CLASIFICAREA BUNURILOR

CLASIFICAREA BUNURILOR

1) In functie de natura lor, bunurile se impart in: mobile si imobile (numite "miscatoare" si "nemiscatoare").

2) Dupa regimul circulatiei juridice distingem: bunuri care sunt in circuitul civil si care nu sunt in circuitul civil.

3) Dupa modul in care sunt determinate distingem: bunuri individual determinate (res certa) si generic determinate (res genera).

4) Dupa cum pot fi sau nu, inlocuite, in executarea unei obligatii distingem: bunuri fungibile si nefungibile.

5) Dupa cum folosirea lor implica, sau nu, consumarea sau instrainarea, distingem: bunuri consumptibile si neconsumptibile.

6) Dupa cum sunt sau nu, producatoare de fructe, distingem: frugifere si nefrugifere.

7) Dupa cum pot fi sau nu impartite distingem: bunuri divizibile si indivizibile.

8) Dupa corelatia dintre ele, distingem: bunuri principale si accesorii.

9) Dupa modul lor de percepere, bunurile sunt: corporale si incorporale.

10) Dupa cum sunt supuse sau nu urmaririi silite, sunt: sesizabile si insesizabile.

1. Bunuri mobile si imobile

* Categorii de bunuri mobile

a) mobile prin natura lor -     sunt acele bunuri care se misca singure, sau sunt miscate printr-o putere straina;

Exemple: animalele, autoturismul, bunurile electrocasnice etc.

b) mobile prin determinarea legii - sunt precizate de art. 474 C.civ. astfel: "Sunt mobile prin determinarea legii actiunile si obligatiile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare".

Exemple: drepturile reale (in afara de proprietate) care au ca obiect un mobil, actiuni si obligatiuni ale unei societati.

c) mobile prin anticipatie- unele bunuri care, desi imobile prin natura lor, partile actului juridic le considera ca fiind mobile, in considerarea a ceea ce vor deveni.

Exemple: recoltele si fructele, arborii, materialele provenite din daramarea unei constructii etc.

* Categorii de bunuri imobile:

a) imobile prin natura lor -     sunt acele bunuri care au o asezare fixa si nu se pot muta dintr-un loc in altul.

Exemple: - cladirile si terenurile (art. 469 C.civ.);

- podurile, tunelele;

- mobile de vant sau de apa asezate pe stalpi (art. 464 C.civ.);

- recoltele ce se tin de radacini si fructele neculese inca (art. 465 C.civ.).

b) imobile prin obiectul lor: uzufructul bunurilor imobile; servitutiile, actiunile care tind a revendica bunurile imobile.

c) imobile prin destinatie: sunt destinate sa serveasca, ca bunuri accesorii, unor imobile (desi, prin natura lor, sunt bunuri mobile).

Exemple: - animalele afectate pentru agricultura;

- instrumentele aratatoare;

- anumite categorii de animale care sunt in dependenta fata de

imobil, ca stupii, pestele din iazuri (helestee).

- obiectele destinate exploatarilor industriale;

- obiectele destinate exploatarilor comerciale (mesele, tejghelele, mobilierul).

- Mai sunt imobile prin destinatie si obiectele asezate pe un "fond perpetuu" (art. 469 C.civ.); se stabileste prezumtia asezarii in perpetuu, daca respectivele obiecte sunt prinse in gips, var, ciment sau cand nu se pot scoate fara a se deteriora imobilul.

Exemple: oglinzile, tablourile, ornamentele, statuile daca toate sunt fixe, incastrate in perete.

* Importanta acestei clasificari:

- instrainarea imobilelor este supusa unor conditii de fond si de forma mai riguroase decat aceea a mobilelor (de exemplu, instrainarea terenurilor se face numai in forma autentica);

- publicitatea imobiliara difera de cea mobiliara;

- in ce priveste efectele posesiei: daca pentru imobile, ea conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, la mobile, posesia de buna-credinta valoreaza proprietate (art. 1909 alin. 1 C.civ.);

- imobilele pot fi ipotecate, iar mobilele, doar gajate;

- in dreptul international privat, statutul imobilelor este supus legii situatiei bunului (lex rei sitae), pe cand in cazul mobilelor, este supus legii personale (lex personalis);

- urmarirea si executarea silita, sunt diferite in cazul bunurilor imobile, fata de cele mobile;

2). Bunuri care sunt in circuitul civil si care nu sunt in circuitul civil

a) Bunuri care sunt in circuitul civil - pot circula liber si neingradit, pot fi obiectul material al actelor juridice civile (art. 963 C.civ.). Acestea au urmatoarele trasaturi:

- sunt alienabile (pot fi instrainate);

- sunt sesizabile (pot fi urmarite silit);

- sunt prescriptibile (pot fi dobandite sau pierdute prin prescriptie).

