Drept international privat - test grila

Drept international privat

MULTIPLE CHOICE

Raporturile de drept international privat pot fi raporturi :

a. civile

b. comerciale

c. de munca

d. de procedura

e. cu element de extraneitate

1 a+b+c

2 a+b+c+e

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d+e

Poate constitui element de extraneitate :

a. locul incheierii unui act juridic, in cazul unui cetatean roman, decedat in strainatate, care a

intocmit un testament in Romania

b. resedinta in Romania a paratului domiciliat in strainatate

c. domiciliul unei persoane

d. bunurile mobile care se gasesc in strainatate, aflate intr-un raport de succesiune

e. numai una dintre partile raportului juridic

1 a+b+c+d

2 b+c+d+e

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Poate fi parte intr-un raport juridic de drept international privat :

a. o persoana fizica

b. o persoana juridica

c. statul roman, in cadrul acordurilor internationale de cooperare cu alte state

1 a+b+c

2 a+b

3 b+c

4 toate

5 niciunul

Caracterele raportului juridic cu element de extraneitate sunt :

a. se stabileste intre persoane fizice sau juridice

b. contine un element de extraneitate, datorita caruia el are legatura cu mai multe sisteme de

drept

c. raportul juridic cu element de extraneitate, care formeaza obiectul dreptului international

privat, este un raport de drept privat in sens larg, care cuprinde un element strain

d. raportul juridic cu element de extraneitate, care formeaza obiectul dreptului international

privat, este un raport de drept civil in sens larg, care cuprinde un element strain

Variante :

1 a+b+c 4 niciunul 3 toate

2 b+c+d 5 a+b+d

Instantele romane :

a. cerceteaza faptele penale potrivit legilor penale romane

b. cerceteaza faptele financiare potrivit legilor financiare romane

c. daca se constata ca legile penale romane sau legile financiare romane nu sunt aplicabile,

isi vor declina competenta

d. nu pot aplica legi penale sau financiare straine, cu exceptia cazului in care sunt

imputernicite sa aplice aceste legi prin tratate bilaterale

1 a+b+c

2 a+b+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Dreptul international privat reprezinta ansamblul normelor :

a. care solutioneaza conflictul de jurisdictii

b. privind conditia juridica a strainului

c. privind conditia nejuridica a strainului

d. care solutioneaza conflictul de legi

1 a+b+c

2 a+b+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Elementul de extraneitate :

a. se ia in considerare in raport de un anumit sistem de drept

b. nu este in toate cazurile element international in sensul dreptului comertului international

c. se ia in considerare in general

d. este in toate cazurile element international in sensul dreptului comertului international

e. nu este in toate cazurile element national in sensul dreptului comertului international

1 a+b+c

2 a+c+e

3 a+b

4 toate

5 niciunul

Elementul de extraneitate :

a. este un element de structura al raportului juridic, in sensul teoriei generale a dreptului

b. poate determina aplicarea normelor materiale interne

c. poate determina aparitia normelor materiale unificate

d. poate da nastere conflictului de legi

1 a+b

2 b+c+d

3 b+d

4 toate

5 niciunul

Persoanele fizice pot intra raporturi juridice cu element de extraneitate, cum sunt :

a. raporturi de casatorie

b. raporturi de adoptie

c. raporturi de reprezentare comerciala

d. raporturi de mostenire

1 a+b

2 b+c+d

3 toate

4 a+b+d

5 niciunu

Dreptului international privat ii apartin :

a. raporturile de drept civil cu element de extraneitate

b. raporturile de dreptul familiei cu element de extraneitate

c. raporturile procesuale cu elemente autohtone

d. raporturile procesuale cu element de extraneitate

e. raporturile de dreptul muncii, in masura in care au un element international

1 a+b+d+e

2 a+b+c+e

3 toate

4 niciunul

5 a+b+e

Prin lege straina se intelege :

a. lege straina propriu-zisa

b. drept strain, avand ca izvor numai actul normativ

c. drept strain, indiferent de izvorul sau

d. drept strain si drept autohton

1 a

2 a+b

3 c

4 d

5 niciunul

Statele incheie diferite conventii prin care rezolva unitar sau creeaza facilitati pentru

solutionarea problemelor generale legate de aplicarea legii straine. Pot fi mentionate in acest

sens :

a. tratatele de asistenta juridica

b. tratatele privind asigurarile sociale

c. tratatele privind evitarea dublei impuneri

d. conventiile consulare

1 a+b

2 a+c+d

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

Tratatele de asistenta juridica obliga ministerele de justitie de a se informa reciproc cu

privire la problemele de drept solicitate de catre :

a.instantele judecatoresti

b.unitati de procuratura

c.notariate

d.persoane fizice

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c

4 toate    5 niciunul

Informatia solicitata in baza tratatelor de asistenta juridica poate avea ca obiect :

a. dispozitiile legale

b. detalii despre viata privata a cetatenilor unui stat

c. practica judiciara

d. practica notariala

1 a+c

2 c+d

3 toate

4 a+c+d

5 niciunul

In ce priveste titlul cu care se aplica legea straina, s-au formulat mai multe teorii :

a. teoria drepturilor dobandite (vested rights)

b. teoria receptionarii dreptului strain

c. teoria dupa care legea straina se aplica in calitate de element de fapt (questio facti)

d. teoria dupa care legea straina se aplica in calitate de element de drept (questio juris)

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

In privinta aplicarii legii straine exista urmatoarele solutii :

a. partile au obligatia de a stabili, in fata instantei, continutul legii straine, aceasta

considerandu-le element de fapt

b. in alte reglementari, instanta aplica legea straina daca o cunoaste

c. in dreptul italian, se porneste de la ideea ca legea straina la care face trimitere norma

conflictuala proprie se transforma in legea nationala (italiana)

d. partile nu au obligatia de a stabili, in fata instantei, continutul legii straine, in nici o

situatie

1 a+b

2 a+c+d

3 a+b+c

4 b+c+d

5 a+d

In sprijinul tezei potrivit careia gresita interpretare a legii nu trebuie sa dea loc la admiterea

recursului la instanta superioara se invoca in sistemele de drept care cunosc aceasta cale de

atac se invoca mai multe argumente :

a. dificultatile de ordin practic pun pe judecatorul forului (local) in imposibilitatea de a

cunoaste legea straina

b. legea straina nu este o lege in sensul legii locale

c. in unele cazuri, se mai sustine ca rolul instantei supreme este de a asigura unitatea in

aplicarea legilor locale

d. interpretarea legii straine ridica probleme de fapt, greu de separat, iar in sistemul casarii

pure, recursul se poate introduce numai pentru motive de drept, nu si pentru motive de fapt

1 a+b+c

2 a+c+d

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

Printre criticile aduse argumentelor invocate in sprijinul tezei potrivit careia gresita

interpretare a legii straine nu trebuie sa dea loc la admiterea recursului la instanta superioara

se numara :

a. daca a cunoaste legile straine constituie o dificultate pentru instantele superioare, cu atat

mai mult aceasta constituie o dificultate pentru instantele inferioare

b. considerarea legii straine ca fiind un element de fapt duce la consecinte care nu pot fi

acceptate

c. aplicarea legii straine se face in temeiul normelor conflictuale locale(proprii)

d. se considera ca recursul se admite pentru denaturarea legii straine

1 a+b+c

2 a+b+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Gresita interpretare a legii straine trebuie sanctionata cu admiterea recursului la instanta

superioara, in cazul acelor tari care cunosc aceasta cale de atac si pentru urmatoarele

motive:

a. legea straina este considerata element de drept in masura in care se admite respectarea

internationala a drepturilor dobandite in conformitate cu ea

b. legea straina este considerata element de drept in cazul in care norma conflictuala a

forului trimite la legea straina care nu este unitara, ci diferentiata pe provincii sau regiuni

c. legea straina este considerata ca atare, deci element de drept

d. in unele cazuri, se mai sustine ca rolul instantei supreme este de a asigura unitatea in

aplicarea legilor locale

1 toate

2 a+b+d

3 b+c+d

4 a+b+c

5 niciunul

Neaplicarea legii competente se poate prezenta intr-una din urmatoarele forme :

a. s-a aplicat legea proprie, cand trebuia aplicata legea straina

b. s-a aplicat legea straina, cand trebuia aplicata legea proprie

c. s-a aplicat legea straina, cand trebuia aplicata legea straina

d. s-a aplicat legea proprie, cand trebuia aplicata legea proprie

1 a+c

2 b+d

3 c+d

4 a+b

5 niciunul

Factorii care determina calificare sunt :

a. notiunile si termenii au sensuri diferite in sistemul de drept, cum este de exemplu,

"domiciliul"

b. sistemele de drept au notiuni sau institutii juridice care sunt necunoscute altora, cum sunt

: institutia juridica numita "trust" in dreptul englez

c. sistemele de drept incadreaza aceleasi situatii in categorii deosebite sau notiuni deosebite,

cum este cazul ruperii logodnei

d. sistemele de drept folosesc aceleasi metode pentru a ajunge la rezultate diferite

??1 a+b

2 b+c+d

3 toate

4 a+b+c

5 niciunul

Felurile calificarii sunt :

a. calificare primara, este aceea care determina legea competenta

b. calificare secundara, este aceea care se face dupa ce s-a efectuat calificarea primara, si

influenteaza asupra legii competente a carmui raportul juridic

c. calificare tertiara, care apare in anumite cazuri

d. nu exista decat calificare primara

1 a

2 b+c

3 d

4 niciunul

5 a+b

Calificarea primara :

a. determina legea competenta

b. este o problema de drept international privat

c. este o problema de drept intern

d. se face ulterior calificarii secundare

1 a+c

2 b+c

3 a+d

4 a+b

5 c+d

Calificarea secundara :

a. se realizeaza ulterior calificarii primare

b. este o problema de drept international privat

c. nu influenteaza asupra legii competente a carmui raportul juridic

d. este o problema de drept intern

1 a+b+c

2 a+c

3 b+c

4 a+d

5 a+c+d

In favoarea calificarii dupa "lex fori" s-au formulat urmatoarele argumente :

a. normele dreptului international privat sunt norme nationale care apartin sistemului de

drept al instantei

b. calificarea este o etapa intermediara in aplicarea normei conflictuale

c. daca nu s-ar face calificarea dupa legea forului, ar insemna ca forul nu are nici un control

asupra aplicarii legii straine

d. trimiterea la legea straina competenta implica si trimiterea la calificarea acestei legi

1 a+b+d

2 a+b+c

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Calificarea nu se face dupa legea forului in urmatoarele situatii :

a. autonomia de vointa

b. calificarea secundara

c. retrimiterea

d. cetatenia

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Calificarea nu se face dupa lex fori in urmatoarele situatii :

a. calificarea secundara

b. institutii juridice straine necunoscute de legea forului

c. retrimiterea

d. tratatele internationale

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 b+c+d

5 niciunul

In favoarea calificarii dupa "lex causae" s-au formulat urmatoarele argumente :

a. trimiterea la legea straina competenta implica si trimiterea la calificarea acestei legi

b. legea straina la care face trimitere norma conflictuala trebuie aplicata in asa fel incat sa se

obtina apararea efectiva a drepturilor nascute sub actiunea ei

c. calificarea este o etapa intermediara in aplicarea normei conflictuale

d. normele dreptului international privat sunt norme nationale care apartin sistemului de

drept al instantei

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 a+b

5 niciunul

Potrivit teoriei calificarii autonome :

a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom

b. notiunile folosite de norma conflictuala se califica independent de calificarea acelorasi

notiuni facute de legea materiala interna a unui anumit stat

c. calificarea este o etapa intermediara in aplicarea normei conflictuale

d. normele dreptului international privat sunt norme nationale care apartin sistemului de

drept al instantei

1 a+b

2 b+c+d

3 toate

4 a+b+c

5 niciunul

Potrivit metodei "proper law" :

a. calificarea depinde uneori de "lex fori"

b. calificarea depinde uneori de "lex causae"

c. calificarea nu depinde niciodata de "lex fori"

d. calificarea nu depinde niciodata de "lex causae"

