pentru tractiune electrica;

d) instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii, transmisiuni de date si constructiile aferente acestora.

(2) Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu avizul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' si al Ministerului Transporturilor.

(3) In sensul prezentului regulament, prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fisia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate.

(4) Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' si al Ministerului Transporturilor, si anume:

a) cai ferate industriale;

b) lucrari hidrotehnice;

c) traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate;

d) subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.

(5) In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:

a) amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;

b) efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul pinzei freatice subterane;

'c) depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a zonei de protectie a infrastructurii cailor ferate romane, precum si a conditiilor de desfasurare normala a traficului;'

'(5^1) Depozitarea sau manipularea unor materiale, substante sau deseuri de felul celor prevazute la lit. c) este permisa numai cu respectarea conditiilor stabilite de Regia Autonoma <<Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane>>.

(5^2) Amenajarile si instalatiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substantelor sau deseurilor prevazute la alin. (5^1) se pot realiza pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Regiei Autonome <<Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane>> si cu autorizatia Ministerului Transporturilor.'

(6) Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane', pentru lucrarile de interes public, atit in intravilan cit si in extravilan, se fac numai cu avizul Regiei Autonome 'Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane' si al Ministerului Transporturilor.

ART. 21

Amplasarea fata de aeroporturi

Autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea terenurilor aferente aeroporturilor si a culoarelor de siguranta stabilite conform legii se face cu avizul conform al Ministerului Transporturilor.

ART. 22

Retrageri fata de fisia de protectie a frontierei de stat

(1) Autorizarea executarii constructiilor in extravilan se face numai la distanta de 500 m fata de fisia de protectie a frontierei de stat, catre interior.

(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) punctele de control pentru trecerea frontierei, cu constructiile-anexa, terminalele vamale si alte constructii si instalatii care se pot amplasa cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice si cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Romaniei.

ART. 23

Amplasarea fata de aliniament

(1) Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupa cum urmeaza:

a) in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;

b) retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale.

(2) In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.

(4) In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre domeniul privat si domeniul public.

ART. 24

Amplasarea in interiorul parcelei

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:

a) distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului civil;

b) distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri.

Sectiunea a II-a Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

ART. 25

Accese carosabile

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

(2) In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.

(3) Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. (1) se determina conform anexei nr. 4 la prezentul regulament.

(4) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

ART. 26

Accese pietonale

(1) Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

(2) In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se intelege caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.

(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel incit sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

Sectiunea a III-a Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

ART. 27

Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.

(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, pentru locuinte individuale, in urmatoarele conditii:

a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;

b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cind aceasta se va realiza.

(3) Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cind aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.

(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

ART. 28

Realizarea de retele edilitare

(1) Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile locale.

(2) Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar.

ART. 29

Proprietatea publica asupra retelelor edilitare

(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sint proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.

(2) Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sint proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.

(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.

Sectiunea a IV-a Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor

ART. 30

Parcelarea

(1) Parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in minimum 4 loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si de protectie a mediului.

(2) Autorizarea executarii parcelarilor, in baza prezentului regulament, este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte se respecta cumulativ urmatoarele conditii:

a) front la strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de minimum 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate;

b) suprafata minima a parcelei de 150 mp pentru cladiri insiruite si, respectiv, de minimum 200 mp pentru cladiri amplasate izolat sau cuplate;

c) adincime mai mare sau cel putin egala ci latimea parcelei.

(3) Sint considerate loturi construibile numai loturile care se incadreaza in prevederile alin. (2).

ART. 31

Inaltimea constructiilor

(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.

(2) In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sint cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.

(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.

ART. 32

Aspectul exterior al constructiilor

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei.

(2) Autorizarea executarii constructiilor, care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisa.

Sectiunea a V-a Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri

ART. 33

Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii.

(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament.

ART. 34

Spatii verzi si plantate

Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.

ART. 35

Imprejmuiri

(1) In conditiile prezentului regulament, este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri:

a) imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale;

b) imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.

(2) Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al constructiei.

CAP. 4 Dispozitii finale

ART. 36

Autorizarea directa

(1) Regulamentele locale de urbanism vor urmari detalierea articolelor cuprinse in prezentul regulament, conform conditiilor specifice fiecarei localitati si caracteristicilor unitatilor teritoriale de referinta.

(2) Pina la aprobarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executarii constructiilor se va face numai in conditiile stabilite de prezentul regulament.

ART. 37

Destinatia unui teren sau a unei constructii

In sensul prezentului regulament, prin destinatia unui teren sau a unei constructii se intelege modul de utilizare a acestora, conform functiunii prevazute in reglementarile cuprinse in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

ART. 38

Organele administratiei publice competente

Organele administratiei publice competente la care se face trimitere in prezentul regulament, pentru a da avize in procedura de eliberare a autorizatiilor, se determina periodic, in functie de organizarea concreta a administratiei publice, prin ordin comun al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului si al sefului Departamentului pentru Administratie Publica Locala.

