Drept procesual penal II - test grila

Drept procesual penal II - test grila

1. Oficialitatea procesului penal priveste:

ANS:    C

2. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

ANS:    B

3. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul vafi considerat nevinovat pana la:

ANS:    D

4. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

ANS:    C

5. Sunt acte prin care se poate pune in miscare actiunea penala:

a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului
b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului sau incheierea instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

6. Sunt trasaturi ale actiunii penale:

ANS:    A

7. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze:

ANS:    A

8. Obiectul actiunii penale il constituie:

ANS:    C

9. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:

ANS:    B

10.Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:

ANS:    B

11. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

ANS:    B

12. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescripie araspunderii penale, se va dispune:

ANS:    C

13. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal daca:

a. s-a constat ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii
b. s-a constat ca fapta nu este prevazuta de legea penala
c. partile s-au impacat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

14. Daca, dupa ce s-a constat ca a intervenit prescriptia raspunderii penale, invinuitul sau inculpatul solicita continuarea procesului penal:

a. procurorul dispune incetarea urmaririi penale, in situatia in care a intervenit o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca fapta nu este prevazuta de legea penala
c. procurorul dispune incetarea urmaririi penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

15. Invinuitul poate cere continuarea procesului penal daca:

a. exista o cauza de incetare a procesului penal
b. a intervenit amnistia
c. s-a impacat cu partea vatamata
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

16. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

ANS:    A

17. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

ANS:    B

18. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect:

ANS:    D

19. Favorizatorul raspunde civil solidar cu inculpatul:

a. daca a dat ajutor pentru asigurarea folosului infraciunii, dar numai in limitele acestuia
b. daca a savarsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, in toate cazurile in care inculpatul este obligat la plata despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

20. Vor raspunde civil in solidar cu inculpatul, daca sunt trasi la raspundere penala in fata instantei de judecata:

a. coautorii, instigatorii si complicii
b. tainuitorul si favorizatorul pentru intregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabila civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

21. Dupa citirea actului de sesizare, partea vatamata se poate constitui parte civila daca:

ANS:    B

22. Constituirea ca parte civila are ca efect:

ANS:    B

23. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza:

ANS:    C

24. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:

ANS:    B

25. Daca partea civila a decedat in timpul judecatii:

ANS:    B

26. Partea vatamata este:

ANS:    C

27. Partea vatamata participa in procesul penal:

ANS:    A

28. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept substanial se numeste:

ANS:    B

29. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

ANS:    A

30. Are calitatea de inculpat:

ANS:    A

31. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

ANS:    C

32. Competenta dupa materie este determinata de:

ANS:    A

33. Sectii maritime si fluviale functioneaza:

ANS:    C

34. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:

ANS:    A

35. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

ANS:    C

36. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:

ANS:    B

37. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:

ANS:    C

38. Instantele militare judeca:

Corect. Instantele militare judeca:

ANS:    C

39. Infractiunea de omor savarsita asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecata de:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

40. Infractiunea savarsita de un executor judecatoresc poate fi judecata in prima instana de tribunal:

ANS:    C

41. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:

ANS:    B

42. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de:

ANS:    B

43. In cazul in care un avocat a savarsit o infractiune, competenta de solutionare a cauzei apartine:

a. curtii de apel, daca infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului;
b. instantei competente dupa gravitatea infractiunii savarsite;
c. curtii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
44. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

ANS:    B

45. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:

ANS:    B

46. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instana de:

ANS:    B

47. Regulile de stabilire a competentei teritoriale:

a. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen.;
b. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen. numai daca sesizarile sunt simultane
c. nu exista o ordine de prioritate intre criteriile prevazute in art. 30 C. proc. pen., indiferent de data sesizarii
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

48. Cand urmarirea penala s-a efectuat de un organ central caruia ii corespund mai multe instante competente potrivit criteriilor prevazute in art. 30, judecarea cauzei revine:

a. instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea
b. instantei in circumscriptia careia isi are sediul organul de cercetare penala;
c. instantei stabilite de procuror
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

49. Prin locul savarsirii infractiunii se poate intelege:

a. locul unde a fost prins faptuitorul
b. locul unde s-a desfasurat activitatea infracionala, in totul sau in parte;
c. locul unde au fost desfasurate actele premergatoare savarsirii infraciunii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