1 a+b+c

2 c+d

3 toate

4 a+b

5 niciunul

Notiunea de ordine publica in dreptul intern nu are acelasi inteles ca in dreptul internati onal

privat, deoarece :

a. fiecare indeplineste o functie diferita, desi ea exprima si apara interesele statului respectiv

b. fiecare apara interese diferite, desi toate normele de ordine publica din dreptul intern sunt

norme de ordine publica in dreptul international privat

c. sfera celor doua notiuni este deosebita, in sensul ca nu toate normele de ordine publica

din dreptul intern sunt de ordine publica in dreptul international privat

d. nu exista nicio deosebire intre cele doua notiuni

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 toate

5 niciunul

Caracterele ordinii publice in dreptul international privat sunt :

a. ordinea publica apare ca un corectiv in aplicarea legii straine

b. ordinea publica este diferita in ceea ce priveste continutul sau de la o tara la alta

c. ordinea publica este diferita in ceea ce priveste continutul sau, in cadrul aceleiasi tari, in

timp

d. ordinea publica este actuala, in sensul ca, daca din momentul nasterii raportului juridic si

pana in momentul litigiului in legatura cu acest raport juridic s-a schimbat continutul ordinii

publice

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

In cazul efectelor invocarii ordinii publice se disting doua situatii :

a. ordinea publica se invoca in materia nasterii raportului juridic

b. ordinea publica nu se invoca in materia drepturilor dobandite

c. ordinea publica nu se invoca in materia nasterii raportului juridic

d. ordinea publica se invoca in materia drepturilor nedobandite

1 a+d

2 a+b

3 d

4 niciunul

5 a

Fraudarea legii poate interveni in urmatoarele situatii :

a. in privinta statutului personal, prin schimbarea domiciliului

b. in privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a

carui legislatie este mai favorabila

c. in privinta formei exterioare a actelor - partea interesata, pentru a evita aplicarea unor

dispozitii legale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului pentru a se aplica o

lege care este mai lesnicioasa

d. in privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna de o cotitate disponibila mai mare decat ii

permite legea sa personala, schimba cetatenia, dobandind alta, anume a unui stat a carui

legislatie permite o cotitate disponibila mai mare

1 a+b+c

2 b+c

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

Fraudarea legii poate interveni in urmatoarele situatii :

a. in privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna de o cotitate disponibila mai mare decat ii

permite legea sa nepersonala, schimba cetatenia, dobandind alta, anume a unui stat a carui

legislatie permite o cotitate disponibila mai mare

b. in privinta formei exterioare a actelor - partea interesata, pentru a evita aplicarea unor

dispozitii legale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului pentru a se aplica o

lege care este mai lesnicioasa

c. in privinta statutului personal, prin schimbarea cetateniei

d. in privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a

carui legislatie este mai favorabila

1 toate

2 niciunul

3 a+b+c

4 a+c+d

5 b+c+d

Pentru a frauda legea locala sau cea straina, partile pot proceda astfel :

a. isi schimba cetatenia pentru a evita o dispozitie nafavorabila prevazuta de legea lor

personala

b. se schimba locul de asezare a unui bun imobil, pentru a se schimba (lex rei sitae) o

dispozitie neconvenabila prevazuta de acea lege

c. se alege legea contractului care nu are nici o legatura cu contractul incheiat, in scopul de a

beneficia de dispozitiile legii alese si a inlatura dispozitiile legii normal competente

d. isi schimba locul de incheiere a actului juridic, pentru a schimba dispozitiile legale

privind forma exterioara a actului sau pentru a se schimba legea care carmuieste forma

raportului juridic

1 a+b+c

2 toate

3 niciunul

4 a+d

5 a+c

Pentru a frauda legea locala sau cea straina, partile pot proceda astfel :

a. isi schimba domiciliul pentru a evita o dispozitie nefavorabila prevazuta de legea lor

personala

b. se inregistreaza navele comerciale intr-un port al unei tari cu care armatorii nu au nici o

legatura, pentru a inlatura aplicarea legii tarii cu care exista in realitate legatura

c. isi schimba domiciliul pentru a determina schimbarea competentei judecatoresti, pentru a

se schimba legea competenta

d. isi schimba sediul, in cazul persoanelor juridice, pentru a se schimba legea competenta

1 a+b+d

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Conditiile fraudarii legii sunt :

a. existenta unui act de vointa al partilor in folosirea ori aplicarea normelor conflictuale,

ceea ce denota ca fraudarea legii se poate face in acele materii in care vointa partilor poate

interveni pentru a supune un raport juridic unor anumite legi, schimband punctul de legatura

b. obtinerea unui rezultat licit, prin operatiunea savarsita de parti

c. intentia frauduloasa a partilor, adica acestea au creat in mod voit conditiile in care se

realizeaza incalcarea legii

d. partile trebuie sa aiba statut de apatrizi

1 a+b+c

2 a+b

3 a+c

4 niciunul

5 toate

Conditiile fraudarii legii sunt :

a. utilizarea unor mijloace care sunt licite, si nu ilicite

b. existenta unui act de vointa al partilor in folosirea ori aplicarea normelor conflictuale,

ceea ce denota ca fraudarea legi se poate face in acele materii in care vointa partilor poate

interveni pentru a impune un raport juridic unor anumite legi, schimband punctul de legatura

c. obtinerea unui rezultat licit, prin operatiunea savarsita de parti

d. intentia frauduloasa a partilor, adica acestea au creat in mod voit conditiile in care se

realizeaza incalcarea legii

1 a+b+c

2 toate

3 b+d

4 a+b+d

5 a+d

40. In favoarea nesanctionarii fraudarii legii, se invoca, de regula, urmatoarele argumente :

a. cand partile au savarsit operatia fraudarii legii, ele au uzat de un drept al lor, acordat de

legislatia in vigoare

b. daca s-ar sanctiona fraudarea legii, ar insemna sa se tina seama de prea multe mobile care

au determinat partile sa incheie actul juridic

c. cand partile au savarsit operatia fraudarii legii, ele nu au uzat de un drept al lor, acordat

de legislatia in vigoare

d. daca s-ar sanctiona fraudarea legii, ar insemna sa se tina seama de prea multe imobile care

au determinat partile sa incheie actul juridic

1 c+d

2 a+d

3 b+d

4 a+b

5 niciunul

Conditiile eficacitatii internationale a unui drept sunt :

a. dreptul sa se fi creat potrivit legii competente

b. dreptul (raportul juridic) sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c. dreptul (raportul juridic) a carui eficacitate internationala se pretinde, este cel care s-a

dobandit si, asa cum s-a dobandit, iar nu altul care ar fi substituit acestuia

d. dreptul dobandit intr-o anumita tara va produce efecte in alta tara daca intre timp nu s-a

creat in tara unde se invoca, un drept nou care il include pe acela creat in strainatate

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 niciunul

5 toate

Un drept dobandit in strainatate produce efecte potrivit anumitor reguli :

a. dreptul dobandit produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectiva

b. un drept dobandit potrivit legii straine, nu poate produce in alta tara mai multe efecte

decat ar produce in conformitate cu legea potrivit careia a fost creat

c. dreptul dobandit potrivit legii straine nu poate produce efecte in alta tara daca ar

contraveni ordinii publice a acestei tari sau nu-si poate produce toate efectele daca unele din

acestea ar contraveni ordinii publice

d. dreptul dobandit nu produce niciodata toate efectele pe care i le-a dat legea respectiva

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 niciunul

5 a+c

O femeie casatorita, de cetatenie romana, in etate de 20 de ani, calatoreste intr-o tara unde

pentru a avea capacitate deplina de exercitiu, orice persoana trebuie sa aiba varsta minima

de 21 de ani. In aceasta situatie, femeia casatorita din Romania :

a. nu va avea capacitate de exercitiu, deoarece legea locului unde se afla momentan indica

varsta de 21 de ani ca moment al dobandirii capacitatii juridice depline

b. va avea capacitate deplina de exercitiu, desi aceasta nu a fost dobandita potrivit legii

competente

c. va avea capacitate deplina de exercitiu, deoarece aceasta a fost dobandita potrivit legii

competente

d. va avea capacitate restransa de exercitiu

??1 a+d

2 b

3 c

4 niciunul

5 a

Reprezentantele firmelor straine in Romania :

a. pot efectua doar operatiile la care firmele pe care le reprezinta sunt indreptatite in tara in

care acestea isi au sediul principal

b. nu pot efectua operatiile la care firmele pe care le reprezinta nu sunt indreptatite in tara in

care acestea nu-si au sediul principal

c. pot realiza operatii care nu intra in obiectul de activitate al firmelor pe care le reprezinta

d. nu pot realiza operatii care nu intra in obiectul de activitate al firmelor pe care le

reprezinta

1 b+c

2 a+d

3 a+c

4 niciunul

5 c+d

In ce priveste protectia drepturilor literare si artistice, potrivit efectelor dreptului dobandit

potrivit legii straine :

a. protectia este acordata potrivit legii unde este reclamata

b. protectia este acordata potrivit legii tarii de origine

c. durata protectiei este determinata de legea unde este reclamata

d. durata protectiei este determinata de legea tarii de origine

1 a+c

2 b+d

3 b+c

4 a+d

5 niciunul

O hotarare judecatoreasca prin care s-a anulat o casatorie in strainatate, pe motiv de

discriminare rasiala :

a. nu poate fi recunoscuta in Romania, deoarece incalca ordinea publica de drept

international privat roman

b. este recunoscuta in Romania, deoarece a fost pronuntata de o instanta competenta in tara

de origine

c. nu poate fi recunoscuta in Romania, decat cu acordul partilor

d. poate fi recunoscuta in Romania, cu anumite limitari

1 a

2 b

3 b+d

4 niciunul

5 a

Doi cetateni straini, divortati intr-o tara care cunoaste divortul :

a. se pot recasatori intr-o tara care nu cunoaste divortul

b. nu se pot recasatori intr-o tara care nu cunoaste divortul

c. nu se pot folosi de statutul de divortat intr-o tara care nu cunoaste divortul

d. nu se pot folosi de statutul de divortat decat in tara in care au divortat

1 a

2 b+c

3 c+d

4 niciunul

5 b+c+d

Depozitarul unui bun mobil vinde acest bun, fara stirea proprietarului, intr-o tara in care,

potrivit legii, proprietarul are dreptul de a revendica bunul de la subdobanditor. Ulterior

bunul este transportat in Romania. In aceasta situatie :

a. proprietarul poate revendica bunul, deoarece legea tarii sale prevede posibilitatea

revendicarii de la subdobanditor

b. proprietarul nu mai poate revendica bunul de la subdobanditorul de buna credinta,

deoarece, potrivit art. 1909 c.civ. rom., buna credinta echivaleaza cu insusi titlul de

proprietate

c. proprietarul poate revendica bunul, potrivit lex rei sitae

d. proprietarul poate revendica bunul, potrivit lex patriae

1 a+c

2 a+d

3 b

4 niciunul

5 d

Un cetatean roman dobandeste un bun mobil intr-o tara straina unde transmiterea

proprietatii se opereaza prin remiterea materiala a bunului. Bunul nu a fost remis de

vanzator, ci, dupa vanzare, a fost adus de acesta in Romania. In aceasta situatie :

a. vanzarea este valabila, deoarece legea romana prevede ca aceasta reprezinta un act

consensual

b. vanzarea nu este valabila, deoarece raportul juridic s-a produs intr-o tara in care legea

competenta nu a fost respectata

c. regimul juridic al bunului adus in Romania va fi cel prevazut de legea romana, atat pentru

efectele anterioare cat si pentru efectele viitoare

d. regimul juridic al bunului adus in Romania va fi cel prevazut de legea romana, dar numai

in cazul efectelor viitoare

1 a+c

2 b+c

3 a+d

4 b+d

5 niciunul

In ce priveste regimul eficacitatii internationale a drepturilor dobandite, exista urmatoarele

sisteme:

a. legea aplicabila este aceea aratata de norma conflictuala a tarii unde se invoca dreptul

b. legea aplicabila, nu poate fi, in nici un caz, aceea aratata de norma conflictuala a tarii

unde se invoca dreptul

c. legea aplicabila este cea a statului unde se invoca dreptul daca norma conflictuala a

acestuia prevede ca se aplica propria lege materiala

d. legea aplicabila este cea a statului unde se invoca dreptul daca norma conflictuala a

acestuia nu prevede ca se aplica propria lege materiala

1 a+c

2 a+b

3 a+b+c

4 b+d

5 niciunul

Legile statului nerecunoscut trebuie sa dea nastere la conflicte de legi, deoarece :

a. teoria caracterului constitutiv al recunoasterii contravine Cartei ONU

b. potrivit dreptului international public, fiecare popor poate sa-si aleaga forma de

conducere pe care o socoteste cea mai potrivita pentru el

c. un stat poate sa nu recunoasca un alt stat ori sa nu stabileasca relatii diplomatice cu

acesta, dar el nu poate sa nesocoteasca activitatea lui legislativa, care este o manifestare a

suveranitatii, independentei si egalitatii suverane a statelor

d. un stat poate incalca suveranitatea altui stat

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Conflictele de legi (propriu-zise) se deosebesc de conflictele de legi interprovinciale ori

intre legile statelor federale, in ceea ce priveste natura lor, prin faptul ca :

a. in cazul conflictului de legi este vorba de legile a doua state suverane si independente

b. in cazul conflictului de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale este vorba de

legile unuia si aceluiasi stat - statul federal

c. in cazul conflictelor de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale, elementul de

extraneitate este numai aparent

d. in cazul conflictelor de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale, hotararile

judecatoresti date intr-o provincie sau regiune se executa in alta provincie sau regiune din

cadrul aceluiasi stat in care se aplica legi deosebite fara a fi necesar exequatur