ART. 39

Litigiile

Litigiile dintre solicitantii de autorizatii si autoritatile administratiei publice sint de competenta instantelor judecatoresti, in conditiile Legii contenciosului administrativ.

ART. 40

Anexele regulamentului

Anexele nr. 1 - 6 fac parte integranta din prezentul regulament.

ANEXA 1

la regulament

AMPLASAREA

constructiilor, in functie de destinatia acestora, in cadrul localitatii

1.1. Constructii administrative

1.1.1. Sediul Parlamentului

1.1.2. Sediul Presedentiei

1.1.3. Sediul Guvernului

1.1.4. Sediul Curtii Supreme de Justitie

1.1.5. Sediul Curtii Constitutionale

1.1.6. Sediul Consiliului Legislativ

1.1.7. Sedii de ministere

Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala

1.1.8. Sedii de prefecturi

1.1.9. Sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale

Amplasament: municipii resedinta de judet, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie

1.1.10. Sedii de primarii

Amplasament: municipii, orase sau comune, in zona centrala

1.1.11. Sedii de partid - sediul central

Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie

- filiale

Amplasament: municipii, orase, resedinta de comuna, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie

1.1.12. Sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.

Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie

1.1.13. Sedii de birouri

Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala, pe principalele artere de circulatie sau in zone de interes

1.2. Constructii financiar-bancare

1.2.1. Sediul Bancii Nationale a Romaniei - sediul central

Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala

Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii resedinta de judet, municipii, orase, in zona centrala

1.2.2. Sedii de banci - sediul central

Amplasament: capitala Romaniei, municipii resedinta de judet, in zona centrala

- filiale

Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii si orase, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie

1.2.3. Sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri

Amplasament: in zona centrala/de interes

1.3. Constructii comerciale

1.3.1. Comert nealimentar

Amplasament: in zonele de interes comercial

1.3.2. Magazin general

Amplasament: in zona centrala/zona rezidentiala/centrul de cartier

- se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive

1.3.3. Supermagazin (supermarket)

Amplasament: in zona centrala/zona rezidentiala/ centrul de cartier

- se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive

1.3.4. Piata agroalimentara

Amplasament: in zona de interes comercial sau minimum 40 m fata de cladiri avind alte functiuni decit cea comerciala

1.3.5. Comert alimentar

Amplasament: in zona de interes comercial

- se va evita amplasarea in zonele puternic poluate

1.3.6. Alimentatie publica

Amplasament: in zonele rezidentiale sau de interes comercial, in zonele turistice si de agrement

- se admite amplasarea la parterul locuintelor numai in conditiile asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului si zgomotului

1.3.7. Servicii

Amplasament: in zona centrala, comerciala, rezidentiala sau de agrement

- se interzice amplasarea atelierelor poluante in zona de locuit

- se interzice amplasarea in zone industriale pentru alte servicii decat cele industriale

1.3.8. Autoservice

Amplasament: la limita zonei industriale

- se vor evita sursele de poluare chimica, posturile trafo si zonele de afluenta a publicului.

1.4. Constructii de cult

1.4.1. Lacase de cult

Amplasament: alaturarea de lacase de cult noi in incinta sau in vecinatatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale

1.4.2. Manastiri

1.4.3. Schituri

Amplasament: in afara localitatilor

- extinderea manastirilor vechi - monumente istorice - se va face cu respectarea prevederilor legale

1.4.4. Cimitire

Amplasament: la marginea localitatii

- extinderea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legale

1.5. Constructii de cultura

1.5.1. Expozitii

1.5.2. Muzee

1.5.3. Biblioteci

1.5.4. Cluburi

1.5.5. Sali de reuniune

1.5.6. Cazinouri

1.5.7. Case de cultura

1.5.8. Centre si complexe culturale

1.5.9. Cinematografe

1.5.10. Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi

1.5.11. Sali polivalente

Amplasament: in zona destinata dotarilor pentru cultura, educatie sau in zona verde

- este posibila amplasarea in zona comerciala, administrativa, religioasa sau de agrement

- se va evita amplasarea in vecinatatea unitatilor poluante

1.5.12. Circ

Amplasament: in zona de agrement/zona verde

1.6. Constructii de invatamint

1.6.1. Invatamint prescolar (gradinite)

Amplasament: in zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500 m

1.6.2. Scoli primare

1.6.3. Scoli gimnaziale

1.6.4. Licee

1.6.5. Scoli postliceale

1.6.6. Scoli profesionale

Amplasament: in zonele si cartierele de locuit; distanta maxima de parcurs 1000 m

1.6.7. Invatamint superior

Amplasament: in functie de conditiile si exigentele profilului de invatamint

1.7. Constructii de sanatate

1.7.1. Spital clinic universitar

Amplasament: in campusurile universitare sau adiacent facultatilor de profil

- se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

1.7.2. Spital general (judetean, orasenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic)

1.7.3. Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare)

Amplasament: in zona destinata dotarilor pentru sanatate, in functie de profilul spitalului

- se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

1.7.4. Asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice)

Amplasament: in zone extraorasenesti, in zone in care formele de relief si vegetatia permit crearea de zone verzi (parcuri, gradini etc.)