50. In situatia in care o infractiune este savarsita in strainatate, iar faptuitorul nu are domiciliul in Romania si nici nu locuieste in Romania, competenta de solutionare apartine:

ANS:    A

51. Infractiunile savarsite pe nave in apele interioare sunt de competenta:

ANS:    D

52. In situatia in care, intr-o aeronava care nu aterizeaza in Romania, o persoana, care nu este cetatean roman, a decedat, posibil ca urmare a unei infractiuni savarsite de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, iar pilotul cere ajutor umanitar Romaniei, astfel ca i se permite sa aterizeze la Bucuresti, competenta de solutionare apartine:

ANS:    A

53. Omorul savarsit in strainatate de un cetatean roman care nu are domiciliul in Romania si nici nu locuieste in tara:

ANS:    B

54. In aeronava care se deplaseaza pe ruta Tel Aviv-Paris, fara escala in Romania, o persoana, cetatean roman, savarseste infractiunea de omor. In aceasta situatie, competenta de solutionare a cauzei:

ANS:    A

55. Exista indivizibilitate:

a. cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
b. cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite in timp si loc diferit, dar dupa o prealabila intelegere intre infractori;
c. cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura, iar reunirea cauzelor se impune pentru o mai buna infaptuire a justitiei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

56. Exista conexitate:

a. in cazul infraciunii continue sau continuate;
b. in cazul in care la savarsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane;
c. cand doua sau mai multe infraciuni au fost savarsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
57. Nedenuntarea unor infractiuni este de competenta:

ANS: C

58. Cauzele trebuie reunite intotdeauna:

ANS: C

59. Exceptiile privind competenta instantei pot fi ridicate:

a. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei teritoriale
b. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei materiale
c. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei dupa calitatea persoanei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

60. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:

ANS:    C

61. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:

ANS:    C

62. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:

ANS:    B

63. Conflictele de competenta sunt solutionate:

ANS:    B

64. Cand instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care a intervenit conflictul:

a. daca fata de a treia instanta nu este instanta ierarhic superioara comuna, trimite dosarul instantei superioare comune
b. trimite dosarul instantei competente, chiar daca fata de a treia instanta nu este instanta ierarhic comuna
c. desfiinteaza hotararea instantei care a declansat conflictul de competenta, pentru a se dispune declinarea in favoarea instantei competente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

65. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de:

ANS:    B

66. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

ANS:    B

67. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

ANS:    D

68. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

ANS:    A

69. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:

ANS:    C

70. Cererea de recuzare poate fi formulata:

ANS:    A

71. Daca in cauza sunt arestati preventiv, iar partea vatamata formuleaza o cerere de recuzare a judecatorului:

a. cererea este inadmisibila
b. cererea va fi solutionata de un alt complet, dar completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat, hotaraste asupra masurilor preventive;
c. cererea va fi solutionata de un alt complet, care va hotari si asupra masurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

72. Cererea de abtinere formulata de procurorul de sedinta:

a. este inadmisibila, intrucat acesta nu solutioneaza cauza si nici nu efectueaza acte necesare desfasurarii procesului penal;
b. se depune la conducatorul parchetului, care o inainteaza presedintelui instantei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezolutie;
c. se solutioneaza de instanta
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

73. Constituie motiv de recuzare:

ANS:    C

74. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

ANS:    D

75. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

ANS:    A

76. Stramutarea unei cauze se poate cere:

ANS:    B

77. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:

ANS:    C

78. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

ANS:    C

79. Sarcina administrarii probelor in procesul penal aparine:

ANS:    A

80. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:

ANS:    C

81. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
82. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

ANS:    C

83. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

ANS:    B

84. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:

ANS:    B

85. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

ANS:    B

86. Nu depune juramant:

ANS:    C

87. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:

ANS:    C

88. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:

ANS:    B

89. Confruntarea poate fi efectuata:

ANS:    C

90. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:

ANS:    A

91. Nu pot fi martori asistenti:

ANS:    C

92. Interceptarea convorbirilor telefonice este posibila in cazul:

ANS:    A

93. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

ANS:    D

94. Perchezitia poate fi:

ANS:    B

95. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii:

ANS:    A

96. Constatarea medico-legala este obligatorie:

ANS:    D

97. Comisia rogatorie se poate adresa:

ANS:    C

98. Sunt masuri preventive:

ANS:    A

99. Masurile preventive pot inceta de drept:

a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;
b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