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Conflictele de legi (propriu-zise) se deosebesc de conflictele de legi interprovinciale ori

intre legile statelor federale, in ceea ce priveste posibilitatea de unificare a solutionarii

conflictelor de legi si a conflictelor de legi interprovinciale, prin faptul ca:

a. in cazul conflictelor de legi interprovinciale, unificarea este posibila si se realizeaza mai

usor decat in cazul conflictelor de legi

b. in cazul conflictelor de legi interprovinciale, unificarea este se poate infaptui pe cale

legislativa, prin adoptarea unei legi de solutionare a unor astfel de conflicte

c. in cazul conflictelor de legi interprovinciale, unificarea se poate i nfaptui prin practica

instantelor, respectiv prin unificarea solutiilor, acolo unde exista o instanta suprema de

control

d. nu exista deosebiri in aceasta privinta intre conflictele de legi propriu-zise si conflictele

de legi interprovinciale

1 a+c+d

2 a+b+c

3 d

4 b+c+d

5 b+c

Conflictele de legi (propriu-zise) se deosebesc de conflictele de legi interprovinciale ori

intre legile statelor federale, in ceea priveste modul de solutionare a conflictelor de legi si a

conflictelor de legi interprovinciale ori intre legile statelor federale, prin faptul ca :

a. regulile solutionarii unuia din conflictele mentionate nu sunt obligatorii pentru

solutionarea celuilalt

b. in anumite cazuri, exista reglementari care admit aplicarea intr-o masura mai mare a

legilor provinciale, decat a celor straine

c. in cazul conflictelor de legi interprovinciale sau intre legile statelor federale, elementul de

extraneitate este numai aparent

d. nu exista deosebiri in aceasta privinta intre conflictele de legi propriu-zise si conflictele

de legi interprovinciale ori intre legile statelor federale

1 a+b

2 b+c

3 d

4 a+c

5 b+d

Conflictele de legi (propriu-zise) se deosebesc de conflictele de legi interprovincia le ori

intre legile statelor federale, in ceea priveste cazurile in care se invoca ordinea publica

pentru a inlatura aplicarea legii competente, prin faptul ca :

a. ordinea publica este mai des invocata in cazul conflictelor de legi, pentru a inlatura legea

competenta, decat in cazul conflictelor de legi ale statelor federale

b. in cazul conflictelor interprovinciale nu se poate refuza aplicarea legii unei provincii pe

motivul ca ar contraveni ordinii publice

c. in anumite cazuri, exista reglementari care admit aplicarea intr-o masura mai mare a

legilor provinciale, decat a celor straine

d. nu exista deosebiri in aceasta privinta intre conflictele de legi propriu-zise si conflictele

de legi interprovinciale ori intre legile statelor federale

1 a

2 b+c

3 a+b+c

4 a+b

5 d

Conflictele de legi (propriu-zise) se deosebesc de conflictele de legi interprovinciale ori

intre legile statelor federale, in ceea priveste retrimiterea, prin faptul ca :

a. in materia conflictelor de legi interprovinciale sau interregionale, se admite ca

retrimiterea nu este posibila

b. ordinea publica este mai des invocata in cazul conflictelor de legi, pentru a inlatura legea

competenta, decat in cazul conflictelor de legi ale statelor federale

c. pentru conflictele de legi, se admite pentru unele sisteme de drept, retrimiterea

d. nu exista deosebiri in aceasta privinta intre conflictele de legi propriu-zise si conflictele

de legi interprovinciale

1 a+b

2 b+c

3 a+b+c

4 a+c

5 d

In cazul in care norma conflictuala a forului trimite catre legea unui stat care difera de la o

regiune la alta sau la legea unui stat federal, se pot deosebi urmatoarele situatii :

a. daca exista in acel stat o norma legala care determina aplicarea legilor interne, se va

aplica aceasta norma

b. se aplica in toate cazurile lex loci contractus

c. daca in acel stat nu exista o norma aplicabila, instanta forului urmeaza sa tina seama de

ansamblul legislatiei din acel stat pentru a stabili legea aplicabila

d. nu exista situatii deosebite

1 a+b

2 b+c

3 toate

4 niciunul

5 a+c

In unele state, in materia dreptului familiei, in ce priveste competenta rationa materiae,

exista :

a. instante civile

b. instante financiare

c. instante confesionale

d. instante administrative

1 a+b

2 a+c

3 a+d

4 toate

5 niciunul

In cazul sistemelor traditionale, normele juridice :

a. sunt personale

b. sunt impersonale

c. se aplica tuturor subiectilor de drept, indiferent de statul ai carui resortisanti sunt sau in ce

tara domiciliaza

d. se aplica numai subiectilor de drept ce au aceeasi religie

1 b+c+d

2 a+c+d

3 a+b+c

4 c+d

5 a+d

Exista situatii, cand, indeosebi in materia dreptului familiei :

a. legea se determina dupa criteriul confesiunii, in anumite state

b. cei ce apartin aceluiasi cult sunt supusi reglementarii prevazute pentru acesta

c. legea se determina prin vointa partilor

d. apare conflictul de legi interpersonale

1 a+b

2 b+c+d

3 a+c+d

4 a+d

5 a+c

Retrimiterea:

a. este un procedeu juridic

b. implica faptul ca legea straina desemnata ca aplicabila potrivit normei conflictuale a

forului refuza competenta ce i se ofera a se aplica si atribuie la randul sau, prin norme

conflictuale proprii, aceasta competenta altui stat

c. este un procedeu nejuridic

d. implica faptul ca legea straina desemnata ca aplicabila potrivit normei conflictuale a

forului accepta competenta ce i se ofera a se aplica

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 a+d

5 c+d

Retrimiterea poate imbraca urmatoarele forme :

a. retrimiterea de gradul I sau simpla, este aceea facuta de legea forului la legea straina, daca

retrimiterea este acceptata, instanta sesizata aplica, in ultima analiza, propria sa lege

materiala

b. retrimiterea de gradul II sau complexa, este aceea facuta de legea straina la legea forului

c. retrimiterea de gradul I sau complexa, este aceea facuta de legea forului la legea straina;

daca retrimiterea este acceptata, instanta sesizata aplica in ultima analiza, propria sa lege

materiala;

d. retrimiterea de gradul II sau simpla

1 a

2 a+b

3 c+d

4 toate

5 niciunul

In cazul teoriei instantei straine :

a. suntem in prezenta unei duble retrimiteri

b. aceasta retrimitere se deosebeste de retrimiterea complexa

c. solutia depinde de admiterea sau neadmiterea retrimiterii de catre legea straina

d. norma conflictuala dispune retrimiterea la legea unei terte tari

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele situatii :

a. partile au ales legea aplicabila contractului lor

b. cand se aplica regula "locus regit actum"

c. cand retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile

d. nu exista restrictii in aplicarea retrimiterii

1 d

2 a+c+d

3 a+b+c

4 toate

5 niciunul

Intr-un litigiu de drept international privat :

a. exista una sau mai multe probleme care trebuie solutionate de instanta judecatoreasca,

care se numesc incidentale

b. exista doar probleme principale

c. exista doar probleme preliminare

d. exista una sau mai multe probleme, care pot aparea in legatura cu problemele principale,

care se numesc probleme preliminare

1 a

2 b

3 a+d

4 d

5 niciunul

In cazul chestiunilor incidentale :

a. intereseaza daca solutionarea lor se face dupa aceeasi lege aplicabila si chestiunilor

principale

b. nu prezinta importanta dupa ce lege se face solutionarea

c. este relevant daca solutionarea lor se face dupa aceeasi lege aplicabila si chestiunilor

principale, exclusiv in spatiul Uniunii Europene

d. intereseaza daca chestiunile incidentale si chestiunile principale ar putea fi supuse unor

legi, astfel incat acestea ar fi diferite

1 a+b

2 b+c

3 a+c

4 a+d

5 niciunul

Daca se admite retrimiterea :

a. norma conflictuala a tarii care retrimite va indica si legea aplicabila chestiunii incidentale

b. in cazul retrimiterii pentru chestiunea principala, norma conflictuala a tarii care retrimite

reglementeaza si chestiunile preliminarii

c. norma conflictuala a forului nu va indica legea aplicabila chestiunii incidentale

d. retrimiterea nu poate fi admisa in nici un caz

1 a+b

2 a+c

3 toate

4 niciunul

5 b+c

In cazul unei societati comerciale cu sediu statutar in Turcia si sediu real in Anglia, intr-o

cauza judecata in fata unei instante franceze :

a. legea franceza, ca lege a forului, trimite la legea engleza

b. legea engleza nu admite retrimiterea

c. legea engleza retrimite la legea turca

d. legea franceza trimite, ca lege a forului, la legea turca

1 a+b

2 d

3 a+c

4 a

5 nicinul

Sunt argumente invocate impotriva admiterii retrimiterii :

a. norma conflictuala aplicabila este cea a forului

b. retrimiterea duce la un sir neintrerupt de noi retrimiteri

c. admiterea retrimiterii introduce siguranta in privinta solutiei juridice

d. legea straina trebuie aplicata cand ea se declara competenta

1 a+c

2 toate

3 a+b+c

4 a+b

5 niciunul

Sunt argumente folosite pentru admiterea retrimiterii, dar invocate impotriva acesteia :

a. daca legea straina nu trebuie aplicata intr-o materie in care ea insasi se declara

competenta, atunci nici legea forului nu trebuie aplicata intr-o materie in care ea insasi se

declara necompetenta

b. nu se poate admite ca instanta ar trebuie sa judece ca si cum s-ar judeca in tara unde cere

exequatur-ul hotararii

c. Foreign court theory nu rezolva problema retrimiterii si nu schimba datele acesteia

d. retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept in unele cazuri, dar in altele are ca

rezultat schimbarea reciproca a solutiilor.