- se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

1.7.5. Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultatii/zi)]

Amplasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate/locuinte

1.7.6. Dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri, farmacie)

1.7.7. Dispensar rural (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri, farmacie)

Amplasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate/locuinte

- se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

1.7.8. Alte unitati (centre de recoltare singe, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii)

Amplasament: in cadrul unor constructii pentru sanatate sau independent, in functie de profilul unitatii

1.7.9. Crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2., n grupe)

Amplasament: in cadrul unor constructii/locuinte

- se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

- se recomanda amplasarea in zone de relief si cadru natural favorabil

1.7.10. Leagan de copii

Amplasament: in general in zone extraorasenesti

- se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

1.8. Constructii si amenajari sportive

1.8.1. Complexuri sportive

1.8.2. Stadioane

1.8.3. Sali de antrenament pentru diferite sporturi

Amplasament: in zone verzi, nepoluate, si pe cit posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de apa

1.8.4. Sali de competitii sportive (specializate sau polivalente)

1.8.5. Patinoare artificiale

Amplasament: de preferinta in zonele rezidentiale sau in vecinatatea complexelor sportive si de agrement

1.8.6. Poligoane pentru tir

1.8.7. Popicarii

Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate, si pe cit posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de apa

1.9. Constructii de agrement

1.9.1. Locuri de joaca pentru copii

Amplasament: in cadrul zonei de locuit

- se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de zgomote puternice si de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu)

1.9.2. Parcuri

1.9.3. Scuaruri

Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de zgomote puternice si de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu)

1.10. Constructii de turism

1.10.1. Hotel * - *****

1.10.2. Hotel-apartament * - *****

1.10.3. Motel * - **

1.10.4. Vile ** - *****

Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate

- se pot amplasa si in vecinatatea altor dotari turistice

- se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de poluare (zone industriale, artere de trafic greu)

1.10.5. Bungalouri * - ***

Amplasament: in perimetrul campingurilor satelor de vacanta sau ca spatii complementare unitatilor hoteliere

1.10.6. Cabane categoria * - ***

Amplasament: in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic

1.10.7. Campinguri * - ****

1.10.8. Sate de vacanta ** - ***

Amplasament: in locuri pitoresti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse de poluare, precum si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol securitatea turistilor (linii de inalta tensiune, terenuri sub nivelul marii, zone inundabile)

1.11. Constructii de locuinte

Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice si vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu)

ANEXA 2

la regulament

PROCENTUL de ocupare a terenurilor

Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in functie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare in cadrul terenului, dupa cum urmeaza:

2.1. Destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia:

2.1.1. Zone centrale - 80%

2.1.2. Zone comerciale - 85%

2.1.3. Zone mixte - 70%

2.1.4. Zone rurale - 30%

2.1.5. Zone rezidentiale

- zona exclusiv rezidentiala

cu locuinte P, P+1, P+2 - 35%

- zona rezidentiala cu cladiri

cu mai mult de 3 niveluri - 20%

- zona predominant rezidentiala

(locuinte cu dotari aferente) - 40%

2.1.6 Zone industriale

- pentru cele existente - nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului

- pentru cele propuse - procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiu de fezabilitate

2.1.7. Zone de recreere

- nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului

2.2. Conditii de amplasare in cadrul terenului

2.2.1. Constructii de cultura si alte constructii ce cuprind sali de reuniuni

Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.5, 1.5.7 - 1.5.12, 1.8.1, 1.8.2, 1.8.4, 1.8.5, avind un numar de minimum 200 de locuri , se va prevedea un spatiu amenajat, exterior constructiei, cu o suprafata de 0,6 mp/loc, in afara spatiului destinat circulatiei publice. La aceasta se va adauga suprafata necesara spatiilor verzi si plantatiilor, dimensionata conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.

2.2.2. Constructii de invatamint

Amplasament organizat in patru zone, dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamint, dupa cum urmeaza:

- zona ocupata de constructie;

- zona curtii de recreatie, de regula asfaltata;

- zona terenurilor si instalatiilor sportive;

- zona verde, inclusiv gradina de flori.

Pentru invatamintul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata minima de teren de 22 mp/copil, iar pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli profesionale, o suprafata minima de 20 mp/elev.

Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate:

- 25% teren ocupat de constructii

- 75% teren amenajat (curte recreatie si amenajari sportive, zona verde, gradina de flori) din terenul total.

2.2.3. Constructii de sanatate

Amplasament organizat in trei zone, dimensionate in functie de capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza:

- zona ocupata de constructii;

- zona accese, alei, parcaje;

- zona verde, cu rol decorativ si de protectie.

