Locul si rolul prefectului in sistemul administratiei publice din Romania

Locul si rolul prefectului in sistemul

administratiei publice din Romania

Consideratii privind institutia prefectului de la inceputuri pana la evenimentele din 1989

Inainte de Unirea Principatelor

Desi institutia prefectului nu a avut o prezenta continua in administratia publica romaneasca se poate aprecia totusi ca aceasta este o institutie traditionala, fiind intalnita atat in Muntenia, cat si in Moldova (ispravnici de judete), reprezentau asemenea prefectului, puterea centrala in judete, fiind numiti de catre Domn, pe timp de 3 ani, din randul a doi candidati propusi de Sfatul Administrativ, avand atributii de natura administrativa sau plitieneasca.

Dupa Unirea Principatelor

Institutia prefectului apare sub aceasta denumire fara a avea insa o consacrare constitutionala. Stfle in Constitutita din 1866 se fac referire la consiliile judetene si cele comunale, precum si la institutiile judetene si cele comunale, care urmau a primi reglementare prin legi, pe baza mai completei descentralizari si "independentei comunale", eventuale trimiteri la functia de prefect lipsind cu desavarsire. In mod similar, Constitutiile din 1923 si 1938 trateaza succint institutiile judetene si comunale, ori in alte Ministerului de Interne era "capul administratiei fiecarui judet", asigurand administrarea afacerilor generale ale statului in judet si "reprezentand puterea executiva in toata circumscriptia supusa administratiei sale".

In perioada anilor 1940-1944 se revine la comuna si judet ca unitati administrative.

Prefectul, potrivit legii aminitite exercita "toate atributiile ce ii sunt deferite prin legi si regulamente si veghea la mentinerea drepturilor statului fata cu cetatenii, cu judetele si comunele si cu orice alta persoana juridica". Prefectul inspecta in mod periodic subprefecturile din circumscriptia sa fiind insarcinat si cu politia administrativa si preventiva.

Prefectul avea totodata dreptul general de supraveghere asupra tuturor persoanelor morale, institutiilor si a asezamintelor, atat particulare cat si ale statului, judetului sau ocmunei, dar fara a lua vreo masura directa, putand insa sa semnaleze neajunsurile si abaterile constatate catre autortiatile sau deprtamentele de care depindeau informand concomitend Ministrul de interne. Semnul distinctiv al prefectului era o esarfa in culorile nationale, acestea impreuna cu uniforma oficiala fiind purtate obligatoriu la solemitati si ceremonii publice.

Dupa Revolutia din 1989

Prefectul, conform Decretului 215 din 2001 si OUG nr. 179 din 14.12.2005, este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti, la propunerea Ministrului Administratiei si Internelor, actualmente Ministerul Administratiei si Reformei.

Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.

Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea guvernului, pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine, activitatea acestuia intemeindu-se pe urmatoarele principii:

legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;

transparentei si liberului acces la informatiile de interes public;

eficientei;

responsabilitatii;

profesionalizarii;

orientarii catre cetatean.

Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului. Aceasta, fiind o institutie publica, cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu. Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Lista serviciilor publice deconcentrate se aproba prin decizia Primului-Ministru si se actualizeaza la propunerea Ministrului Administratiei si Reformelor.

Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o alta persoana anume desemnata prin ordinul acestuia.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin M.A.R. si din alte surse legal constituite; poate beneficia si de programe cu finantare internationala.

Conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Dupa avizarea acestuia, prefectul inainteaza proiectul de buget conducatorului institutiei ierarhic superioare Serviciului Public Deconcentrat.

Situatiile financiare privind executia bugetara, intocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale si subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Dupa avizare prefectul inainteaza situatiile financiare conducatorului institutiei publice ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizul prefectului are doar caracter consultativ.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de doi subprefecti. Prefectul Municipiului Bucuresti este ajutat de trei subprefecti.

Atributiile subprefectului se stabilesc prin hotarare de Guvern.

Drepturile si indatoririle prefectilor si subprefectilor:

dreptul la indemnizatii de instalare, locuinta de serviciu, cheltuieli privind chiria locuintei de serviciu;

prefectului in functie i se acorda onoruri militare;

prefectul si subprefectii nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil regimul juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica;

prefectul si subprefectul raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Atributiile prefectului:

asigura, la nivelul judetului sau dupa caz, al Municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

actioneaza pentru realizarea obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masuri necesare pentru indeplinirea lor;

actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand atentie prevenirii tensiunilor sociale;

stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoariala;

asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite de lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

dispune, in calitate de Presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestuia si foloseste in acest sens, sumele special prevazute in bugetul propriu, cu aceasta destinatie;

utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate, de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

dispune masuri corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

asigura realizarea Planului de Masuri pentru Integrare Europeana;

hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20 %.

Alte atributii ale prefectului:

- poate verifica masurile intreprinse de primar sau de Presedintele Consiliului Judetean, in calitatea lor de reprezentanti ai statului, in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii;

- din comisia de concurs pe ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judet;

- prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizata la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora;

- in fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural, compus din prefecti si subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate, la care pot fi invitate si alte persoane; colegiu care se convoaca, de catre prefect, cel putin o data pe luna si oricand se considera ca este necesar;

- in exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale Consiliului Judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile inainte de introducerea actiunii, in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu privire la verficarea legalitatii actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, ce cel putin 10 zile inainte de introducerea actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii, sau dupa caz, a revocarii acestuia. Actiuni introduse de prefect sunt scutite de timbru si se judeca la regim de urgenta (termen 10 zile);

- prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, sa convoace sedinte extraordinare, in cazuri care necesita adoptarea unor masuri imediate, pentru prevenirea, limitarea sau inalturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice;

- in caz de urgenta sau de criza, autoritatile militare si organele locale ale M.A.R au obligatia sa infroemze si sa sprijine prefectul;

- prefectul poate solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

Actele emise de catre prefect:

Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii:

ordine prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate;

ordine cu caracter normativ emise de prefect se publica potrivit legii;

ordinele care contin dispozitii normative devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta publica;

ordinul prefectului cu caracter individual dvine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate;

ordinele emise de prefect, in calitate de presedinte a Comitetului Judetean, pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii la cunostinta si sunt executorii;

ordinele cu caracter se comunica de indata M.A.R.

M.A.R poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice;

Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise conducatorului institutiei ierarhic superioare; acestea pot propune Guvernului masuri de anulare;

Cancelaria prefectului si oficiile prefecturale

cancelaria prefectului este un comparitment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii de executie: directorul cancelariei, doi consilieri, un consultant, secretarul cancelariei.

Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din functie de catre prefect. Acest personal isi desfasoara activitatea in baza unui ocntract individual de munca, incheiat in conditiile legii, pe durata exercitarii functiilor publice de catre inaltul functionar public;

Activitatea cancelariei prefectului este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului. Salarizarea intregului personal se face conform prevederilor legale.

Prefectul poate organiza prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale (Bucuresti - in fiecare sector):

ordinul prefectului in acest sens se emite numai cu avizul Ministerului Administratiei si Reformelor;

oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului;

oficiile prefectuarale sunt conduse de catre u nsef al oficiului prefectural, functie ce este echivalenta cu a unui director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu se face de catre prefect, in conditiile legii.