1 a+b+c

2 a+c

3 b+d

4 toate

5 niciunul

Conflictul mobil de legi poate interveni in urmatoarele domenii :

a. in privinta statutului personal, prin schimbarea cetateniei

b. in privinta statutului real mobiliar, prin deplasarea bunului dintr-o tara in alta, cu referire

la regimul juridic al bunurilor

c. in privinta persoanelor juridice, prin schimbarea sediului lor, cand legea nationala a

persoanei juridice se determina dupa sediul acesteia

d. in privinta drepturilor creditorului asupra patrimoniului debitorului, cand acesta din urma

isi schimba domiciliul dintr-o tara in alta

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Conflictul mobil de legi poate interveni in urmatoarele domenii :

a. in privinta statutului personal, prin schimbarea domiciliului

b. in privinta formei testamentului, care este supusa legii nationale a testatorului, daca

cetatenia testatorului se schimba inainte de decesul acestuia

c. in privinta persoanelor juridice, prin schimbarea domiciliului, cand legea nationala a

persoanei juridice se determina dupa sediul acesteia

d. in privinta drepturilor creditorului asupra patrimoniului debitorului, cand acesta din urma

isi schimba domiciliul dintr-o tara in alta

1 a+b

2 a+c+d

3 a+b+d

4 niciunul

5 toate

In privinta determinarii domeniului de aplicare a legilor aflate in conflict s-au exprimat mai

multe pareri :

a. domeniul de aplicare a celor doua legi se determina potrivit regulilor dreptului tranzitoriu

b. in alta parere se propun criterii fixe, dar care depind, dupa cum este vorba, de formarea

sau de efectele raportului juridic

c. potrivit Conventiei de la Haga, in raporturile dintre parti, cumparatorul dobandeste

proprietatea lucrului conform cu dreptul tarii in care se gaseste bunul la momentul vanzarii

d. nu se poate formula un principiu pentru determinarea domeniului legilor aflate in conflict,

solutia depinzand de la caz la caz

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

In privinta determinarii domeniului de aplicare a legilor aflate in conflict s-au exprimat mai

multe pareri :

a. nu se poate formula un principiu pentru determinarea domeniului legilor aflate in conflict,

solutia depinzand de la caz la caz

b. in alta parere se propun criterii variabile, dar care depind, dupa cum este vorba, de

formarea sau de efectele raportului juridic

c. potrivit Conventiei de la Haga, in raporturile fata de terti, transferul proprietatii asupra

obiectelor corporale este reglementat de dreptul tarii unde sunt situate lucrurile in momentul

in care se face reclamatia

d. alti autori considera ca problema trebuie rezolvata exclusiv pe planul dreptului

international privat, abandonand solutiile dreptului tranzitoriu

1 a+d

2 a+b+d

3 a+c+d

4 niciunul

5 toate

Determinarea domeniilor de aplicare a legilor in prezenta, in cazul conflictului mobil :

a. se face potrivit normei conflictuale a tarii cu care raportul juridic are legatura, in urma

schimbarii punctului de legatura

b. poate fi expresa

c. poate fi implicita

d. poate fi simpla sau complexa

1 a+b+c

2 toate

3 a+c+d

4 a+d

5 niciunul

In practica internationala apar conflicte de legi mai ales in materia :

a. raporturilor de familie

b. bunurilor imobile

c. societatilor comerciale

d. bunurilor mobile

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

In materia bunurilor mobile, unii autori considera ca transmiterea dreptului asupra bunului

mobil este supusa, in raport de teoria care se adopta, unor legi diferite :

a. legea domiciliului celui ce transmite

b. legea locului incheierii actului juridic

c. legea situatiei bunului

d. proper law

Variante :

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Motivele opinie prin care se considera ca norma conflictuala noua este de aplicatie imediata,

chiar daca fapta despre care este vorba a intervenit anterior sunt:

a. normele conflictuale sunt norme de drept public, iar acestea din urma sunt de aplicare

imediata

b. normele conflictuale nu reglementeaza fapte concrete situate in timp, ci determina in mod

abstract domeniul legilor in spatiu fara a lua in considerare timpul

c. norma conflictuala noua este de aplicatie imediata daca norma conflictuala anterioara nu

este aplicabila, iar aceasta din urma se aplica daca situatia litigioasa se gaseste in contact cu

tara forului si ea conduce la aplicarea legii forului

d. norma conflictuala noua este de aplicatie imediata daca norma conflictuala anterioara este

aplicabila, iar aceasta din urma se aplica daca situatia litigioasa se gaseste in contact cu tara

forului si ea conduce la aplicarea legii forului

1 a+b+c

2 a+b+d

3 a+d

4 niciunul

5 toate

In materia conflictului in timp al normelor conflictuale ale forului, in dreptul nostru :

a. normele conflictuale romane nu pot avea efecte retroactive

b. potrivit art. 4 din Legea nr. 105 / 1992, se admite retrimiterea de gradul I

c. normele conflictuale romane pot avea efecte retroactive

d. potrivit art. 4 din Legea nr. 105 / 1992, nu se admite retrimiterea

1 a+d

2 b+c

3 a+d

4 niciunul

5 a+b

In favoarea retrimiterii se invoca mai multe argumente :

a. legea straina trebuie inteleasa in sens larg cuprinzand si normele conflictuale

b. legea straina trebuie aplicata cand ea se declara competenta

c. retrimiterea asigura executarea hotararilor judecatoresti

d. retrimiterea este un mijloc de coordonare a sistemelor de drept in prezenta, daca unul din

acestea nu accepta retrimiterea

1 a+b+c

2 a+c

3 toate

4 niciunul

5 a+d

Raportul juridic cu element de extraneitate poate fi reglementat :

a. cu ajutorul normelor conflictuale, care indica de regula, legea competenta

b. cu ajutorul normelor substantiale, care se aplica direct raportului juridic

c. cu ajutorul normelor conflictuale care indica numai legea competenta

d. cu ajutorul normelor materiale sau concrete, care se aplica mediat raportului juridic

1 a+b+c

2 a+c

3 toate

4 niciunul

5 b+c

Dupa izvorul lor, normele conflictuale pot fi :

a. de drept intern

b. adoptate pe calea conventiilor internationale

c. parafate pe calea tratatelor internationale

d. de drept penal

1 a+b

2 b+c

3 toate

4 niciunul

5 a+c

Dupa natura lor, normele materiale pot fi:

a. de drept civil

b. de drept administrativ

c. de drept financiar

d. si de drept cutumiar, avand in vedere ca in dreptul international, cutuma are o importanta

deosebita

1 a+b

2 a+c+d

3 niciunul

4 a+b+c

5 toate

Utilizarea metodei conflictualiste presupune :

a. alegerea sau optiunea legii competente, ceea ce presupune ca intotdeauna norma

conflictuala are caracter bilateral

b. majoritatea statelor au propriul lor sistem de norme conflictuale

c. norma conflictuala desemneaza legea unuia sau mai multor state

d. norma conflictuala are exclusiv caracter unilateral

1 a+b+c

2 a+b

3 toate

4 b+c+d

5 niciunul

Impotriva metodei conflictualiste s-au formulat diferite critici, cum ar fi :

a. metoda conflictualista are caracter de complexitate, care ridica dificultati in exprimarea

teoretica si in aplicarea practica

b. presupune incertitudine si impreviziune, deoarece, desi normele conflictuale sunt stabilite

de regula pe cale legislativa, solutia litigiului poate fi cunoscuta numai dupa determinarea si

cunoasterea legii aplicabile

c. metoda conflictualista nu tine seama de raportul juridic cu element de extraneitate, caruia

i se aplica o lege externa

d. metoda conflictualista are caracter complex deoarece normele de fond si cele de forma, in

majoritatea cazurilor nu difera de la un sistem la altul

1 a + b

2 c

3 toate

4 niciunul

5 b + d

Norma materiala :

a. poate presupune o norma care o declara aplicabila raportului juridic respectiv

b. poate inlatura posibilitatea conflictului de legi, daca acesta cuprinde o reglementare

comuna pentru una sau mai multe tari

c. in cazul in care este o norma materiala de drept administrativ, norma de trimitere,

determina domeniul de aplicare in spatiu a legii proprii

d. in cazul in care este o norma materiala de drept penal, norma de trimitere determina

domeniul de aplicare in spatiu si timp a legii proprii

????1 a

2 a+b+c

3 toate

4 niciunul

5 a+c

Folosirea legilor de aplicatie imediata prezinta anumite aspecte specifice, precum:

a. legile de aplicatie imediata au o importanta deosebita si exclud aplicarea legilor straine,

inlaturand, cateodata, aplicarea metodei conflictualiste obisnuite

b. legile de aplicatie imediata ridica o problema de determinare a aplicarii lor in spatiu,

aceste legi aplicandu-se datorita importantei lor si a caracterului de facultativitate pe care-l

prezinta

c. legile de aplicatie imediata au caracter unilateral

d. caracterul unilateral este caracteristic atat normelor de aplicatie imediata cat si normelor

conflictuale

1 a+c

2 a+b+c

3 toate

4 c

5 niciunul

Metoda proper-law :

a. este o forma a metodei conflictuale

b. inseamna ca pentru fiecare situatie juridica trebuie determinata legea aplicabila in raport

de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta

c. presupune determinarea legii de la speta la speta, chiar daca ele se refera la aceeasi

materie

d. presupune un rol mai mare al judecatorului, care determina legea aplicabila nu potrivit

unei reguli generale, ci in raport de punctele de legatura ale spetei

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Metoda proper-law prezinta urmatoarele inconveniente :

a. solutia nu se poate cunoaste inainte ca o instanta judecatoreasca sa se pronunte si sa

determine legea aplicabila

b. legea aplicabila se determina prin compararea continutului legilor in conflict

c. in anumite cazuri, solutia poate fi cunoscuta inaintea determinarii legii aplicabile

d. judecatorul nu are un rol major in determinarea legii aplicabile

1 a+b

2 a+c

3 a+b+c

4 toate

5 niciunul

Raportul cu element de extraneitate poate ridica urmatoarele probleme :

a. determinarea instantei competente sa solutioneze litigiul

b. determinarea legii procedurale aplicabile

c. determinarea legii aplicabile raportului juridic respectiv

d. determinarea efectelor hotararilor judecatoresti straine ori a sentintelor arbitrale straine

1 a+c

2 a+b+c

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Aplicarea legii straine este supusa urmatoarelor conditii :

a. legea straina nu se aplica in virtutea autoritatii sale proprii, ci in virtutea dispozitiilor

normelor conflictuale ale tarii forului

b. legea straina se aplica in conditiile si limitele normei conflictuale proprii

c. aplicarea legii straine depinde de faptul daca statul strain aplica in aceeasi problema legea

tarii forului

d. aplicarea legii straine nu este intotdeauna limitata si conditionata de principiul

reciprocitatii

1 a+c+d

2 toate

3 a+b+c

4 a+b+d

5 niciunul

Structura normei conflictuale este formata din :

a. domeniu

b. continut

c. cauza

d. legatura

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 toate

5 niciunul

Legatura normei conflictuale se poate prezenta in urmatoarele feluri :

a. indicarea directa, cand se precizeaza legea carei tari nu este competenta a carmui raportul

juridic respectiv

b. indicarea generala, cand cu ajutorul unei formule speciale se poate determina legea

competenta

c. indicarea indirecta, cand nu se precizeaza nemijlocit legea carei tari este competenta a

carmui raportul juridic respectiv

d. indicarea speciala, cand cu ajutorul unei formule speciale se poate determina legea

competenta

1 a+b

2 a+b+c

3 toate

4 b+c+d

5 niciunul

Pot fi considerate puncte de legatura sunt :

a. cetatenia

b. pavilionul unei nave sau aeronave

c. sediul persoanei juridice, pentru cele mai importante raporturi juridice la care persoane

fizica ia parte

d. ultimul domiciliu al sotilor

1 a+b+c

2 a+b+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Dupa felul legaturii, normele conflictuale pot fi :

a. norme conflictuale unilaterale

b. norme conflictuale trilaterale

c. norme conflictuale cu dubla actiune

d. norme conflictuale multilaterale

1 a+b

2 c+d

3 a+c

4 c+d

5 a+d

Dupa continutul lor, normele conflictuale pot fi :

a. norme conflictuale privitoare la persoane

b. norme conflictuale privitoare la proprietate

c. norme conflictuale privitoare la contracte

d. norme conflictuale privitoare la raporturile de dreptul familiei

1 a+b+d

2 a+b+c

3 toate

4 b+c+d

5 niciunul

Pentru definirea normelor de aplicatie imediata au fost propuse mai multe criterii :

a. criteriile pragmatice

b. criteriile tehnice

c. criteriile conformiste

d. criteriile finaliste

1 a+b

2 b+d

3 c+d

4 a+d

5 a+c

Potrivit criteriului finalist, sunt legi de aplicatie imediata :

a. cele care exprima un interes social deosebit

b. cele care se aplica, in principiu, pe teritoriul statului respectiv, persoanelor juridice,

raporturilor juridice ce se au in vedere

c. cele care inlatura conflictul de legi

d. cele care se aplica intotdeauna persoanelor juridice si raporturilor juridice ce se au in

vedere, pe teritoriul statului respectiv

1 a+b

2 a+b+c

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Ideii ca intre legile de aplicatie imediata si legile teritoriale exista identitate i se aduc

urmatoarele obiectii :

a. legile teritoriale nu sunt toate de aplicatie imediata, cum este cazul lex rei sitae

b. legile teritoriale nu sunt de aplicatie imediata

c. legile de aplicatie imediata pot uneori sa nu fie teritoriale

d. legile de aplicatie imediata nu pot fi in niciun caz si legi teritoriale

1 a+b

2 b+c

3 b+d

4 a+c

5 a+d

In cazul in care instanta constata ca nu este competenta legea de aplicatie imediata a forului,

dar urmeaza sa se aplice o asemenea lege straina, s-au propus urmatoarele solutii :

a. sa se aplice norma conflictuala obisnuita, deoarece legile de aplicatie imediata constituie

o metoda prealabila conflictului de legi obisnuit

b. fie sa nu se aplice legile de aplicatie imediata straine, fie sa se considere ca legile de

aplicatie imediata au un caracter bilateral, nu unilateral, fie sa se aplice legile straine de

aplicatie imediata straine care se vor aplicate

c. suspendarea pe perioada nedeterminata a procesului

d. nu s-a propus nici o solutie in aceasta directie

1 a+b

2 d

3 b+c

4 toate

5 niciunul

Prin conflict de legi se intelege situatia in care :

a. la un raport cu element de extraneitate sunt susceptibile a se aplica doua sau mai multe

legi apartinand unor sisteme de drept diferite

b. la un raport cu element de extraneitate sunt susceptibile a se aplica una sau mai multe legi

apartinand unor sisteme de drept diferite

c. la un raport cu element autohton sunt susceptibile a se aplica doua sau mai multe legi

apartinand unor sisteme de drept diferite

d. la un raport cu element de extraneitate sun susceptibile a se aplica doua sau mai multe

legi apartinand aceluiasi sistem de drept

1 a+b

2 niciunul

3 toate

4 a+b+d

5 a

Conflictul de legi :

a. este o notiune proprie dreptului international privat

b. este o notiune comuna dreptului international privat si dreptului international public

c. se poate ivi doar in domeniul raporturilor cu element strain care formeaza obiectul

dreptului international privat

d. se poate ivi, in anumite conditii si in domeniul raporturilor fara element strain