Capacitatea constructiilor cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.5 - 1.7.7 se stabileste pe baza populatiei arondate pentru care se acorda in medie 7,5 consultatii pe an de locuitor, pentru un numar de 280 de zile lucratoare.

Suprafata minima a terenului care va cuprinde cele trei zone functionale este de 5 mp/consultatie.

Se recomanda organizarea unei incinte imprejmuite la cladirile independente.

Pentru constructiile de crese si crese speciale amplasamentul trebuie sa asigure o suprafata de minimum 25 mp/copil pentru crese si de 40 mp/copil pentru cresele speciale organizate in patru zone:

- zona ocupata de constructii;

- zona ocupata de spatii de joaca (nisip, bazin, plaja, gazon);

- zona pentru spatiu tehnico-gospodaresc;

- zona verde de parc si alei.

Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de 20% .

2.2.4. Constructii si amenajari sportive

Pentru constructiile si amenajarile sportive cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.8.1 - 1.8.5, amplasamentul trebuie sa permita organizarea in trei zone functionale, dimensionate conform capacitatii constructiei:

- zona pentru constructii;

- zona pentru spatii verzi;

- zona pentru alei, drumuri si parcaje.

Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de:

- 50% pentru constructii si amenajari sportive;

- 20% pentru alei, drumuri si parcaje;

- 30% pentru spatii verzi.

2.2.5. Constructiile si amenajarile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5.1 - 1.5.3, 1.7.8 - 1.7.10, 1.9, 1.10 si 1.11 vor respecta conditiile specifice date de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasate.

ANEXA 3

la regulament

ORIENTAREA

constructiilor fata de punctele cardinale

3.1. Constructii administrative si financiar-bancare

Pentru toate categoriile de constructii administrative si financiar-bancare se recomanda orientarea, astfel incit sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor.

3.2. Constructii comerciale

Pentru toate categoriile de constructii comerciale se recomanda orientarea, astfel incit sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor.

Se recomanda orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucatariilor si a spatiilor de preparare.

3.3. Constructii de cult

Conditiile de orientare sint date de specificul cultului.

3.4. Constructii de cultura

3.4.1. Constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.1 - 1.5.3 si 1.5.8 vor avea spatiile de lectura si salile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest.

Acolo unde incadrarea in zona nu permite o astfel de orientare a salilor de lectura si a salilor de expunere, rezolvarile de fatada vor evita insorirea.

3.4.2. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.9 - 1.5.12 nu se impun conditii de orientare fata de punctele cardinale.

3.5. Constructii de invatamint

Pentru toate categoriile de constructii de invatamint, orientarea salilor de clasa va fi sud, sud-est, sud-vest.

Bibliotecile, salile de ateliere si laboratoare se vor orienta nord.

Terenurile de sport vor avea latura lunga orientata nord-sud.

3.6. Constructii de sanatate

3.6.1. Constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.1 - 1.7.4 vor avea:

- saloanele si rezervele orientate sud, sud-est, sud-vest;

- laboratoarele si serviciile tehnice medicale orientate nord;

- cabinetele vor fi orientate sud, sud-est.

3.6.2. Constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.5 - 1.7.8 vor avea aceeasi orientare pentru cabinete, laboratoare si servicii tehnice.

3.6.3. Dormitoarele si spatiile de joaca din crese, crese speciale si leagane de copii vor fi orientate sud, sud-est, sud-vest.

3.7. Constructii si amenajari sportive

Vor fi luate masuri de protectie impotriva insoririi excesive:

- copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, in cazul stadioanelor sau al terenurilor pentru competitii;

- plantatii de arbori si arbusti cit mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate laturile terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de discontinuitate luminoasa;

- parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la pereti vitrati orientati sud-vest sau vest ai holurilor pentru public sau ai salii de sport.

Terenurile de sport in aer liber vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.

Piscinele descoperite si acoperite (inot, sarituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.

Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe directia nord-sud, tintele fiind amplasate spre nord.

Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientata nord, nord-est.

3.8. Constructii de agrement

Salile de tip club vor fi orientate sud, sud-vest sau sud-est.

3.9. Constructii de turism

Pentru toate categoriile de constructii de turism se recomanda orientarea nord a spatiilor tehnice si a anexelor.

3.10. Constructii de locuinte

Se recomanda evitarea orientarii spre nord a dormitoarelor.

ANEXA 4

la regulament

ACCESE CAROSABILE

Stabilirea numarului admis de accese din strazile de categoria I si a II-a, ca si localizarea acestora se va face astfel incit sa nu afecteze fluenta circulatiei.

4.1. Constructii administrative

4.1.1. Constructiile administrative cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.1 - 1.1.10 vor fi prevazute cu:

- accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a dupa caz;

- accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public, acces de serviciu, dupa cum urmeaza:

* accesul carosabil oficial va fi prevazut pina la intrarea principala a cladirii;

* accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locurile de parcare aferente;

* aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fara a intersecta accesul oficial.

