Situatia actuala a reformei administratiei publice

Situatia actuala a reformei administratiei publice

In abordarea reformei in administratia publica, Guvernul a respectat si aplica urmatoarele principii:

- separarea functiilor politice de cele administrative;

- crearea si consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera, profesional si neutru politic;

- definirea clara a rolului, responsabilitatilor si relatiilor intre institutii;

- subsidiaritatea;

- autonomia decizionala, administrativa si financiara;

- transparenta actului de guvernare si administrativ;

- simplificarea procedurilor si legislatiei;

- respectul fata de cetatean, apropierea administratiei fata de acesta.

In scopul simplificarii si optimizarii procesului decizional s-a realizat o restructurare a Guvernului Romaniei. Scopurile urmarite prin reorganizarea Guvernului au vizat:

- eficientizarea actului de guvernare;

- reorientarea activitatii unor ministere si reducerea unui numar important de agentii guvernamentale;

- trecerea agentiilor guvernamentale in subordinea sau coordonarea ministerelor in vederea asigurarii unei activitati coerente si eficiente, a unor relatii functionale normale;

- infiintarea unor ministere noi, pentru a raspunde prioritatilor de relansare;

- unificarea si transformarea unor agentii guvernamentale dovedite ca ineficiente, in ministere;

- infiintarea in structura organizatorica a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relatia cu parlamentul, sindicatele si patronatul; integrare europeana si relatii externe; investitori straini si autohtoni;

- reducerea substantiala a numarului persoanelor cu functii de conducere din administratia publica centrala.

Procesul de restructurare s-a extins si la nivelul ministerelor si a organelor de specialitate din subordinea Guvernului si are in vedere urmatoarele:

- perfectionarea structurilor organizatorice interne si reproiectarea procedurilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor si a discordantelor;

- scurtarea procesului decizional;

- cresterea operativitatii in activitatea proprie fiecarei structuri institutionale;

- restrangerea numarului posturilor de conducere in scopul sporirii eficientei si calitatii actului decizional;

- reducerea si optimizarea reglementarilor pentru a deveni eficiente in folosul contribuabililor si al intreprinzatorilor;

- reducerea drastica a costurilor administratiei publice, prin oprirea risipei de resurse si printr-o activitate eficienta a functionarilor publici;

- promovarea unor criterii de performanta pentru functionarii publici;

- concentrarea atentiei asupra cetateanului in dubla sa calitate de beneficiar al serviciilor si de contribuabil.