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 toate

5 niciunul

Nu pot aparea conflicte de legi in raporturile :

a. de drept civil

b. de drept penal

c. de drept procesual civil

d. de drept administrativ

1 toate

2 a+b

3 a+c

4 b+d

5 niciunul

Normele care solutioneaza conflicte de jurisdictii sunt :

a. norme de drept material

b. se aplica direct si nemijlocit raportului juridic

c. se deosebesc de normele conflictuale care indica exclusiv legea aplicabila raportului

juridic

d. se aplica direct si mediat raportului juridic

1 a+b+c

2 a+b

3 a+c+d

4 toate    5 niciunul

Normele de drept material sau substantial sunt ale instantei sesizate, astfel ca :

a. instanta judecatoreasca isi determina competenta de a solutiona un litigiu de drept

international privat dupa propria norma juridica

b. procedura este supusa legii forului

c. efectele hotararilor judecatoresti straine se determina dupa norma juridica proprie

d. procedura poate sa nu fie supusa legii forului

1 a+c+d

2 a+b+c

3 a+c

4 toate

5 niciunul

Conditia juridica a strainului priveste :

a. intrarea strainului in Romania

b. sederea strainului in Romania

c. iesirea strainului din Romania

d. drepturile pe care le poate avea strainul pe teritoriul Romaniei

1 a+b+c

2 a+c

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

In cazul persoanelor juridice, legatura dintre conflictul de legi si conditia juridica a

strainului prezinta urmatoarele aspecte :

a. statutul persoanei juridice, cuprinzand capacitatea de folosinta si cea de exercitiu, este

supus legii sale nationale;

b. statutul persoanei juridice este identic cu conditia juridica a persoanei juridice

c. statutul persoanei juridice este distinct de conditia juridica a persoanei juridice

d. statutul persoanei juridice este supus legii internationale

1 a+c

2 a+b

3 b+c

4 c+d

5 a+d

Conflictul de legi se naste, in mod obisnuit intre :

a. legea tarii sesizata cu solutionarea litigiului

b. legea nationala cu care raportul are legatura prin elementul sau international

c. legea internationala sesizata cu solutionarea litigiului

d. legea straina cu care raportul are legatura prin elementul sau international

1 a+b

2 a+c

3 a+d

4 toate

5 niciunul

In cazul vanzarii cumpararii unui bun situat intr-o tara straina, cand partile au cetatenie

diferita:

a. capacitatea de a contracta a partilor este determinata de legea personala a acestora

b. problemele care tin de situatia bunului vor fi reglementate de legea locului unde se afla

situat bunul (lex rei sitae)

c. forma contractului poate fi determinata de legea locului unde s-a incheiat contractul

(locus regit actum)

d. continutul contractului nu poate fi reglementat de o lege diferita

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

In materie penala, instanta este obligata sa tina seama de legi straine :

a. in solutionarea problemelor de drept civil

b. in solutionarea problemelor ce tin de alte raporturi de drept privat

c. in solutionarea problemelor de drept penal

d. in solutionarea de drept administrativ

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 toate

5 niciunul

Notiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat :

a. trebuie inteleasa intr-un sens larg

b. cuprinde legea interna

c. cuprinde actele emise de organele competente ale statului respectiv, care sunt

supraordonate legii

d. cuprinde si practica judiciara, in toate statele

1 a+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+b

Sunt izvoare de drept international privat al Romaniei urmatoarele acte normative :

a. Constitutia Romaniei

b. Legea nr. 105 / 1992, cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat

c. Codul de procedura civila, capitolele privind arbitrajul international si recunoasterea si

executarea hotararilor arbitrale straine

d. Codul de procedura penala, respectiv prevederile acestuia privind executarea dispozitiilor

civile din hotararile penale straine

1 a+b+c

2 a+c

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Practica judiciara :

a. nu este izvor de drept

b. are importanta in interpretarea normelor de drept international privat si in umplerea

lacunelor din cuprinsul acestor norme

c. ajuta la o mai buna cunoastere a dreptului international privat

d. este principalul izvor de drept in Romania

1 a+b

2 b+c+d

3 toate

4 a+b+c

5 niciunul

Lacunele existente in legislatie :

a. vor fi umplute prin analogia legii

b. nu vor rezolvate potrivit principiilor fundamentale ale dreptului nostru, in niciun caz

c. vor fi umplute prin analogia dreptului, unde analogia legii nu este posibila

d. nu pot fi rezolvate prin analogia legii

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 c+d

5 b+c

In Romania, conflictul :

a. intre o uzanta normativa si o uzanta conventionala se rezolva in favoarea primei

b. intre o uzanta normativa si o lege civila imperativa, in favoarea primei, daca constituie o

dispozitie speciala de natura comerciala, potrivit adagiului specialia generalibus derogant

c. intre o uzanta si o lege uniforma din domeniul comertului international avand caracter

supletiv, in favoarea primei, daca partile nu au convenit altfel

d. intre o uzanta conventionala si o uzanta normativa se rezolva in favoarea primei

1 b+c+d

2 a+b

3 a+c

4 a+b+c

5 b+c

In ce priveste conflictul intre legea interna si tratatul sau conventia internationala :

a. in Romania, in domeniul drepturilor omului au prioritate reglementarile internationale

b. rezolvarea conflictelor se face, in lipsa unor prevederi exprese potrivit principiilor privind

conflictul intre legile interne

c. rezolvarea conflictelor se face, tinandu-se seama de intereselor colaborarii internationale

d. Constitutia Romaniei acorda, in principiu, valoare egala tratatului international si legii

interne

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a. tratatul

b. conventia

c. acordul international

d. cutumele internationale

1 a+b

2 a+c+d

3 a+b+c

4 niciunul

5 toate

Uzantele comerciale :

a. sunt practici sau reguli care sunt observate de parteneri in raporturile lor economice

b. reprezinta o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr-un act ori operatiune

economica izolata

c. este rezultatul unei atitudini exprimate expres ori tacit, constant si ca ceva obisnuit, o

perioada de timp mai mare sau mai mica, cu caracter general sau numai intr-un sector de

activitate

d. implica ideea de continuitate, constanta, uniformitate a unei conduite sau reguli

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Cutuma presupune indeplinirea a doua elemente :

a. obiectiv sau psihologic

b. corectiv

c. subiectiv sau psihologic

d. obiectiv

1 a+b

2 b+c

3 c+d

4 a+d

5 b+d

Elementul obiectiv al cutumei consta in :

a. longa

b. inveterata

c. diuturna

d. consuetudo

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza:

a. clasificarea bunurilor in mobile si imobile, precum si a altor categorii de bunuri

b. bunurile care se gasesc in circuitul civil si cele care nu se gasesc in acest circuit

c. drepturile reale ca nu pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor drepturi

d. regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi de creanta

1 a+d

2 a+b+c

3 toate

4 niciunul

5 a+b

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza :

a. drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor bunuri

b. conditiile de existenta a drepturilor reale

c. clasificarea bunurilor mobile, precum si a altor categorii de bunuri

d. regimul faptic al posesiunii

1 a+b+c

2 a+b

3 a+d

4 niciunul

5 b+d

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza :

a. regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi reale

b. masurile de urmarire si executare fiscala

c. sarcinile fiscale asupra bunurilor

d. modurile de dobandire, de transmitere sau de stingere a drepturilor de creanta

1 a+b

2 a+c

3 a+b+c

4 toate

5 niciunul

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza :

a. regimul juridic al posesiunii

b. mijloacele de aparare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, adica

actiunile reale

c. conditiile de existenta a drepturilor reale

d. sarcinile fiscale asupra bunurilor

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Bunurile carora nu li se aplica legea situatiei (lex rei sitae) sunt :

a. Navele si aeronavele

b. Marfurile in tranzit (res in tranzitu)

c. Bunurile care apartin statului strain, potrivit principiului imunitatii statului si a bunurilor

sale

d. Marfurile care nu se afla in tranzit

1 a+b+d

2 a+b+c

3 niciunul

4 a+d

5 b+c

Legea situatiei nu reglementeaza urmatoarele :

a. capacitatea persoanei care contracteaza cu privire la un bun, chiar daca acesta este imobil

b. forma actelor juridice, chiar a acelora referitoare la imobile

c. sarcinile fiscale asupra bunurilor

d. cerintele de fond si efectele contractului, chiar referitoare la imobile

1 a+b+c

2 a+b+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Legea situatiei nu reglementeaza urmatoarele :

a. cerintele de fond si efectele contractului, chiar referitoare la imobile

b. regimul juridic al posesiunii

c. bunurile considerate ca un tot, o universalitate, uneori nu sunt carmuite de "lex rei sitae"

d. unele probleme conflictuale privitoare la bunurile apartinand persoanelor juridice

1 a+c+d

2 a+b+c

3 a+d

4 toate

5 niciunul

In dreptul international privat, drepturile si datoriile corespunzatoare pot fi privite din

urmatoarele puncte de vedere :

a. ca efecte ale actului juridic sau ale delictului civil din care izvorasc

b. sub aspectul bunurilor incorporale, ca facand parte din patrimoniul debitorului ca datorie

c. ca efecte ale actului juridic sau ale delictului administrativ din care izvorasc

d. sub aspectul bunurilor corporale, ca facand parte din patrimoniul debitorului

1 a+d

2 b+c

3 a+b

4 niciunul

5 a

Conform art. 53 din Legea nr. 105 / 1992 prevede ca bunul aflat in curs de transport este

supus legii statului unde a fost expediat, afara numai daca :

a. partile interesate au ales prin acordul lor o alta lege, care devin astfel aplicabila

b. bunul este depozitat intr-un antrepozit sau pus sub sechestru in temeiul unor masuri

asiguratorii sau ca urmare a unei vanzari silite

c. bunul face parte din cele personale ale unui pasager, fiind in acest caz supus legii

nationale

d. bunul nu face parte din cele personale ale unui pasager, fiind in acest caz supus legii sale

nationale

1 a+b+d

2 a+b+c

3 b+c

4 niciunul

5 a+c

In ce priveste titlurile de credit, este necesar sa fie avute in vedere :

a. capacitatea persoanei de a se angaja prin cambie, prin bilet la ordin si prin cec

b. indeplinirea conditiilor de fond

c. actiunea in regres

d. protestul

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Felurile formelor actelor juridice sunt :

a. forma exterioara a actului juridic

b. forma de publicitate

c. forma de abilitate

d. forma de procedura

1 a+b+c

2 a+b+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Potrivit art. 71 alin. 2 din Legea nr. 105 / 1992, actul juridic se considera valabil din punct

de veder al formei, daca indeplineste conditiile prevazute de una dintre legile urmatoare :

a. legea locului unde a fost intocmit

b. legea nationala a persoanei care l-a consimtit

c. legea domiciliului persoanei care l-a consimtit

d. legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza

validitatea actului juridic

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Domeniul de aplicare a regulii locus regit actum cuprinde :

a. forma exterioara a actului juridic, fara a face vreo distinctie intre formele care sunt cerute

pentru insasi existenta actului juridic

b. formele de redactare a actelor sau determinarea persoanelor chemate sa intervina cu acest

prilej

c. durata valorii actelor, cand ele au o durata limitata, precum si forta probanta a actelor

d. sanctiunile care pot lovi actele juridice intocmite vicios

1 a+b+c

2 a+c+d

3 a+b

4 toate

5 niciunul

Exceptii generale de la situatiile cand legea locului incheierii actului este competenta sunt :

a. ordinea publica in dreptul international privat

b. frauda la lege

c. ipotecile constituite in tara straina asupra unor constructii situate in tara noastra ce nu pot

avea efect in Romania decat daca au fost facute prin acte autentice, iar actele autentice

incheiate in strainatate care constata consimtamantul pentru stingerea sau reductiunea unei

inscriptii nu sunt executorii in tara noastra decat daca indeplinesc aceleasi conditii

d. retrimiterea

1 a+b+c

2 a+b+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Exceptii generale de la situatiile cand legea locului incheierii actului este competenta sunt :

a. retrimiterea

b. frauda la lege

c. potrivit art. 855 C.civ., cetateanul roman care s-ar afla in tara straina va putea face

testamentul sau, ori in forma olografa dupa normele prescrise de legea romana, ori in forma

autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul

d. ipotecile constituite in tara straina asupra unor constructii situate in tara noastra ce nu pot

avea efect in Romania decat daca au fost facute prin acte autentice, iar actele autentice

incheiate in strainatate care constata consimtamantul pentru stingerea sau reductiunea unei

inscriptii nu sunt executorii in tara noastra decat daca indeplinesc aceleasi conditii