4.1.2. Constructiile administrative cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.11 - 1.1.13 vor fi prevazute cu accese carosabile, conform destinatiei si capacitatii acestora, avindu-se in vedere separarea de circulatia publica.

4.2. Constructii financiar-bancare

4.2.1. Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz.

4.2.2. Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.

4.3. Constructii comerciale

4.3.1. Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal si aprovizionare.

4.3.2. In functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute:

- alei carosabile si parcaje in interiorul amplasamentului;

- platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile carosabile destinate consumatorilor.

4.4. Constructii de cult

Pentru constructiile de cult se vor asigura alei carosabile, in legatura cu reteaua de circulatie majora.

4.5. Constructii de cultura

4.5.1. Pentru toate categoriile de constructii de cultura se vor asigura accese carosabile separate pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal si aprovizionare.

4.5.2. In functie de destinatia constructiei sau a amenajarii vor fi prevazute:

- alei carosabile in interiorul amplasamentului si parcajele aferente, in cazul in care accesul se face din strazi de categoria I sau a II-a;

- parcaje necesare in interiorul amplasamentului, in cazul in care accesul se realizeaza direct din strazi de categoria a III-a.

4.6. Constructii de invatamint

4.6.1. Pentru toate categoriile de constructii de invatamint se vor asigura accese carosabile de legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport in comun.

4.6.2. Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari in caz de urgenta (cutremure, inundatii, incendii).

4.7. Constructii de sanatate

4.7.1. Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu reteaua de circulatie majora prin doua accese carosabile separate.

4.7.2. Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora de categoria I si a II-a vor fi realizate prin:

* strazi de categoria a IV-a de deservire locala;

* strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si al persoanelor actionind in domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I.

4.7.3. Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum urmeaza:

* cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00 m;

* cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de 10,00 m.

4.7.4. Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta aleile de acces carosabil pentru personal si pacienti.

4.8. Constructii si amenajari sportive

4.8.1. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive se vor asigura accese carosabile separate pentru public, sportivi si personalul tehnic de intretinere.

4.8.2. In interiorul amplasamentului vor fi asigurate:

* circulatia carosabila separata de cea pietonala;

* alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona in functie de capacitatea salii sau a stadionului, dar nu mai putin de 7 m latime;

* alei carosabile de circulatie curenta de minimum 3,5 m latime;

* alei carosabile de serviciu si intretinere de minimum 6 m latime.

4.9. Constructii si amenajari de agrement

Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul de serviciu si de intretinere.

4.10. Constructii de turism

4.10.1. Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal si acces tehnic de intretinere.

4.10.2. Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere.

4.10.3. Numarul acceselor si conformarea lor se va face in functie de categoria si capacitatea obiectivului turistic.

4.11. Constructii de locuinte

4.11.1. Pentru locuinte unifamiliale cu acces si lot propriu se vor asigura:

* accese carosabile pentru locatari;

* acces carosabil pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;

* alei (semi)carosabile in interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea o latime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevazute supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere;

* in cazul unei parcelari de doua rinduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi):

- cele cu o lungime de 30 m - o singura banda de 3,5 m latime;

- cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura si supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat.

4.11.2. Pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun se vor asigura:

* accese carosabile pentru locatari;

* accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;

* in cazul unei parcelari pe doua rinduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi):

- cele cu o lungime maximum 30 m - o singura banda de 3,5 m latime;

- cele cu o lungime de 30 m pina la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura; supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat.

4.11.3. Locuintele colective cu acces si lot folosit in comun vor fi prevazute cu:

* accese carosabile pentru locatari;

* accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;

* accese la parcaje si garaje.

4.12. Toate categoriile de constructii

Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.

In cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o inaltime de 3,5 m.

Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere in permanenta.

ANEXA 5

la regulament

PARCAJE

Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93, in functie de categoria localitatii in care sint amplasate constructiile.

5.1. Constructii administrative

5.1.1. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.1 - 1.1.10, vor fi prevazute:

a) cite un loc de parcare pentru 10-40 salariati;

b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), dupa cum urmeaza:

- un spor de 10% pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.1 - 1.1.7;

- un spor de 30% pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.7 - 1.1.10;

- atunci cind constructiile cuprind sali de conferinte si alte spatii destinate reuniunilor se vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru autocare.

5.1.2. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.11 - 1.1.13 vor fi prevazute cite un loc de parcare pentru 10-30 salariati plus un spor de 20% pentru invitati.

5.2. Constructii financiar-bancare

5.2.1. Pentru toate categoriile de constructii financiar-bancare vor fi prevazute cite un loc de parcare la 20 de salariati si un spor de 50% pentru clienti.

5.2.2. In functie de destinatia cladirii si de amplasament, parcajele pentru salariati pot fi organizate impreuna cu cele ale clientilor, adiacent drumului public.

