Norma juridica, izvorul dreptului, crearea dreptului si raportul juridic

Introducere

In aceasta prelegere vor fi analizate problematica notiunii normei juridice si a raportului juridic, structura lor, continutul lor si principiile actiunii.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea sa:

- identifice problematica normei juridice si a raportului juridic;

- identifice aplicabilitatea practica a a acestor categorii ale stiintei dreptului.

Continut si tematizare

1. Caracteristici ale normei juridice

caracter general si impersonal;

- caracter tipic;

- implica un raport intersubiectiv;

- este obligatorie.

2. Definitia normei juridice

Norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire la cale statala, in caz de nevoie prin constrangere.

3.Structura normei juridice.

a) logic - partea statica, interna si stabila a normei

Ipoteza - imprejurarile in care norma juridica intra in actiune.

Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile sociale, conduita acestora.

Sanctiunea contine urmarile nefavorabile care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei.

b) tehnic-legislativ - partea flexibila a normei (constructia tehnica a normei juridice de catre legiuitor)

4. Clasificarea normelor juridice

A. Criteriul ramurii de drept - cel al obiectului reglementarii juridice si al metodelor de reglementare.

B. Criteriul fortei juridice a actului normativ - actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridica specifica.

C. Criteriul structurii logice - din acest punct de vedere, normele juridice pot fi:

- complete - cele in care sunt cuprinse toate partile constitutive (ipoteza, dispozitie, sanctiune);

- incomplete - care sunt clasificate ca norme de trimite si norme in alb.

D. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct de vedere, normele juridice sunt generale, speciale si de exceptie.

E. Criteriul gradului si intensitatii incidentei - normele principii si normele cardinale sunt distinse dupa acest criteriu.

F. Criteriul modului de reglementare a conduitei: onerative, prohibitive, permisive -ele trimit la reglementarea comportamentelor sociale si juridice.

G. Normele organizatorice - normele care privesc organizarea institutiilor si a organismelor sociale.

H. Normele punitive si normele stimulative cele care sunt analizate foarte bine si de sociologia juridica, cuprinzand sanctiuni negative si pozitive.

5. Actiunea normei juridice

Ea se poate analiza:

a. in timp. Exista trei momente care intereseaza:

a1. intrarea in vigoare a normei juridice;

a2. actiunea normei-exceptiile de la principiul neretroactivitatii normei juridice;

a3. iesirea din vigoare a normei juridice.

c. in spatiu si asupra persoanelor, exceptia extrateritorialitatii.

6. Izvoarele dreptului. Evolutia istorica.

7. Raportul juridic.

Este un raport social care implica mai multe elemente:

1. premisele raportului juridic - norma juridica, subiectele de drept si faptele juridice;

2. idei rationale: persoana, obligatie, act juridic, fapt juridic, etc.;

3. contactul intre subiecte a caror actiune are o limita: dreptul si obligatia corelativa.

Definitie: Raportul juridic este acea legatura sociala, reglementata de norma juridica, continand un sistem de interactiune reciproca intre participanti determinati, legatura ce este susceptibila a fi aparata pe calea coercitiunii statale.

8.Trasaturile caracteristice ale raportului juridic

1. Este un raport social;

2. Este un raport de suprastructura;

3. Este un raport volitional;

4. Este un raport valoric;

5. Este o categorie istorica.

9. Subiectele raportului juridic

A. Conceptul de subiect de drept-sau subiect al raportului juridic; se doreste evidentierea relatiei existente intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica     - o categorie ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea) de a avea drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete.

B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii de subiect de drept -, strans legata de persoana si personalitatea omului. Ea poate fi generala si speciala.

C. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice: subiecte individuale (persoana) si subiecte colective (statul, organele statului, persoanele juridice).

10.Continutul raportului juridic.

Aici se reflecta legatura indisolubila intre norma agendi - regula de drept ce deetermina conduita posibila si datorata - si facultas agendi - dreptul unui participant la raportul juridic.

11.Obiectul raportului juridic

Il constituie, deci, chiar conduita la care se refera continutul.

12.Faptul juridic

Clasificarea faptelor juridice: evenimente, actiuni, cu precizarea ca nu orice eveniment produce efecte juridice, intrand astfel in categoria faptelor juridice. Legea selecteaza numai un numar limitat de astfel de imprejurari, si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, au legatura cu ordinea juridica.

►caracteristicile normei juridice

►definitia normei juridice

►structura normei juridice

►clasificarea normelor juridice

►actiunea normei juridice

►conceptul de izvor de drept

►evolutia izvorelor dreptului in decursul istoriei dreptului

►notiunea raportului juridic

►trasaturi ale raportului juridic

►structura raportului juridic

►continutul si subiectele raportului juridic

izvor de drept

norma juridica

raport juridic

structura

sanctiune

permisiune

dispozitie

retroactivitate

fapt juridic

capacitate juridica

subiect de drept

drepturi si obligatii juridice

a) Obligatorie

N.Popa, Teoria generala a dreptului.

M. Djuvara, Teoria generala a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995

Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940

Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1991.

I.Ceterchi, I.Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 1992

b) Facultativa

Jean-Louis Bergel, Thorie gnrale du droit, Paris, 1985.

Giorgio del Vecchio, Lectii de filosofie juridica, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1995