1 a+b

2 a+b+c

3 b+c

4 c+d

5 niciunul

Referitor la efectele actului incheiat in strainatate, cu respectarea regulii locus regit actum,

se pot deosebi urmatoarele situatii :

a. actul juridic incheiat intr-o tara straina, in mod valabil, va avea in Romania aceeasi forta

probanta cu aceea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul

b. actul juridic incheiat intr-o tara straina in formele prevazute de legea locului incheierii lui

va avea, in tara noastra si forta executorie, chiar daca el nu ar avea aceasta forta dupa legea

locului incheierii

c. actul juridic incheiat intr-o tara straina in formele prevazute de legea locului incheierii lui

nu va avea, in tara noastra si forta executorie, chiar daca el ar avea aceasta forta dupa legea

locului incheierii

d. actul juridic incheiat intr-o tara straina, in mod valabil, nu va avea in Romania aceeasi

forta probanta cu aceea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul

1 a+d

2 a+b

3 b+d

4 a+c

5 niciunul

Regula locus regit actum :

a. are caracter facultativ in cazul actelor sub semnatura privata

b. are caracter imperativ in cazul actelor autentice

c. are caracter prohibitiv in cazul faptelor juridice

d. are caracter imperativ in cazul actelor autentice

1 a+b

2 a+b+c

3 a+c

4 b+c+d

5 niciunul

Actul juridic, inclusiv contractul, este valabil daca indeplineste conditiile de forma

prevazute de una dintre legile urmatoare :

a. legea care carmuieste fondul contractului ori al altui act juridic si care este solutia de

principiu pentru conditiile de forma

b. legea nationala sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit

c. legea locului unde a fost incheiat

d. legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza

validitatea contractului ori actului juridic

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Potrivit caracterului facultativ al regulii locus regit actum :

a. cetatenii romani vor putea incheia in strainatate acte juridice sub semnatura privata, in

formele prevazute de legile romane, deci numai cu respectarea regulii locus regit actum

b. cetatenii straini vor putea incheia in tara noastra acte sub semnatura privata, in formele

prevazute de legile lor nationale, deci fara respectarea regulii locus regit actum

c. cetatenii straini nu vor putea incheia in tara noastra acte sub semnatura privata, in formele

prevazute de legile lor nationale, deci fara respectarea regulii locus regit actum

d. cetatenii romani vor putea incheia in strainatate acte juridice sub semnatura privata, in

formele prevazute de legile romane, deci fara respectarea regulii locus regit actum

1 a+c

2 b+d

3 b+c

4 a+b

5 niciunul

Exceptiile de la situatia in care legea locului incheierii actului este competenta pot fi :

a. exceptii generale

b. exceptii singulare

c. exceptii speciale

d. exceptii de fond

1 a+b

2 a+c+d

3 toate

4 a+b+c

5 a+c

In dreptul comparat, pentru legea aplicabila conditiilor de fond ale casatoriei, se cunosc mai

multe sisteme :

a. se aplica legea nationala a viitorilor soti

b. se aplica legea domiciliului viitorilor soti

c. se aplica legea locului incheierii casatoriei

d. se aplica legea internationala pentru cetatenii proprii care se casatoresc in strainatate si

legea domiciliului pentru strainii care se casatoresc in tara

1 a+b

2 a+b+c

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

In dreptul roman, conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse legii, dupa cum urmeaza :

a. casatoria se incheie in strainatate intre cetateni romani, se aplica legea romana

b. casatoria se incheie in tara noastra intre cetateni straini cu aceeasi cetatenie - se aplica

legea lor nationala

c. casatoria se incheie in strainatate intre un cetatean roman si un cetatean strain - fiecare

din viitorii soti este supus legii lui nationale

d. casatoria se incheie in tara noastra intre un cetatean roman si un cetatean strain - se aplica

legea nationala a fiecarui sot

1 a+b+c

2 a+c

3 a+b

4 toate

5 niciunul

In dreptul roman, conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse legii, dupa cum urmeaza :

a. casatoria se incheie intre un cetatean roman si un apatrid - pentru acesta din urma se

aplica legea tarii unde isi are domiciliul, iar, in lipsa, legea tarii unde isi are resedinta -

cetateanul roman este supus legii romane

b. casatoria se incheie in tara noastra intre un cetatean roman si un apatrid - daca apatridul

are domiciliul in Romania, se aplica legea romana; in lipsa domiciliului, i se aplica legea

romana daca resedinta lui este in tara - cetateanul roman este supus legii romane

c. casatoria se incheie in tara noastra intre doi straini de cetatenie straina - fiecaruia i se

aplica legea nationala

d. casatoria se incheie in tara noastra intre doi apatrizi - fiecare este supus legii tarii unde isi

are domiciliul, iar in lipsa acestuia, legea resedintei sale; daca domiciliul sau resedinta

apatrizilor sunt in Romania - se aplica legea romana

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+b+d

Forma casatoriei este supusa :

a. locus regit actum

b. lex loci executionis

c. auctor regit actum

d. lex voluntatis

1 a+b

2 a+c

3 b+c

4 a+d

5 niciunul

In ce priveste domeniul legii aplicabile efectelor casatoriei, aceasta reglementeaza :

a. raporturile personale dintre soti

b. raporturile patrimoniale dintre soti, precum si dintre ei si cel de-al treilea

c. obligatia de intretinere intre soti

d. donatiile intre soti

1 a+b

2 a+c

3 a+d

4 toate

5 niciunul

Potrivit Legii nr. 105 / 1992, conditiile de forma ale conventiei matrimoniale sunt

reglementate de una din urmatoarele legi :

a. legea care reglementeaza fondul conventiei matrimoniale

b. legea locului incheierii acestei conventii

c. legea aplicabila potrivit dreptului international public al autoritatii care examineaza

validitatea conventiei matrimoniale

d. legea statului unde reprezentantul partii s-a aflat in momentul incheierii conventiei

matrimoniale si daca a indeplinit conditiile de forma prevazute de aceasta lege

1 a+b

2 a+c

3 a+b+c

4 toate    5 a+b+d

Potrivit art. 22 din Legea nr. 105 / 1992, divortul este carmuit de legea aplicabila efectelor

casatoriei, si anume :

a. legea nationala comuna a sotilor

b. legea domiciliului comun al sotilor, daca au cetatenii diferite

c. legea statului pe teritoriul caruia sotii au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin

in comun acord cele mai stranse legaturi, in cazul in care sotii nu au cetatenie comuna sau

nu au domiciliu comun

d. lex contractus

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+b

Filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care, la data cand s-a nascut,

carmuieste efectele casatoriei parintilor, adica :

a. legea nationala comuna a sotilor

b. in lipsa acesteia, legea domiciliului comun al sotilor

c. lex loci executionis

d. legea statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna ori cu care intretin in

comun cele mai stranse legaturi

1 a+b

2 a+b+c

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

In cazul filiatiei din afara casatoriei, legea se aplica indeosebi :

a. recunoasterii filiatiei si efectelor ei

b. contestarii recunoasterii filiatiei

c. raporturilor dintre parinti si copil

d. obligatia parintilor de a intretine copilul, de a-l educa si de a-i administra bunurile

1 a+b+c

2 a+b

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

Domeniul de aplicare a legii care carmuieste ocrotirea parinteasca cuprinde :

a. cazurile in care se instituie ocrotirea prin parinti si varsta pana la care exista aceasta

b. drepturile si indatoririle pe care le au parintii

c. actele pe care copilul le poate face singur si acelea pe care nu le poate face

d. decaderea din drepturile parintesti, sanctiune civila

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Starea civila :

a. este un ansamblu de elemente

b. aceste elemente izvorasc din actele si faptele de stare civila

c. legea leaga de aceste elemente toate efectele juridice

d. unele elemente servesc la identificarea persoanei in familie si societate

1 a+c

2 b+d

3 a+b

4 toate

5 niciunul

Starea civila :

a. nu se confunda cu fiecare din elementele care o compun

b. este o notiune distincta de elementele sale componente

c. are anumite caractere nejuridice : imprescriptibilitate, indivizibilitate, indisponibilitate

d. nu se confunda cu capacitatea civila

1 a+b+c

2 toate

3 a+b+d

4 niciunul

5 b+c+d

Starea civila :

a. nu se confunda cu capacitatea civila

b. este un ansamblu de elemente

c. legea leaga de aceste elemente anumite efecte juridice

d. este o notiune distincta de elementele sale componente

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Sunt acte de stare civila, in sens de negotium :

a. casatoria

b. recunoasterea filiatiei

c. adoptia

d. hotararile judecatoresti ale starii civile

1 toate

2 niciunul

3 a+b+c

4 a+b+d

5 b+c+d

Actele si faptele de stare civila sunt supuse inregistrarii in registrele de stare civila,

luandu-se in considerare urmatoarele aspecte :

a. pentru nastere, casatorie si deces se intocmesc acte de nastere, casatorie si deces in sens

de instrumentum

b. inregistrarea recunoasterii voluntare a filiatiei si a stabilirii judecatoresti a filiatiei, a

adotiei, a divortului, precum si a schimbarii numelui, prenumelui si poreclei, se face prin

mentiune in registrele de stare civila

c. pe baza inregistrarilor, din registrele de stare civila se elibereaza numai celui indreptatit,

un certificat original sau duplicat constatator al faptului sau actului de stare civila respectiv

d. pentru nastere, casatorie si deces se intocmesc acte de nastere, casatorie si deces in sens

de negotium

1 a+b+c

2 a+c

3 b+c

4 a+d

5 niciunul

Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in Romania privind pe straini implica :

a. actele si faptele de stare civila privind persoanele fara cetatenie se inregistreaza in conditii

diferite fata de cele ale cetatenilor romani

b. actele si faptele de stare civila privind strainii care se gasesc pe teritoriul tarii noastre si

au cetatenia altui stat se pot inregistra in registrele de stare civila ale locului unde isi au

domiciliul si tinute in Romania

c. actele si faptele de stare civila privind strainii care se gasesc pe teritoriul tarii noastre si

au cetatenia altui stat nu se pot inregistra in registrele de stare civila ale locului unde isi au

domiciliul si tinute in Romania

d. actele si faptele de stare civila privind persoanele fara cetatenie se inregistreaza in

aceleasi conditii ca si ale cetatenilor romani

1 a+b

2 b+c

3 b+d

4 niciunul

5 a+c

In Romania, pentru ca actele si faptele de stare civila intervenite pe teritoriul tarii noastre,

privind cetatenii straini, sa poata fi inregistrate de catre reprezentantul diplomatic sau

consular al statului caruia apartine cetateanul strain in cauza, trebuie sa fie indeplinite mai

multe conditii:

a. sa existe relatii diplomatice intre Romania si tara respectiva

b. reprezentantul diplomatic sau consular sa aiba recunoscuta aceasta atributie de legea

statului pe care il reprezinta

c. statul roman, pe teritoriul caruia are loc inregistrarea, sa fi recunoscut reprezentantului

diplomatic sau consular dreptul de a inregistra acte si fapte de stare civila privind cetatenii

straini

d. nu este relevant daca exista relatii diplomatice intre Romania si tara respectiva