5.3. Constructii comerciale

5.3.1. Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru clienti, dupa cum urmeaza:

* un loc de parcare la 200 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de pina la 400 mp;

* un loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400-600 mp;

* un loc de parcare la 50 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexe comerciale de 600-2.000 mp;

* un loc de parcare la 40 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexuri comerciale de peste 2.000 mp.

5.3.2. Pentru restaurante va fi prevazut cite un loc de parcare la 5-10 locuri la masa.

5.3.3. La acestea se vor adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de parcajele clientilor.

5.4. Constructii de cult

Pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv, avindu-se in vedere un minim de 5 locuri de parcare.

5.5. Constructii culturale

5.5.1. Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori si personal, dupa cum urmeaza:

* pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.1 si 1.5.2, cite un loc de parcare la 50 mp spatiu de expunere;

* pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.3 - 1.5.12, un loc la 10-20 locuri in sala.

5.6. Constructii de invatamint

5.6.1. Pentru toate categoriile de constructii de invatamint vor fi prevazute 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice.

5.6.2. Pentru invatamintul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va adauga, in functie de capacitatea constructiei, un numar de 1- 3 locuri de parcare pentru autocare.

5.6.3. Pentru sedii ale taberelor scolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform capacitatii de cazare.

5.7. Constructii de sanatate

5.7.1. Pentru constructii de sanatate vor fi prevazute locuri de parcare dupa cum urmeaza:

* pentru cele cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.1 - 1.7.7, cite un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%;

* pentru cele cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.8 - 1.7.10, cite un loc de parcare la 10 persoane angajate.

5.7.2. Parcajele pot fi amplasate diferentiat pentru personal, pacienti si vizitatori, caz in care cele pentru personal si pacienti vor fi amplasate adiacent drumului public.

5.8. Constructii sportive

5.8.1. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive vor fi prevazute locuri de parcare pentru personal, pentru public si pentru sportivi, in functie de capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza:

* pentru constructii cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.8.1, 1.8.3 si 1.8.4, un loc de parcare la 5-20 locuri;

* pentru constructii cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.8.2, 1.8.5 -1.8.7, un loc de parcare la 30 de persoane.

5.8.2. La cele rezultate conform punctului 5.7.1 se vor adauga, in functie de capacitatea constructiei, un numar de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.

5.9. Constructii si amenajari de agrement

5.9.1. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement vor fi prevazute parcaje in functie de capacitatea constructiei, cite un loc de parcare pentru 10-30 de persoane.

5.9.2. Pentru cluburi va fi prevazut cite un loc de parcare la 3-10 membri ai clubului.

5.10. Constructii de turism

5.10.1. Pentru toate categoriile de constructii de turism vor fi prevazute locuri de parcare, in functie de tipul de cladire si de categoria de confort, 1-4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

5.10.2. Pentru moteluri se vor asigura 4-10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

5.11. Constructii de locuinte

5.11.1. Pentru constructii de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitatii, vor fi prevazute locuri de parcare, dupa cum urmeaza:

* cite un loc de parcare la 1-5 locuinte unifamiliale cu lot propriu;

* cite un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun;

* cite un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot in comun.

5.11.2. Din totalul locurilor de parcare pentru locuintele individuale vor fi prevazute garaje in procent de 60-100% .

5.12. Constructii industriale

Vor fi prevazute parcaje in functie de specificul activitatii, dupa cum urmeaza:

* activitati desfasurate pe o suprafata de 10-100 mp, un loc de parcare la 25 mp;

* activitati desfasurate pe o suprafata de 100-1.000 mp, un loc de parcare la 150 mp;

* activitati desfasurate pe o suprafata mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o suprafata de 100 mp.

5.13. Pentru constructii ce inglobeaza spatii cu diferite destinatii,

pentru care exista norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate in considerare cele care prevad un numar mai mare de locuri de parcare.

ANEXA 6

la regulament

SPATII VERZI SI PLANTATE

6.1. Constructii administrative si financiar-bancare

6.1.1. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.1 - 1.1.10 vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafata terenului.

6.1.2. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.11 - 1.1.13 si 1.2 vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ si de protectie, minimum 10% din suprafata totala a terenului.

6.1.3. Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.

6.2. Constructii comerciale

Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de agrement in exteriorul cladirii sau in curti interioare - 2-5% din suprafata totala a terenului.

6.3. Constructii de cult

Pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de protectie, dimensionate in functie de amplasarea in localitate si de conditiile impuse prin regulamentul local de urbanism.

6.4. Constructii culturale

Pentru toate categoriile de constructii culturale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, spatii de joc si de odihna, in functie de capacitatea constructiei - 10-20% din suprafata totala a terenului.

6.5. Constructii de sanatate

6.5.1. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.1 - 1.7.8 vor fi prevazute spatii verzi si plantatei in interiorul incintei, dupa cum urmeaza:

- aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie;

- parc organizat cu o suprafata de 10-15 mp/bolnav.