100. Retinerea poate fi dispusa de:

ANS:    D

101. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

ANS:    C

102. Cazurile prevazute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:

a. nu prezinta nicio relevanta in cazul obligarii de a nu parasilocalitatea;
b. nu prezinta nicio relevanta in cazul arestarii preventive;
c. nu prezinta nicio relevanta in cazul retinerii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
103. Urmatoarea masura preventiva poate fi prelungita:

a. retinerea, numai de catre procuror, pentru o perioada de 24 de ore
b. arestarea preventiva, numai de catre instanta;
c. obligarea de a nu parasi tara, numai de catre instanta;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

104. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:

ANS:    A

105. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:

ANS:    D

106. Arestarea preventiva se dispune prin:

ANS:    B

107. Arestarea inculpatului major:

ANS:    A

108. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:

ANS:    C

109. Sunt masuri procesuale reale:

ANS:    B

110. Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie:

ANS:    B

111. Sunt acte procesuale:

ANS:    A

112. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:

ANS:    B

113. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

ANS:    C

114. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea judecatorilor este sanctionata cu:

ANS: B

115. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu:

ANS:    A

116. In contra masurii asiguratorii luate si a modului de aducere la indeplinire a acesteia, partile pot formula plangere:

ANS: A

117. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este:

ANS:    A

118. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:

ANS:    D

119. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea:

ANS:    A

120. Intervine sanctiunea nulitatii absolute in urmatorul caz:

ANS:    D

121. Amenda judiciara se aplica:

ANS:    C

122. Sunt faze ale procesului penal:

ANS:    B

123. Constituirea completului de judecata are in vedere:

ANS:    B

124. Sunt corpuri delicte:

ANS:    C

125. Sunt limite ale urmaririi penale:

ANS: C

126. Limitele urmaririi penale pot fi:

ANS: B

127. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

ANS: A

128. Daca trebuie efectuate acte de cercetare penala in afara razei sale teritoriale, organul de cercetare al politiei judiciare are urmatoarele obligatii:

128. Daca trebuie efectuate acte de cercetare penala in afara razei sale teritoriale, organul de cercetare al politiei judiciare are urmatoarele obligatii:

a. nu se pot efectua asemenea acte de cercetare penala, pentru ca s-ar incalca normele relative la competenta teritoriala;

b. instiinteaza, in prealabil, organul corespunzator din raza teritoriala in care se efectueaza actele de cercetare penala;

c. nu are nici un fel de obligatii, in virtutea principiului operativitatii procesului penal.

d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

129. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:

ANS:    A

130. In cazul infractiunilor savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare, de competenta instantelor militare, unele cercetari se efectueaza:

Ofiterii anume desemnati de comandantii centrelor militare pot cerceta infractiunile ce intra in competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare. La cererea comandantului centrului militar , organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care inainteaza lucrarile respectivului commandant.

- nici una din variantele de mai sus.

131. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala:

ANS: A

132. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:

ANS: A

133. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala:

ANS:    C

134. Agentii politiei de frontiera, pentru infractiunile de frontiera, au urmatoarele obligatii:

a. nu pot efectua perchezitii corporale;
b. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau de indata procurorului sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba;
c. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau procurorului in termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

135. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila;
b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

136. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.:

a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;
c. dispune inceperea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

137. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazul prevazut de art. 10 lit. b1 C. proc. pen. este:

a. ordonanta;
b. rezolutia;
c. ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

138. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

ANS:    A

139. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art.10 lit. a), b), c), d) si e) este:

a. intotdeauna ordonanta;
b. intotdeauna rezolutia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

140. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

ANS:    C

141. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este

ANS:    C

142. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este:

ANS:    C

143. Reluarea urmaririi penale se dispune:

ANS:    A

144. In ipoteza savarsirii infractiunii de abuz de incredere de catre un notar public, plangerea prealabila se adreseaza:

a. organului de cercetare penala competent teritorial;
b. parchetului de pe langa curtea de apel;
c. curtii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

145. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

ANS:    A

146. Invinuitul este:

ANS:    B

147. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile prevazute de art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1), procurorul:

ANS:    D

148. Urmarirea penala poate fi suspendata:

ANS:    A

149. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:

