CARACTERELE JURIDICE ALE ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

CARACTERELE JURIDICE ALE ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

. 1. DELIMITAREA ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA DUPA FORMA SI FINALITATEA LOR

Actele de procedura in materie civila sunt puse in evidenta si prin caracterele lor juridice specifice. Astfel, in primul rand, avand in vedere forma si finalitatea lor, se impune a se sublinia aspectul de a fi in acelasi timp generale si speciale. Aceasta, in sensul ca, sunt generale in ceea ce priveste continutul lor si, sunt speciale prin continutul lor propriu-zis, in sensul ca, exista cauze in care au fost intocmite sau aduse la indeplinire.

De exemplu, cererea de chemare in judecata, sau hotararile judecatoresti au acelasi continut legal in toate cazurile, dar difera in ceea ce priveste continutul propriu-zis de la caz la caz (art.112.c.pr.civ.,art.261 c.pr.civ.).

.2.DELIMITAREA ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA DUPA COMPLEXITATEA LOR (activitatea participantilor)

In al doilea rand, se impune a fi subliniata si complexitatea lor. Aceasta in sensul ca, actele de procedura in materie civila in majoritatea cazurilor, cuprind sau declanseaza actiunile mai multor participanti. Activitatea participantilor poate fi succesiva sau concomitenta. Ex: actul procedural al citatiei, implica decizia efectuarii, intocrmirea citatiei si inmanarea sa. Aceaste activitati se desfasoara in mod succesiv la intervale de timp diferite si in locuri diferite. Dimpotriva, audierea martorilor si intocmirea actelor procedurale este concomitenta si presupune prezenta in acelasi timp si loc a martorului, a partilor si a completului de judecata.

. 3. DELIMITAREA ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA DUPA EFECTELE SI INTORMIREA LOR SUCCESIVA

In al treilea rand, trebuie avut in vedere si faptul ca actele de procedura se efectueaza si se intocmesc in mod succesiv. Retinem ca procesul civil incepe prin sesizarea instantei de catre reclamant prin introducerea cererii de chemare in judecata si urmeaza sa-si definitiveze elementele sale de baza prin depunerea intampinarii sau a cererii reconventionale de catre parat.

Aceasta este faza scrisa pregatitoare.

Urmeaza apoi, in cadrul sedintelor de judecata faza dezbaterilor publice si contradictorii. In aceasta faza, se administreaza probele, se invoca si se rezolva exceptiile de fond sau de procedura, activitati care sunt concretizate in actele corespunzatoare: consemnarea marturiilor, depunerea raporturilor de expertiza, intocmirea incheierilor de sedinta etc.

In finalul judecatii are loc deliberarea si pronuntarea hotararii. Drept urmare, se intocmesc actele juridice procesuale corespunzatoare: minuta, incheierea de amanare a pronuntarii, daca este cazul si hotararii propiu-zise.

. 4. CADRUL RELATIVEI INDEPENDENTE A ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

In special, in al patrulea rand, trebuie mentionat si in cadrul relativei independente a actelor de procedura, in sensul ca, actele de procedura sunt strans legate intre ele si concura la realizarea unui scop comun: justa solutionare a cauzei, in cadrul careia au fost efectuate si intocmite. Din aceasta precizare, se desprinde si consecinta sau trasatura lor, de a avea unele fata de altele o independenta relativa. Aceasta este de altfel si explicatia extinderii efectelor nulitatii unui act de procedura, asupra actelor concomitente sau posterioare actului declarat nul, daca o atare consecinta se impune prin legatura cauzala dintre ele (art.106 c.pr.civ).