6.5.2. Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.9 - 1.7.10 vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 mp/copil.

6.6. Constructii si amenajari sportive

Pentru constructii si amenajari sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate, minimum 30% din suprafata totala a terenului.

6.7. Constructii de turism si agrement

Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului.

6.8. Constructii de locuinte

Pentru constructiile de locuinte vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de tipul de locuire, dar nu mai putin de 2 mp/locuitor.

6.9. Constructii industriale

Pentru constructiile industriale vor fi prevazute spatii verzi si aliniamente cu rol de protectie, in functie de categoria acestora, dar nu mai putin de 20% din suprafata totala a terenului.

------------

(Anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 525/1996)

NORME METODOLOGICE

privind finantarea elaborarii si/sau actualizarii

planurilor urbanistice generale ale localitatilor si a

regulamentelor locale de urbanism

CAP. 1 Dispozitii generale

ART. 1

Planurile urbanistice generale sunt documentatii complexe care se intocmesc pentru intregul teritoriu intravilan al localitatilor in corelare cu teritoriul administrativ al acestora si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii, inclusiv infrastructuri, amenajari si plantatii, constituindu-se in suportul pentru realizarea programelor de dezvoltare a localitatilor.

Regulamentele locale de urbanism intaresc si detaliaza prevederile planurilor urbanistice generale referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor si de amplasare, dimensionare si realizare a constructiilor, amenajarilor si plantatiilor, constituindu-se in instrumentul de baza al realizarii disciplinei in constructii.

ART. 2

Potrivit atributiilor sale, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei raspunde de asigurarea cadrului legal de reglementare privind realizarea constructiilor, incurajarea investitiilor majore in domeniul constructiilor si de coordonarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale ale localitatilor si a regulamentelor locale de urbanism aferente.

ART. 3

Planurile urbanistice generale si regulamentele locale de urbanism aferente se avizeaza si se aproba in baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 4

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei coordoneaza din punct de vedere tehnic si al eficientei economice elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism aferente, in colaborare cu compartimentele de specialitate ale consiliilor judetene, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor.

Controlul, receptia si avizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se realizeaza de catre directiile de urbanism si amenajarea teritoriului judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, in baza prevederilor ART. 62 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 si ale anexei nr. 1 la aceasta lege.

CAP. 2 Finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism

ART. 5

Finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se realizeaza din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si din bugetul de stat, prin Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Primarii comunelor, oraselor si municipiilor si sefii compartimentelor de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, vor deschide la trezoreriile statului, potrivit ART. 49 din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, contul 21.37.02.11 'Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism'.

Aceste conturi se alimenteaza, pe masura necesitatilor, cu sumele prevazute in bugetul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, reprezentand transferuri de la bugetul de stat:

a) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei aloca sume, cu ordin de plata, sub forma de transferuri, autoritatilor locale pe baza cererilor justificative;

b) transferurile primite de autoritatile locale vor fi cuprinse in veniturile bugetului local la capitolul 37.02 'Subventii primite din bugetul de stat' subcapitolul 37.02.11 'Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism';

c) cheltuielile din bugetul local se efectueaza pe baza de deschideri de credite potrivit normelor in vigoare.

Din sumele incasate in contul 21.37.02.11 consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti vireaza sumele cuvenite fiecarui buget local, in contul acestora nr. 21.37.02.11, deschis la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica.

ART. 6

Pentru fundamentarea necesarului de alocatii de la bugetul de stat in vederea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se procedeaza astfel:

- compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, examineaza si centralizeaza solicitarile primite de la consiliile locale, stabilesc prioritatile si transmit Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pana la data de 1 mai a anului in curs pentru anul urmator, lista cuprinzand planurile urbanistice generale, regulamentele locale de urbanism care urmeaza sa fie elaborate sau actualizate si valoarea totala a cheltuielilor, potrivit anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice;

- Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei examineaza si centralizeaza propunerile consiliilor judetene si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza carora prezinta Ministerului Finantelor Publice estimarile proprii, in scopul includerii in proiectul bugetului de stat pentru anul urmator, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

ART. 7

In limita alocatiilor aprobate prin legea anuala a bugetului de stat Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei va repartiza si va comunica consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti plafoanele aprobate pentru elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism aferente.

Pe baza si in limitele plafoanelor transmise consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in functie de prioritatile stabilite, vor comunica Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei lista cuprinzand lucrarile, intocmita conform anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice, precum si valoarea acestora repartizata pe trimestre, in limita prevederilor bugetare comunicate.

Cheltuielile pentru organizarea licitatiilor, precum si cele pentru verificarea si avizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se vor asigura in limita alocatiilor bugetare aprobate prin legea anuala a bugetului de stat, potrivit normelor si normativelor in vigoare.