ANS:    B

150. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

ANS:    A

151. Actul de sesizare a instanei de judecata este:

ANS:    C

152. Reluarea urmaririi penale se dispune, dupa suspendare:

a. prin proces-verbal;
b. prin rezolutie;
c. prin ordonanta;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

153. Reluarea urmaririi penale se dispune, in caz de restituire:

a. prin rezolutie;
b. prin ordonanta
c. prin hotarare judecatoreasca
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

154. Reluarea urmaririi penale in caz de redeschidere se dispune:

- redeschiderea dosarului si reluarea urmaririi penale se dispun prin ordonanta de catre procuror

155. Redeschiderea urmaririi penale se dispune:

a. prin rezolutie;
b. prin ordonanta;
c. prin hotararea instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

156. Pot face plangere:

ANS:    C

157. Ordinea in care se da cuvantul la termenul fixat pentru judecarea plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata este:

- instanta da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale si apoi procurorului

158. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva ordonantelor sau rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale trebuie comunicate:

ANS:    B

159. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala trebuie solutionata:

ANS:    C

160. Inculpatul trebuie ascultat:

ANS:    B

161. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere:

ANS:    B

162. In situatia in care inculpatul este achitat, instanta va solutiona actiunea civila:

- daca faptei ii lipseste pericolul social al infractiunii

163. Principiul nemijlocirii presupune:

a. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;
c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

164. Ca o consecinta a principiului nemijlocirii:

a. pana la pronunyarea hotararii, este posibila schimbarea completului de judecata pe tot parcursul judecarii cauzei;
b. dupa inceperea cercetarii judecatoresti, orice schimbare in compunerea completului presupune reluarea de la inceput a cercetarii;
c. pana la inceperea dezbaterilor, este posibila schimbarea completului de judecata fara vreo consecina asupra continuarii judecatii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

165. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

ANS:    A

166. Citarea este obligatorie:

ANS:    A

167. Citarea nu este obligatorie:

ANS:    B

168. Sunt atributii ale presedintelui completului:

a. asigurarea ordinii si a solemnitatii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citati
c. decide asupra cererilor formulate de parti;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

169. Constatarea infractiunilor de audienta:

a. asigurarea ordinii si a solemnitatii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citati
c. decide asupra cererilor formulate de parti;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

170. Prin infractiune de audienta se intelege:

a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;
b. infractiunea savarsita in sala de sedinta;
c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

171. Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:

a. latura penala;
b. latura civila;
c. latura penala si latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

172. In cursul procesului penal, instanta poate dispune aducerea cu mandat:

- pentru partea vatamata

173. Nu poate fi atacata cu recurs separat:

- incheierea prin care instanta respinge cererea de suspendare a judecatii formulata de inculpatul care sustine ca nu poate lua parte la judecata cauzei din pricina bolii grave de care sufera;

174. Incheierea de sedinta se intocmeste:

ANS:    B

175. Completul de divergenta se poate constitui:

ANS:    B

176. Daca unanimitatea completului de judecata nu poate fi intrunita:

a. hotararea se ia in complet de divergenta;
b. hotararea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

177. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

ANS:    C

178. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

ANS:    D

179. Obiectul judecatii:

a. este stabilit numai de procuror;
b. se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, de regula;
c. se refera la fapta sau la persoana cu privire la care se refera extinderea;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

180. In cazul in care, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, instanta dispune schimbarea incadrarii juridice intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare penala, aceasta dispune:

R: nici una din variantele de mai sus.

181. Daca instanta constata, in cursul cercetarii judecatoresti, ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata:

a. pune in discutie noua incadrare juridica;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea incadrarii juridice prin rezolutie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

182. Ultimul cuvant al inculpatului:

ANS:    B

183. Nu pot fi acordate despagubiri civile daca:

a. achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
b. achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu exista;
c. achitarea s-a pronuntat pentru ca lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

184. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila:

R : cand s-a dispus incetarea procesului penal pentru ca partea vatamata si-a retras plangerea prealabila;

185. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza actiunea penala, sa se pronunte asupra:

- instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la revocarea, mentinerea sau luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, conform art. 350.