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 niciunul

5 a+c

Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila intervenite in strainatate, privind pe cetateanul

roman aflat in strainatate implica :

a. actele si faptele de stare civila se inregistreaza de reprezentanta romana diplomatica sau

consulara care se gaseste in respectiva localitate din strainatate, unde s-a produs actul sau

faptul de stare civila

b. daca in localitatea din strainatate nu se gaseste o reprezentanta romana diplomatica sau

consulara, inregistrarea se face fie la reprezentanta romana diplomatica sau consulara

competenta pentru acea localitate, fie la serviciul de stare civila local

c. actele si faptele de stare civila se inregistreaza de reprezentanta romana diplomatica sau

consulara care se gaseste in respectiva localitate din tara noastra, unde s-a produs actul sau

faptul de stare civila

d. daca in localitatea din tara noastra nu se gaseste o reprezentanta romana diplomatica sau

consulara, inregistrarea se face fie la reprezentanta romana diplomatica sau consulara

competenta pentru acea localitate, fie la serviciul de stare civila local

1 a+b

2 a+c

3 b+d

4 b+c

5 niciunul

Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila produse in imprejurari deosebite implica :

a. inregistrarea nasterii sau a decesului ce a avut loc pe o nava sub pavilion roman in timpul

unei calatorii in afara granitelor tarii, se face de catre comandantul navei care este investit

cu atributii de stare civila

b. nasterea care a avut loc pe o aeronava romaneasca, in timpul unei calatorii in afara

granitelor tarii se consemneaza de comandantul aeronavei in carnetul de drum, care

elibereaza si o dovada constatatoare

c. decesul care a avut loc pe o aeronava romaneasca, in timpul unei calatorii in afara

granitelor tarii se consemneaza de comandantul aeronavei in carnetul de drum, care

elibereaza si o dovada constatatoare

d. inregistrarea casatoriei ce a avut loc pe o nava sub pavilion roman in timpul unei calatorii

in afara granitelor tarii, se face de catre comandantul navei care este investit cu atributii de

stare civila, acesta putand acorda dispensa de varsta la casatorie

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Folosirea starii civile este inteleasa ca stare de fapt care rezulta din intrunirea urmatoarele

elemente:

a. persoana respectiva poarta in mod constant numele parintilor

b. acestia considera acea persoana drept copilul lor

c. celelalte persoane considera ca acea persoana este copilul acelorasi parinti

d. persoana respectiva poarta alternativ numele parintilor si al copiilor:

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Cerintele legale pentru ca o persoana sa poata mosteni sunt :

a. sa aiba capacitate succesorala

b. sa nu fie nedemna a mosteni

c. sa aiba, in anumite cazuri vocatie succesorala

d. sa nu aiba capacitate succesorala

1 a+b

2 a+c+d

3 b+c+d

4 niciunul

5 b+d

Conditiile legale ce trebuie indeplinite la intocmirea testamentului pentru ca acesta sa fie

valabil sunt :

a. capacitatea

b. vocatia succesorala

c. cauza

d. obiectul

1 a+b+c

2 toate

3 nicinul

4 a+c+d

5 a+d

Potrivit art. 68 din Legea nr. 105 / 1992, intocmirea, modificarea sau revocarea

testamentului sunt socotite valabile daca actul respecta conditiile de forma, fie la data

decesului testatorului, conform oricareia dintre urmatoarele legi :

a. legea nationala a testatorului

b. legea domiciliului mostenitorilor

c. legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat

d. legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor

mostenite

1 a+b+c

2 toate

3 niciunul

4 a+c+d

5 b+c+d

In materie de impartire a mostenirii legea succesiunii carmuieste :

a. determinarea celor care se gasesc in indiviziune

b. raportul donatiilor si datoriilor

c. formarea loturilor mostenitorilor

d. obligatia de garantie reciproca a faptasilor

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

In materie de impartire a mostenirii legea succesiuni carmuieste:

a. determinarea celor care se gasesc in diviziune

b. formarea loturilor mostenitorilor

c. obligatia de garantie reciproca a copartasilor

d. raportul donatiilor si datoriilor

1 a+b+c

2 toate

3 a+c+d

4 a+b+d

5 b+c+d

Legea situatiei bunului mai carmuieste urmatoarele aspecte ale mostenirii :

a. regimul juridic al indiviziunii

b. termenul in care se poate cere impartirea bunurilor mostenirii

c. punerea pecetilor

d. efectul declarativ al bunurilor

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

Legea situatiei bunului mai carmuieste urmatoarele aspecte ale mostenirii :

a. regimul juridic al indiviziunii

b. termenul in care se poate cere impartirea bunurilor mostenirii

c. inventarul bunurilor

d. masurile de conservare a bunurilor

1 a+b

2 a+b+c

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

In dreptul comparat se cunoaste solutia ca succesiunea, fara a se face distinctie intre cea

mobiliara si cea imobiliara, sa fie supusa legii nationale a defunctului exista in :

a. Codul italian

b. Codul francez

c. Codul civil portughez din 1966

d. Codul civil grec

1 a+b+c

2 a+b+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Legea succesiunii se aplica la privitor la urmatoarele aspecte :

a. subiectul dreptului de optiune succesorala

b. termenul pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala

c. transmiterea dreptului de optiune al succesibilului decedat ulterior exercitarii sale, catre

mostenitorii sai

d. determinarea actelor care valoreaza acceptarea mostenirii, inclusiv acceptarea fortuita a

succesiunii

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+b

Legea succesiunii se aplica privitor la urmatoarele aspecte :

a. posibilitatile pe care le are succesibilul, de exemplu de a accepta pur si simplu, de a

renunta sau de a accepta sub beneficiu de inventar mostenirea

b. situatia juridica a succesibilului pana la data exercitarii optiunii sau pana la prescrierea

dreptului la optiune

c. consecintele prescrierii dreptului de optiune succesorala si determinarea persoanelor in

favoare carora se produc aceste consecinte

d. efectele acceptarii sau renuntarii la mostenire si data pana la care se produc acestea

1 a+b

2 a+b+c

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Potrivit art. 76 alin. 2 din Legea nr. 105 / 1992, modificarea unui acord asupra legii

aplicabile, convenita la data incheierii contractului are efect retroactiv :

a. fara sa poata sa infirme validitatea formei acestuia

b. putand infirma validitatea formei acestuia

c. fara sa poata sa aduca atingere drepturilor dobandite intre timp de terti

d. putand aduce atingere drepturilor dobandite intre timp de terti

1 a+b

2 a+c

3 a+b+c

4 b+c+d

5 niciunul

Potrivit art. 77, alin. 2 si 3 din Legea nr. 105 / 1992 :

a. se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul

prestatiei caracteristice are, la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul, sau, in lipsa,

resedinta sau fondul de comert sau sediul statutar

b. contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra

unui imobil are legaturile cele mai stranse cu legea statului unde acesta se afla situat

c. se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statului in care creditorul

prestatiei caracteristice are, la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul, sau, in lipsa,

resedinta sau fondul de comert sau sediul statutar

d. contractul referitor la un drept mobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra unui

imobil are legaturile cele mai stranse cu legea statului unde acesta se afla situat

1 a+b

2 a

3 b+c

4 a+d

5 niciunul

Prin prestatie caracteristica se intelege :

a. prestatia partii care, in temeiul unui contract translativ, precum vanzarea sau altele

similare, instraineaza un bun imobil

b. prestatia partii care in temeiul unui contract de inchiriere sau altele similare, pune la

dispozitia unei persoanei, pe o durata de timp determinata, folosinta unui bun

c. prestatia indeplinita de mandatar, de depozitar, de antreprenor si in general, de partea

care, in contractele de servicii, o aduce la indeplinire

d. prestatia garantului in contractele de garantie, de cautiune sau altele similare

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Legea locului incheierii contractului prezinta unele avantaje :

a. poate fi mai usor recunoscuta de partile contractante si de terte persoane

b. legea aplicabila este unica, spre deosebire de situatia in care legea se determina dupa

locul executarii

c. se poate presupune ca, este corespunzatoare vointei partilor, daca din imprejurarile cauzei

nu rezulta altfel

d. este mai dificil de recunoscut de terte persoane

1 a+b+c

2 a+c

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Lex contractus :

a. poate fi lex voluntatis

b. in lipsa lui lex voluntatis, este legea determinata de norma conflictuala

c. este intotdeauna locus regist actum

d. este, potrivit unor reglementari internationale, lex venditoris

1 a+b

2 c

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

Potrivit Legii nr. 105 / 1992, este posibila alegerea legii contractului in cazul :

a. vanzarii prin licitatie, prin burse sau targuri

b. contractului de intermediere

c. contractului de munca

d. contractului de executare de lucrari

1 a+b

2 b+c+d

3 toate

4 a+c+d

5 niciunul

Potrivit Legii nr. 105 / 1992, este posibila alegerea legii contractului in cazul :

a. contractului de transport si expeditie

b. contractului bancar

c. contractului de asigurare contra riscurilor

d. contractului de depozit

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Practica Curtii de Arbitraj de la Bucuresti arata, ca in cazul in care partile contractului nu-si

exprima vointa cu privire la legea aplicabila si acesta nu poate fi localizat prin prestatia

caracteristica :

a. in primul rand se aplica lex loci contractus

b. daca legea locului incheierii contractului se dovedeste improprie, se aplica lex loci

executionis

c. in primul rand se aplica legea locului executarii

d. in subsidiar se aplica legea locului incheierii

1 a+b

2 a+c

3 a+b+c

4 toate

5 niciunul

Curtea de Arbitraj de la Bucuresti a considerat ca se aplica legea romana raporturilor

juridice dintre parti, in urmatoarele situatii :

a. locul incheierii contractului a fost in tara, unde s-a stabilit ca se va executa si obligatia de

livrare a marfii, iar partile au ales prin clauza arbitrala competenta Curtii de Arbitraj de la

Bucuresti

b. locul incheierii contractului a fost in tara, iar partile au ales prin clauza de arbitraj

competenta Curtii de Arbitraj de la Bucuresti

c. locul incheierii contractului a fost in strainatate, iar partile nu au ales prin clauza de

arbitraj competenta Curtii de Arbitraj de la Bucuresti

d. contractul s-a incheiat intr-un alt stat, insa locul executarii obligatiei de livrare a marfii a

fost stipulat in Romania, iar partile au supus prin clauza arbitrala litigiul Curtii de Arbitraj

de la Bucuresti

1 a+b+c

2 a+c+d

3 a+c

4 a+b+d

5 niciunul

Dreptul comparat cunoaste patru teorii pentru determinarea momentului incheierii

contractului intre absenti :

a. teoria emisiunii

b. teoria destinatiei

c. teoria receptiei

d. teoria informatiei

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+b+d

Anumite aspecte ce intereseaza optiunea succesorala nu sunt supuse legii succesorale, ci

altei legi astfel :

a. legea nationala reglementeaza capacitatea ceruta pentru a putea opta, precum si intregirea

lipsei sau restrangerii capacitatii de exercitiu

b. regula locus regit actum reglementeaza formele exterioare ale acceptarii sau ale renuntarii

c. regula lex rei sitae se aplica in ce priveste intocmirea inventarului bunurilor succesorale,

formele de publicitate referitoare la aceste bunuri, actele de conservare cu privire la bunurile

succesorale

d. regula lex rei sitae se mai aplica si efectelor beneficiului de inventar si in ce priveste

administrarea bunurilor succesorale

1 a+b+c

2 a+b

3 toate

4 niciunul

5 a+c+d

In ce priveste dreptul la nume, trebuie distinse urmatoarele aspecte :

a. dobandirea numelui prin filiatie - in acest caz numele este supus reglementarii legii care

se aplica in ce priveste stabilirea filiatiei, adica legii nationale

b. stabilirea numelui de catre autoritatea tutelara de pe langa primaria comunei, a orasului, a

municipiului sau a sectorului, a municipiului Bucuresti in rata caruia a fost gasit copilul - in

acest caz, numele copilului nascut pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti se

stabileste de organele competente mentionate

c. modificarea numelui de familie - poate interveni in cazurile in care se schimba starea

civila a persoanei, respectiv ca efect al nulitatii sau anularii casatoriei, ca efect al divortului,

precum si in alte cazuri

d. schimbarea numelui pe cale administrativa - in acest caz, se modifica fara a interveni si o

modificare a starii civile

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Modificarea numelui de familie poate interveni in urmatoarele cazuri :

a. ca efect al divortului

b. ca efect al mortii unuia dintre soti

c. ca efect al actiunii in contestarea filiatiei din casatorie

d. ca efect al adoptiei

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Domiciliile cunoscute sunt :

a. domiciliul de drept comun

b. domiciliul legal

c. domiciliul ales

d. domiciliul de ocazie

1 a+c+d

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+b+c

Legea personala se prezinta sub doua aspecte :

a. lex patriae

b. lex voluntatis

c. lex domicilii

d. lex societatis

1 a+b

2 b+c

3 a+b+c

4 niciunul

5 a+c

Teoria interesului national presupune indeplinirea urmatoarelor conditii :

a. persoana in caua sa fie capabila potrivit legii sale personale

b. aceeasi persoana sa fi fost capabila dupa legea actului unde a incheiat faptul juridic

c. cetateanul propriu a incheiat un act obisnuit si curent al profesiunii sale, pentru care sunt

necesare verificari speciale

d. anularea actului ar produce justificat un prejudiciu pentru cetateanul propriu