ART. 8

In limita plafoanelor aprobate consiliile locale vor incheia contracte de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, cu agenti economici de specialitate.

ART. 9

Compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, verifica documentatia primita, acorda viza de control financiar propriu si intocmesc decontul justificativ, care se transmit Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in doua exemplare pana la data de 5 a lunii urmatoare incheierii trimestrului, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pe baza deconturilor justificative, solicita Ministerului Finantelor Publice deschiderea de credite in limita alocatiilor bugetare aprobate si vireaza sumele consiliilor judetene sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu ordin de plata, la trezorerii, in contul 21.37.02.11 'Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism', la care se va anexa cate un exemplar din deconturile justificative, verificate si avizate de minister.

Presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti vor vira sumele consiliilor locale, iar primarii municipiilor, oraselor si comunelor vor efectua, in termen de 3 zile, platile in conturile celor care au elaborat documentatiile, nominalizati in decontul justificativ, verificat si avizat de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

ART. 10

Presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale raspund, in conformitate cu prevederile ART. 24 si 26 din Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, de utilizarea fondurilor primite de la Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

ART. 11

Trimestrial, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei impreuna cu consiliile judetene si cu Consiliul General al Municipiului Bucuresti vor analiza situatia consiliilor locale care nu au incheiat contracte de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, urmand ca lista sa fie completata cu alte prioritati.

ART. 12

In limita plafoanelor aprobate si a prioritatilor stabilite consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale raspund, conform prevederilor legale, de elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism.

CAP. 3 Contractarea lucrarilor de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism

ART. 13

Contractarea lucrarilor de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se va face cu respectarea legislatiei privind achizitiile publice.

Contractele privind elaborarea si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism se incheie de ordonatorii principali de credite cu ofertantul in favoarea caruia s-a adjudecat licitatia.

La contract se ataseaza 'Devizul de cheltuieli' care fundamenteaza valoarea contractului, pe total si pe fiecare element de cheltuieli.

Devizul de cheltuieli face parte integranta din contract.

Lucrarile de elaborare si/sau actualizare a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism aflate in curs de executie se vor finaliza de catre executantii initiali ai lucrarilor.

CAP. 4 Dispozitii finale

ART. 14

Planurile urbanistice generale si regulamentele locale de urbanism au caracter public.

ART. 15

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

ANEXA 1

la normele metodologice

Consiliul*) .

LISTA

cuprinzand lucrarile privind elaborarea

si/sau actualizarea planurilor urbanistice generale

si a regulamentelor locale de urbanism

- mii lei -

Lista Valoarea Din care in Termenul

Valoarea ramasa Valoarea trimestrul: de

Denumirea lucrarii totala de executat 200.. AAAAAAAAAAAAAAA finan-

I II III IV tare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Total, din care:

A. Lucrari in

continuare

1. Consiliul Local

a) Planul urbanistic

general (elaborare/

actualizare)

- studii de finantare

- situatia existenta

- reglementari si

propuneri

b) Regulamentul local

de urbanism

(elaborare/

actualizare)

- zone functionale

- reglementari

2. Consiliul Local

..

TOTAL A:

B. Lucrari noi

1. Consiliul Local

a) Planul urbanistic

general (elaborare/

actualizare)

- studii de fundamentare

- situatia existenta

- reglementari si propuneri

b) Regulamentul local

de urbanism

elaborare/actualizare)

- zone functionale

- reglementari

TOTAL B:

*) Se completeaza dupa caz: Judetean sau General al Municipiului Bucuresti.

Presedinte, Intocmit,

Directia de urbanism

si amenajarea teritoriului

a judetului ..

*T*

ANEXA 2

--------

la normele metodologice

Consiliul*)

Se aproba Vizat

AAAAAAAAA AAAAAA

Secretar de stat Director general

Ministerul Lucrarilor Publice, Directia generala amenajarea

Transporturilor si Locuintei teritoriului si urbanism

DECONT JUSTIFICATIV

privind fundamentarea necesarului de alocatii bugetare pe

trimestrul /200 pentru elaborarea sau actualizarea planurilor

urbanistice generale si a regulamentelor locale

- mii lei -

Numarul Numarul Numarul Disponibilul

Beneficiarul si data si data contului Valoarea la finele

Nr. . depunerii con- si banca lucrarilor trimestrului

crt. Denumirea lucrarii documen- trac- benefi- executate precedent

. telor la tului ciarului

Consiliul*)

.

1 2 3 4 5 6

1. Consiliul Local

a) Planul urbanistic

general

b) Regulamentul local

de urbanism

2. Consiliul Local

.

TOTAL Consiliul Local

2. Consiliul Local

..

a) ..

b) ..

Total Consiliul Local

.

Total Consiliul*)

..

*) Se completeaza dupa caz: Judetean sau General al Municipiului Bucuresti.

Presedinte, Control financiar propriu

Director,

..

----- ----- -----