186. Atunci cand instanta de fond, odata cu pronuntarea hotararii de condamnare, dispune, in baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., arestarea inculpatului:

R: este obligatorie emiterea mandatului de arestare preventiva;

187. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice:

- contine mentiunile prevazute de art. 305, referitoare la incheierea de sedinta;

188. In caz de condamnare cu executarea pedepsei la locul de munca:

R: instanta face o comunicare scrisa in care i se atrage atentia inculpatului cu privire la dispozitiile a caror nerespectare are ca urmare revocarea executarii pedepsei la locul de munca, daca inculpatul nu este prezent la pronuntare;

189. Copia dispozitivului hotararii se comunica:

R: obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare;

190. Nu pot fi atacate cu apel:

R: sentintele pronuntate cu privire la reabilitare;

191. Procurorul poate face apel:

ANS:    A

192. Inculpatul poate declara apel:

ANS:    A

193. Partea vatamata poate formula apel:

ANS:    A

194. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:

ANS:    A

195. Sunt substituiti procesuali in cazul declararii apelului:

a. aparatorul partii vatamate;
b. sotul partii vatamate
c. rudele apropiate ale inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

196. Daca apelul este introdus de o alta persoana pentru inculpat, titular al apelului devine:

a. inculpatul;
b. persoana care a introdus apelul;
c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

197. Apelul este o cale de atac:

ANS:    A

198. O persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei poate declara apel:

a. daca nu este parte in proces;
b. daca ataca solutia de fond a cauzei;
c. daca masura sau actul instantei i-a produs o vatamare de natura directa si personala care decurge din solutia de fond a cauzei privind partile din proces;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

199. Poate declara apel:

ANS:    C

200. Aparatorul, ca substituit procesual, poate declara apel:

ANS:    B

201. In situatia in care inculpatul a decedat dupa pronuntarea hotararii, dar inainte de expirarea termenului de apel:

R: aparatorul sau declara apelul ca substituit procesual;

202. Apelul declarat de tatal partii civile este:

a. inadmisibil;
b. admisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

203. Termenul de apel este:

ANS:    A

204. Termenul de apel curge:

ANS:    B

205. Repunerea in termenul de apel se poate face:

a. daca instanta de fond constata ca apelul a fost formulat in termen de 10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
b. daca instanta de apel constata ca apelul a fost formulat in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a lipsit de la judecata, dar a fost prezenta la pronunare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

206. Repunerea in termenul de apel se poate face:

R: daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o

cauza temeinica de impiedicare

207. Instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate:

R: pana la solutionarea repunerii in termen;

208. Cererea de repunere in termenul de apel poate fi admisa numai daca:

R : nici una din variantele de mai sus.

209. Daca inculpatul care a fost prezent la pronuntare formuleaza apel dupa expirarea termenului de 10 zile, invocand lipsa din localitate din cauza obligatiilor de serviciu:

a. instanta de apel poate admite apelul peste termen;
b. instanta de apel poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
c. apelul va fi respins ca tardiv;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

210. Inculpatul declara apelul dupa expirarea termenului de 10 zile si dovedeste in faa instanei de apel faptul ca a fost spitalizat la domiciliu:

R: apelul este tardiv;

211. Apelul peste termen se poate declara:

a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
b. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata;
c. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata si la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

212. Apelul peste termen poate fi admis:

a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica deimpiedicare;
b. daca partea a declarat apel in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a declarat apel dupa 10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

213. In cazul apelului declarat peste termen:

R: instanta de apel poate dispune suspendarea executarii hotararii atacate;

214. Inculpatul care a fost prezent la pronuntare declara apelul dupa expirarea termenului de 10 zile si dovedeste in fata instantei de apel faptul ca a fost plecat din localitate in interes de serviciu:

a. apelul este tardiv;
b. instanta poate admite apelul declarat peste termen;
c. instanta poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

215. Apelul se declara:

ANS:    C

216. Inculpatul a depus la administratia locului de detinere o cerere de apel in a 8-a zi de la comunicarea dispozitivului hotararii. Daca administraia locului de deinere nu a menionat data primirii cererii:

R: apelul nu va fi respins ca tardiv;

217. Renuntarea la apel:

a. se poate produce dupa expirarea termenului de apel;
b. poate interveni dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului;
c. este irevocabila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

218. Retragerea apelului:

a. nu este posibila decat inainte de inceperea dezbaterilor la instanta de apel;
b. se poate face de inculpatul minor, daca apelul a fost declarat personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

219. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

a. apelul va fi respins ca nefondat;
b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

220. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:

a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;
b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond;
c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

221. Efectul extensiv al apelului presupune:

a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;
b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;
c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

222. Motivele de apel:

R: nici una din variantele de mai sus.