1 a+b+c

2 toate

3 a+c+d

4 b+c

5 niciunul

Norma conflictuala romana prevazuta in art. 2 alin. 2 C.civ. se impunea in cazul in care

litigiul a fost judecat de instante straine :

a. cand cetateanul roman cerea anularea hotararii judecatoresti straine in fata instantelor

romane

b. cand strainul care a dobandit castig de cauza cere in Romania executarea hotararilor

judecatoresti

c. cand cetateanul roman nu cerea anularea hotararii judecatoresti straine in fata instantelor

romane

d. cand strainul care a dobandit castig de cauza cere in strainatate executarea hotararilor

judecatoresti

1 a+b+c

2 b+c

3 a+d

4 a+b

5 niciunul

Legea nationala reglementeaza urmatoarele aspecte in ce priveste capacitatea de exercitiu,

respectiv incapacitatea de exercitiu

a. actele pe care cel in cauza nu le poate face singur si cele pe care le poate face singur

b. modul in care actele juridice se pot incheia in numele persoanei lipsite de capacitatea de

exercitiu sau de catre persoana cu capacitate de exercitiu restransa

c. sanctiunea neindeplinirii cerintelor pentru incheierea actelor juridice in mod valabil in

numele minorului lipsit de capacitate de exercitiu sau de catre cel cu capacitate de exercitiu

restransa, adica nulitatea

d. determinarea persoanelor care pot introduce actiunea in nulitate, conditiile in care aceasta

poate fi invocata

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Ocrotirea minorului din casatorie, exercitata de parinti, ori, dupa caz, de tata sau mama :

a. este carmuita de legea prevazuta de art. 20 si art. 36 din Legea nr. 105 / 1992

b. este carmuita de legea nationala comuna a sotilor

c. in cazul in care sotii au cetatenii deosebite, legea domiciliului lor comun carmuieste

ocrotirea minorului

d. in lipsa de cetatenie comuna ori domiciliu comun, legea statului pe teritoriul caruia au sau

au avut resedinta comuna ori cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi carmuieste

ocrotirea minorului

1 a+b

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

5 a+d

Potrivit art. 67 din Legea nr. 105 / 1992, legea aplicabila mostenirii stabileste indeosebi :

a. momentul deschideri succesiunii

b. persoanele cu vocatie de a mosteni

c. intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul

d. drepturile statului asupra succesiunii vacante

1 a+c+d

2 a+b+c

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Potrivit art. 68 din Legea nr. 105 / 1992, intocmirea, modificarea sau revocare testamentului

sunt socotite valabile daca actul respecta conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a

fost intocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricareia

dintre legile urmatoare:

a. legea nationala a testatorului

b. legea domiciliului acestuia

c. legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat

d. legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului

1 a+b+c

2 a+c+d

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Aplicarea uzantelor in relatiile economice internationale se realizeaza astfel :

a. potrivit principiului lex voluntatis, partile unui contract de comert exterior au posibilitatea

de a alege legea aplicabila contractului lor (lex causae)

b. daca partile nu si-au ales legea aplicabila contractului incheiat, lex causae se determina

dupa alte criterii care pot sa difere de la un sistem la altul

c. sistemele de drept recunosc partilor unui contract de comert exterior posibilitatea de a

stipula orice clauza la care convin, chiar daca contravine normelor imperative

d. uzantele comerciale se exprima deseori prin clauze-tip prevazute in contracte

1 a+b+c+d

2 a+b+c

3 b+c+d

4 toate

5 niciunul

Uzantele comerciale :

a. servesc pentru determinarea drepturilor si obligatiilor partilor

b. servesc la unificarea normelor dreptului comertului international

c. pot fi folosite pentru explicarea termenilor si expresiilor folosite in contractul incheiat

d. pot fi utilizate pentru completarea contractului prin ceea ce obisnuit se subintelege ca

partile au dorit

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+b+d

4 niciunul

5 toate

Rolul arbitrajului in comertul international este privit sub mai multe aspecte :

a. arbitrajul - mijloc de conciliere

b. arbitrajul - mijloc legislativ

c. arbitrajul - organ jurisdictional

d. arbitrajul - organ executiv

1 a+b

2 b+c

3 toate

4 a+c

5 c+d

Pentru a determina legea aplicabila raportului juridic supus spre solutionare arbitrajului

international:

a. instanta arbitrala aplica norma conflictuala a forului, a sediului sau

b. instanta arbitrala nu poate aplica norme conflictuale

c. instanta arbitrala aplica norma conflictuala a tarii careia apartine legea pe care partile au

ales-o sa reglementeze contractul lor

d. instanta arbitrala poate aplica un sistem autonom si national pentru solutionarea

conflictelor de legi

1 b

2 a+c

3 a+c+d

4 a+d

5 c+d

Arbitrajul international poate fi :

a. de drept sau de jure

b. in echitate, cand arbitrii solutioneaza litigiul dupa normele juridice

c. in fapt sau de facto

d. in echitate, utilizand principiile ex aequitate si ex aequo et bono

1 a+b+c

2 a+b

3 a+c

4 a+d

5 b+d

Potrivit conceptie prin care uzantele comerciale fac parte din lex mercatoria, uzantele

comerciale internationale ar avea un statut de favoare fata de sistemele de drept nationale,

exprimat prin :

a. raportul juridic nelocalizat intr-un sistem de drept este supus uzantelor comerciale

internationale

b. existenta unei clauze compromisorii prin care se da competenta unui arbitraj comercial

c. aspectele nereglementate de legea aplicabila sunt supuse uzantelor comerciale, cu titlu

subsidiar

d. in anumite situatii, uzantele comerciale internationale se substituie legii aplicabile, in

temeiul ordinii publice internationale

1 a+b

2 b+c+d

3 a+b+c

4 toate

5 niciunul

In favoarea retrimiterii se invoca mai multe argumente :

a. retrimiterea de gradul II poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept in prezenta

b. retrimiterea asigura executarea hotararilor judecatoresti

c. legea straina trebuie aplicata cand ea se declara necompetenta

d. legea straina trebuie inteleasa in sens larg, cuprinzand si normele conflictuale

1 a+b+c

2 a+c+d

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

In practica judecatoreasca engleza trimiterea dispusa de norma conflictuala a fost

interpretata astfel:

a. in numeroase cauze, trimiterea a fost interpretata ca fiind facuta la legea materiala straina

b. in unele cauze trimiterea a fost inteleasa ca fiind facuta la intreg sistemul de drept strain,

inclusiv normele lui conflictuale

c. foreign court theory, care se aplica in toate situatiile

d. foreign court theory, care se aplica in materia de statut personal si de acte din cauza de

moarte privind dreptul de proprietate

1 a+b+c

2 a+b+d

3 b+c

4 b+d

5 a+d

In sistemul englez, foreign court theory nu se aplica in domeniul :

a. contractelor

b. asigurarilor

c. donatiilor inter vivos si mortis causa

d. delictelor civil

1 a+b+c

2 a+c+d

3 a+b+d

4 toate

5 niciunul

In Romania, in cazul admiterii retrimiterii, norma conflictuala straina :

a. este element de fapt

b. nu este drept national

c. este drept strain

d. este drept national aplicat de instantele straine

1 a+b+c

2 a+c+d

???3 b+c

4 c+d

5 niciunul

In privinta sanctionarii fraudarii legii, s-au exprimat urmatoarele opinii :

a. unii autori se pronunta in sensul lipsei de sanctionare a fraudarii legii

b. alti autori admit fraudarea legii numai in materia formei actelor si pentru contracte

c. anumiti autori sustin sanctionarea fraudarii legii, deoarece aceasta constituie un caz de

aplicare a ordinii publice

d. o parte dintre autori sustin sanctionarea fraudarii legii, deoarece si in dreptul international

privat trebuie sa-si gaseasca aplicarea principiul ca un act cu scop ilicit nu trebuie sa

produca nici un efect

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 niciunul

5 b+c+d

Calificarea in dreptul roman prezinta urmatoarele caracteristici:

a. art. 3 din Legea nr. 105 / 1992 prevede ca, in cazul in care determinarea legii aplicabile

depinde de calificare ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic, se

ia in considerare calificarea juridica stabilita de legea romana

b. potrivit Legii nr. 105 / 1992 calificarea unei probleme ca fiind de drept procedural sau de

drept material, se face dupa legea romana

c. in cazul contractului incheiat intre persoane aflate in state diferite, prin schimb de scrisori,

telegrame sau telefon, contractul se considera incheiat in tara de domiciliu sau sediu a partii

de la care a pornit oferta ferma de contractare ce a fost acceptata

d. calificarea nu se face dupa legea forului

1 a+b+c

2 b+c+d

3 toate

4 a+c+d

5 niciunul

In ce priveste cetatenia unei persoane :

a. determinarea si proba cetateniei, potrivit Legii nr. 105 / 1992 se face in raport cu legea

statului a carui cetatenie se invoca

b. daca persoana are doua cetatenii, din care una este a tarii forului, cetatenia se va

determina potrivit legii forului

c. daca persoana are mai multe cetatenii, din care niciuna a forului, s-au propus diferite

solutii

d. indiferent daca persoana are mai multe cetatenii sau numai una, se aplica intotdeauna lex

fori

1 a+b+d

2 b+c+d

3 toate

4 niciunul

???5 a+b+c

Calificarea nu se face dupa lex fori in urmatoarele situatii :

a. autonomia de vointa

b. cetatenia

c. calificarea secundara

d. retrimiterea

1 a+b+c

2 a+c+d

3 toate

4 b+c+d

5 niciunul

Continutul normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni juridice precum :

a. stare civila

b. capacitate

c. forma actului

d. succesiunea bunurilor mobile

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

???4 toate

5 niciunul

Legatura normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni precum :

a. locul unde s-a produs faptul pagubitor

b. locul unde s-a produs faptul pagubitor

c. locul executarii contractului

d. domiciliul

1 a+b+c

2 b+c+d

3 a+c+d

4 toate

5 niciunul

Neaplicarea legii straine trebuie sanctionata cu admiterea recursului la instanta superioara in

cazul tarilor care cunosc aceasta cale de atac, pentru urmatoarele motive :

a. neaplicarea legii straine inseamna totodata neaplicarea normei conflictuale a forului, care

a declarat competenta legea straina

b. neaplicarea legii straine si aplicarea legii proprii in locul acesteia inseamna o deformare a

autoritatii legii proprii

c. neadmiterea recursului la instanta superioara pentru neaplicarea legii straine lipseste

normele de drept international privat de eficienta corespunzatoare

d. aplicarea legii straine inseamna totodata neaplicarea normei conflictuale a forului, care a

declarat competenta legea straina

1 a+c

2 b+c+d

3 b+d

4 niciunul

5 a+b+c