Exemple: - bunurile apartinand proprietatii private (persoane fizice si

juridice);

- bunurile apartinand domeniul privat al statului si unitatilor

administrativ - teritoriale (cu unele exceptii expres prevazute

de lege).

b) Bunurile care nu sunt in circuitul civil - nu pot circula liber, si nu pot fi obiectul material al actelor juridice (cu unele exceptii). Acestea au urmatoarele trasaturi:

- sunt inalienabile (nu pot fi instrainate);

- sunt insesizabile (nu pot fi urmarite silit);

- sunt imprescriptibile (nu pot fi dobandite sau pierdute ca efect al prescriptiei);

Exemple: -bunurile apartinand domeniului public al statului si unitatilor administrativ - teritoriale (art. 135 pct. 3 din Constitutie si art. 475 alin. 2 din C.civ.).

* Importanta acestei clasificari: consta in valabilitatea sau nevalabilitatea unor acte juridice, dupa cum obiectul lor este sau nu, in circuitul civil[1].

3. Bunuri individual determinate si generic determinate

a) Bunuri individual determinate (res certa) - sunt acele bunuri care, potrivit naturii lor sau prin clauzele actului juridic, se individualizeaza prin insusiri proprii, speciale.

Exemplu: - o anumita casa;

- un anumit autoturism;

- bunurile - unicat;

b) Bunurile determinate generic (res genera) - sunt acele bunuri ce se individualizeaza doar prin insusirile categoriei, genului din care fac parte. Individualizarea propriu-zisa, se realizeaza, dupa caz prin: numarare, cantarire, masurare etc.

Exemple: - o recolta de grau (se individualizeaza prin cantarire);

- un balot de stofa (se individualizeaza prin masurare);

- o constructie noua (se individualizeaza prin procesul verbal

de predare-primire).

* Importanta clasificarii:

- momentul transmiterii dreptului real, in cazul actelor translative de drepturi, difera astfel: in cazul bunului individual determinat, momentul transferului dreptului, este acela al realizarii acordului de vointa, chiar daca bunul respectiv nu a fost inca predat (daca nu exista o clauza contractuala contrara - conform art. 971 si 1266 din C.civ.); in cazul bunului de gen, transferul dreptului, are loc in momentul individualizarii lui prin cantarire, numarare, masurare etc., sau al predarii lui (in lipsa unei stipulatii contrare);

- suportarea riscului contractului: daca obiectul contractului e un bun determinat individual, si acesta piere fortuit, dupa incheierea actului translativ de proprietate, riscul il suporta dobanditorul lui, deoarece este proprietarul bunului (ceea ce inseamna ca el nu e eliberat de obligatia pe care o are, spre deosebire de transmitatorul bunului); in cazul bunurilor de gen care pier fortuit inainte de a fi predate sau individualizate, riscul il suporta transmitatorul bunului, care nu e eliberat de obligatia de predare, pentru ca opereaza principiul "Genera non pereunt" (bunurile de gen, nu pier);

- locul predarii lor difera astfel: bunul individual determinat trebuie predat la locul unde se gasea la data contractarii (in lipsa de stipulatie contrara), iar cel de gen, trebuie predat la domiciliul debitorului (pentru ca plata este cherabila, iar nu portabila, in principiu).

4. Bunuri fungibile si nefungibile

a) Bunuri fungibile - acele bunuri care, in executarea unei obligatii, pot fi inlocuite cu altele de acelasi gen, fara sa afecteze valabilitatea platii.

Exemple: - o suma de bani;

- doua sticle de vin din acelasi sortiment;

- doi litri de combustibil de acelasi fel.

b) Bunuri nefungibile - acele bunuri care nu pot fi inlocuite cu un altul de acelasi gen, in executarea obligatiei, deci, debitorul va fi obligat sa restituie acelasi bun.

Exemple: - doua case;

- doua terenuri;

- doua autoturisme.

* Importanta clasificarii: se manifesta din punctul de vedere al eliberarii debitorului de obligatia sa (aprecierea valabilitatii platii). Astfel, acesta se poate elibera de obligatia sa, predand chiar bunul nefungibil, pe cand in cazul bunului fungibil, debitorul poate preda un alt bun de acelasi gen.