223. Participarea procurorului la judecarea apelului:

ANS:    A

224. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:

ANS:    B

225. Trimiterea cauzei pentru rejudecare in cazul admiterii apelului este posibila daca:

R: exista vreunul dintre cazurile de nulitate prevazute in art. 197 alin. (2) C. proc. pen.;

226. Trimiterea cauzei pentru rejudecare in situatia admiterii apelului este posibila daca:

R: nici una din variantele de mai sus.

227. Recursul declarat de inculpat impotriva incheierii prin care instana de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecatii este:

a. admisibil;
b. inadmisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

228. Recursul declarat de partea vatamata impotriva incheierii prin care curtea de apel, ca instana de recurs, a dispus suspendarea judecatii este:

R : admisibil;

229. Desi recursul declarat de inculpat a fost retras de acesta printr-o cerere trimisa instanei prin administratia penitenciarului, la termenul de judecata inculpatul a declarat ca isi menine recursul, astfel ca:

R : nici una din variantele de mai sus

230. Declaratia procurorului de sedinta in sensul ca nu sustine recursul declarat de procurorul de la parchetul ierarhic inferior care a motivat calea de atac:

R: nici una din variantele de mai sus.

231. Inculpatul, al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand faptul ca nu a fost legal citat la judecarea cauzei in fond:

ANS:    A

231. Raportul scris este obligatoriu:

ANS:    D

232. Declaratia de retragere a recursului trebuie depusa:

a. la instanta de fond;
b. la instanta de apel sau la instanta de recurs;
c. numai la instanta de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

233. In cazul decesului partii civile, mostenitorii acesteia, introdusi in procesul civil:

a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;
b. pot declara recurs ca substituiti procesuali;
c. pot declara apel in numele partii civile;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

234. Constituie motive de contestatie in anulare:

a. faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar;
b. faptul ca doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot concilia;
c. faptul ca impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

235. Contestatia in anulare poate fi introdusa:

R: nici una din variantele de mai sus.

236. Cazul de contestatie in anulare cu privire la pronuntarea a doua hotarari definitive impotriva aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta:

R: poate fi invocat de procuror;

237. Pot formula contestatie in anulare:

ANS:    D

238. Termenul de introducere a contestatiei in anulare este de:

R: nici una din variantele de mai sus

239. Daca partea vatamata introduce contestatie in anulare in baza art. 386 lit. b), termenul de introducere este:

R: 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere;

240. Procurorul poate introduce o contestatie in anulare motivata de faptul ca instana de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute la art. 10 lit. f)-i1) cu privire la care existau probe la dosar in termen de:

R : in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere;

241. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:

ANS:    C

242. Pe timpul solutionarii contestatiei in anulare, instanta:

R: poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere;

243. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:

a. cu citarea partilor, in sedinta publica;
b. fara citarea partilor, in sedinta publica;
c. fara citarea parilor, in camera de consiliu
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

244. Adminisbilitatea in principiu a contestatiei in anulare nu se analizeaza:

ANS:    B

245. Hotararea data dupa judecarea contestatiei in anulare se poate ataca:

R: cu recurs, daca hotararea atacata in temeiul art. 386 lit. d) a ramas definitiva la instanta de apel;

246. Sunt supuse revizuirii:

ANS:    B

247. Revizuirea poate fi ceruta cand:

a. fata de aceeasi persoana si aceeasi fapta s-au pronuntat doua hotarari definitive;
b. s-au pronuntat doua hotarari definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a savarsit o infractiune;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

248. In cazul in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, se poate cere revizuirea:

a. numai de catre procuror;
b. numai daca necunoasterea acestora a dus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice;
c. numai daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

249. Pot cere revizuirea:

ANS:    B

250. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:

ANS:    A

251. Dupa ascultarea concluziilor procurorului si ale partilor, instanta:

R: respinge cererea de revizuire prin sentinta;

252. Suspendarea executarii hotararii a carei revizuire se cere:

R: se poate dispune odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire;

253. Dupa admiterea in principiu:

R: instanta poate lua oricare dintre masurile preventive, daca sunt indeplinite conditiile legale;

254. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

ANS:    C

255. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

ANS:    C

256. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertailor fundamentale:

ANS:    D

257. In cazul cererii de revizuire intemeiate pe constatarea unei incalcari de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Inalta Curte de Casatie si Justitie:

ANS:    A

258. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:

ANS:    B

259. Autoritatea de lucru judecat:

R : are doua efecte, acestea fiind posibilitatea de a pune in executare dispozitiile din hotarare si imposibilitatea inculparii in procesul penal a unei persoane cu privire la savarsirea unei fapte penale pentru care a fost judecata definitiv;

260. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condiii:

ANS:    C

261. Pot fi executorii, chiar daca nu sunt definitive, urmatoarele hotarari:

R: incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii pentru ca s-a constat ca inculpatul sufera de o boala grava;

262. Hotararile penale se pun in executare de catre:

ANS:    C

263. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

ANS:    D

264. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:

ANS:    C

265. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se pune in executare prin:

R: nici una din variantele de mai sus.

266. In cazul punerii in executare a obligarii la tratament medical:

a. instanta de executare comunica o copie a hotararii directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
b. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii si o copie de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
c. instanta de executare comunica o copie a raportului medico-legal unitatii sanitare stabilite;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

267. Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei se dispune:

R: numai de instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in cazul neindeplinirii obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare;

268. Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata se dispune:

R : de instanta de la locul de detinere sau de instanta de executare

269. Daca la punerea in executare a hotararii se constata, pe baza unei alte hotarari definitive, existena recidivei:

R: instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere poate modifica pedeapsa

270. Inlocuirea pedepsei amenzii se dispune:

a. numai de instanta de executare;
b. de instanta de executare sau de instanta corespunzatoare de la domiciliul condamnatului;
c. de instanta de executare sau de instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de deinere, in situatia in care condamnatul se afla in stare de detinere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

271. Liberarea conditionata se dispune:

ANS:    B

272. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:

ANS:    B

273. Condamnata se afla in executarea unei pedepse cu inchisoarea pentru savarsirea infraciunii de omor calificat fata de fiul sau nou nascut. Cererea sa de intrerupere a executarii pedepsei pentru ca a nascut un copil este:

ANS:    C

274. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:

ANS: A

275. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

ANS:    D

276. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine:

ANS:    B

277. In situatia in care se iveste o impiedicare la executare, competenta de solutionare a contestaiei la executare apartine:

a. instantei de executare sau instantei corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de deinere
b. numai instantei care a pronuntat hotararea care se executa;
c. numai instantei de executare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

278. Contestatia impotriva actelor de executare a dispozitiilor civile se solutioneaza de:

ANS:    C

279. Contestatia privitoare la amenzile judiciare se solutioneaza de:

a. instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
b. numai instanta de executare
c. numai instanta care le-a pus in executare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

280. In cazul infractiunii flagrante, termenul de judecata:

ANS:    B

281. Termenul de exercitare a apelului sau recursului in cazul infractiunilor flagrante este de:

a. 10 zile de la pronuntare
b. 3 zile de la pronunare, pentru partile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare
c. 3 zile de la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

282. Procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante nu se aplica:

a. infractiunilor savarsite de minori
b. infractiunilor pedepsite la plangere prealabila
c. infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

283. Procedura de informare presupune:

ANS:    B

284. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se pune in executare:

ANS:    B

285. Organul care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organul care a inregistrat persoana juridica au contributii in ceea ce priveste:

ANS: B

286. Inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor:

a. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori, chiar daca a implinit 18 ani inainte de sesizarea instantei;
b. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanta a fost sesizata inainte ca minorul sa devina major;
c. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanta apreciaza ca este necesara aceasta procedura;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

287. In cazul in care inculpatul este minor, apelul se judeca:

ANS:    D

288. Este competenta sa hotarasca asupra cererii de reabilitare:

a. instanta care a pronuntat condamnarea
b. instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea
c. instanta in a carei raza teritoriala se afla ultimul loc de detinere in care pedeapsa a fost executata
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

289. Este competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti:

a. judecatoria in circumscriptia careia locuieste condamnatul, chiar daca acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competentei dupa calitatea persoanei;
b. tribunalul in circumscriptia caruia locuieste condamnatul, cand acesta a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei dupa calitatea persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, cand condamnarea s-a pronunat in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei dupa calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

290. In situatia in care cererea de reabilitare nu indeplineste conditiile de forma:

ANS:    C