5. Bunuri consumptibile si neconsumptibile

a) Bunuri consumptibile - sunt acele bunuri ce nu pot fi folosite, fara ca acest lucru sa implice consumarea substantei lor materiale, sau instrainarea lor.

Exemple: - combustibilul;

- alimentele;

- banii.

b) Bunuri neconsumptibile - sunt acele bunuri care pot fi folosite in mod repetat, fara ca, prin aceasta, sa fie necesara consumarea substantei sau instrainarea lor.

Exemple: - constructii;

- terenuri;

- autoturisme.

* Importanta clasificarii: cand obiectul imprumutului il constituie bunurile consumptibile, este un contract de imprumut de consumatie (sau "mutuum"), iar cand obiectul contractului este un bun neconsumptibil, el se numeste imprumut de folosinta (sau comodat).

6. Bunuri frugifere si nefrugifere

a) Bunuri frugifere - produc periodic, fara consumarea substantei lor, alte bunuri sau produse, numite fructe.

Exemple: - terenul agricol;

- constructiile;

- depunerile la CEC sau la banci.

Distingem trei categorii de fructe:

- naturale (produse fara interventia omului): fructele din padure, stuful etc.

- industriale (produse prin interventia omului): recoltele;

- civile: dobanzi sau chirii.

* Importanta clasificarii:

- uzufructuarului i se cuvin numai fructele, nu si productele (care se cuvin nudului proprietar);

- posesorul de buna-credinta dobandeste numai fructele nu si productele, care se cuvin proprietarului (art. 485 C.civ.).

7. Bunurile divizibile si indivizibile

a) Bunurile divizibile - sunt acelea care pot fi impartite, fara ca sa-si schimbe, astfel, destinatia economica.

Exemple: - terenuri;

- recolte;

- bani.

b) Bunurile indivizibile - sunt acelea care nu pot fi impartite fara a-si schimba destinatia economica.

Exemple: - un autoturism;

- un animal;

- un costum de haine.

* Importanta clasificarii: prezinta utilitate in special in materie de partaj; daca bunul este indivizibil, el fie se atribuie unuia dintre proprietari, cu obligarea lui la plata unei sulte (suma de bani reprezentand cota-parte a celorlalti proprietari), fie este scos la vanzare prin licitatie si se imparte pretul.

Daca bunul este divizibil, atunci el va fi impartit in natura intre proprietari.

8. Bunuri principale si bunuri accesorii

a) Bunuri principale - acelea care pot fi folosite in mod independent fara a folosi la intrebuintarea altui bun.

b) Bunuri accesorii - acelea care sunt destinate folosirii altui bun, care este principal.

Exemple: - cureaua pentru ceas;

- antena pentru televizor;

- casetofonul de masina;

- lopetile pentru barca.

* Importanta clasificarii:

- consta in aceea ca, daca legea sau partile nu prevad altfel, bunul accesoriu urmeaza regimul juridic al bunului principal (accesorium sequitur principale).

9. Bunuri corporale si incorporale

a) Bunurile corporale - sunt acelea care au o existenta materiala, fiind perceptibile pentru simturile omului.

b) Bunurile incorporale - sunt acelea care au o existenta abstracta, care nu poate fi perceputa prin simturile omului.

Exemple: - drepturile patrimoniale;

* Importanta clasificarii:

- dobandirea proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesia de buna- credinta, opereaza numai pentru mobilele corporale;

- dobandirea proprietatii prin remiterea materiala (predarea) a bunului, are loc numai in cazul bunurilor corporale (de exemplu, in cazul darului manual).

10. Bunuri sesizabile si insesizabile

a) Bunurile sesizabile - pot forma obiectul urmaririi silite a debitorului.

b) Bunurile insesizabile - nu pot forma obiectul urmaririi silite, pentru plata unei datorii.

Cuvinte -cheie (concepte si terminologie):

- "bun"; "patrimoniu"; "bun imobil"; "bun mobil";

- "bun fungibil"; "bun nefungibil"; "bun frugifer"; "bun nefrugifer".

Bibliografie de capitol:

- Ghe. Beleiu - 0p. cit.

- G. N. Lutescu -"Teoria generala a drepturilor reale", Bucuresti, 1947.

- G. Raducan, G.T. Maravela - "Drept civil. Culegere de spete", Editura All Beck, Bucuresti, 1998.