PROCEDURILE SPECIALE

PROCEDURILE SPECIALE

I.           Ordonanta presedintiala

Conditii de admisibilitate

a.       urgenta - atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara;

b.      masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic - nu se pot lua masuri definitive, care sa rezolve in fond litigiul; trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului);

c.       sa nu prejudece fondul.

la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul, calitatea, capacitatea;

Sesizarea instantei si procedura de judecata

cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului);

investirea instantei - prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar;

judecata - la judecatorie - de 1 singur judecator, iar la tribunale si curti de apel - de 2 judecatori; termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile), dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita;

ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea - dar se poate suspenda, la cerere; instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea); apelul si recursul se judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor;

este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita;

nu este admisibila chemarea in garantie;

sunt admisibile atat apelul cat si recursul, dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare;

nu este admisibila revizuirea.

Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale

a.       in materia raporturilor de familie - pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului, eventual a copiilor, in locuinta comuna, restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate);

b.      in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate - care impun anumite sarcini, restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate;

c.       in materia raporturilor locative - daca sunt indeplinite prevederile art. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari);

d.      in materia executarii silite - pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii;

e.       in materie comerciala - pentru celeritate.

a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare, oprirea actelor de concurenta neloaiala, pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati.

II.        Refacerea inscrisurilor

refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute - fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta, sustragere sau a unor imprejurari de forta majora ;

obiectul

dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a);

dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b);

dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c);

actele notariale disparute.

pentru (a) - refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii, care fixeaza termen, chiar si din oficiu si dispune citare partilor, cere copii de pe inscrisuri; incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul; inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora;

pentru (b) - hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari, iar daca acesta a disparut - pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii; daca nu se poate - se refac ca la pct a; daca nici asa nu se poate - se rejudeca;

pentru (c) - se foloseste procedura de la pct a si b.

III.     Oferta de plata

in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor, in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor, sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj, ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc;

=> conditii:

sa fie facuta creditorului, ce are capacitatea de a primi, sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul;

sa fie facuta de o persoana capabila de a plati;

sa fie facuta pentru toata suma exigibila, pentru dobanzile datorate, pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide;

oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata;

oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte.

se incepe prin o somatie in care se arata ziua, locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat; somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar;

daca creditorul primeste plata - pv ce va fi semnat si de catre creditor;

dupa consemnarea sumei, debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii, iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii;

daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice, dupa ce a fost somat, iar debitorul are nevoie de loc, poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte.

IV.      Procedura divortului

Procedura divortului este o procedura speciala

Instanta competenta in materia divortului

dispozitii derogatorii - in ceea ce priveste competenta teritoriala - instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun - nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei, ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura, dar, in acelasi timp, este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii);

daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca, la data introducerii cererii, nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun - judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat;

daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate - judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara)

Sesizarea instantei de divort

actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant, iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot;

in cazul in care un sot este disparut - citarea lui se face prin publicitate;

interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? - pareri impartite (Ciobanu - da); daca ulterior introducerii cererii de divort, sotul reclamant isi pierde luciditatea - el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore.

Cererea de divort. Taxa de timbru

in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala, sau precizarea ca asemenea copii nu exista;

cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei, care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus)

Cererea reconventionala

sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort; cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute pana la aceasta data;

reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge;

reconventionala nu este, in principiu, obligatorie; instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala, cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti.

Particularitati privind faza de judecata

presedintele fixeaza termen; intampinarea nu este obligatorie;

daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora;

daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate, dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare), instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere, si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo - dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca.

Obligativitatea infatisarii personale a partilor

sotii nu pot sta in proces prin mandatar; exceptii:

daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

daca este impiedicat de o boala grava;

daca este pus sub interdictie;

daca are resedinta in strainatate.

sedinta - se desfasoara dupa regulile de drept comun.

A.     Publicitatea

cererea se judeca in sedinta publica; pronuntarea hotararii se face in sedinta publica.

B.     Prezenta obligatorie a reclamantului

prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului;

daca la primul termen lipseste reclamantul - cererea va fi respinsa ca nesustinute;

daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti, procesul se va suspenda.

C.     Regimul probelor

Derogari

rudele si afinii partilor, cu exceptia descendentilor - pot fi martori;

interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort.

in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie, care se solutioneaza din oficiu de catre instanta), vor fi ascultati parintii, autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie - poate sa isi expuna parerea in scris, dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris, hotararea este casabila) si minorii, daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu).

D.    Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului

se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort - presupun dovedirea urgentei.

E.     Judecarea unor cereri accesorii

cererile accesorii sunt

incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori;

instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa;

daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor - instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta;

pensia de intretinere, la solicitarea sotului interesat;

la cererea partilor - asupra beneficiului contractului de locatiune.

F.      Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort

se stinge prin impacare in orice faza a procesului, chiar daca vine in apel sau recurs, iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.

G.    Hotararea de divort si efectele ei;

deliberarea, pronuntarea si redactarea hotararii - dupa dreptul comun; totusi, hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca partile solicita instantei aceasta.

in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti - implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun);

prin hotarare, instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu, chiar in lipsa cererii partilor, precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti.

H.    Caile de atac

pentru apel si recurs - 30 de zile de la comunicarea hotararii;

o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii.

Divortul prin consimtamantul sotilor

Conditii:

pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei;

nu exista copii minori rezultati din casatorie.

presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni; daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei, se trece la judecarea cererii, fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

V.         Actiunile posesorii

Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt)

judecata actiunilor petitorii - dupa regulile procedurale de drept comun;

judecata actiunilor posesorii - procedura speciala

actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat; => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate;

chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar, nu are calificarea de actiune reala;

se clasifica in:

actiuni in complangere (actiunea generala) - actiunea posesorie generala de drept comun, prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat

actiuni de reintegrare (actiunea speciala) - actiunea posesorie speciala, prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara, atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta.

Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii

conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia; poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica - duce la pierderea completa a posesiei);

ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea - intentia de a nega, de a modifica, de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica, cel mult o actiune in despagubiri);

tulburarea - problema de fapt, care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba, ramanad la aprecierea judecatorului;

pentru actiunea in complangere - 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ:

a.       sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;

b.      reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba);

c.       posesia sa fie utila, apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune

sa fie exercitata in nume propriu;

sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale;

sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert);

sa fie netulburata - sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia;

sa fie publica, nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul, a.i. acesta sa nu o poata cunoaste).

pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) - 1 singura conditie - sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare.

Sesizarea instantei

judecatoria in raza careia se afla bunul imobil;

cu privire la cererea de chemare in judecata - se aplica regulile de drept comun.

Particularitati privind judecata si hotararea

Judecata - regulile de drept comun; derogari:

la judecatorie - complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula - complet de 3 judecatori);

cererile se judeca de urgenta si cu precadere;

hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior, daca situatia a ramsa neschimbata.

VI.      Partajul judiciar

Sediul materiei. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare

cei interesati pot recurge la un partaj voluntar, prin buna invoiala si, numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar;

partajul judiciar se poate realiza:

pe cale principala;

pe cale accesorie (in procesul de divort);

pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare).

partajul judiciar este obligatoriu:

daca vreunul din proprietarii comuni lipseste;

daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar;

in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei, la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.

Sesizarea instantei

de regula - judecatoria

in ceea ce priveste competenta teritoriala:

pentru un partaj succesoral - instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante;

pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie, coposesie:

daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia, pe calea principala - instanta de la domiciliul paratului;

daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala - instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie).

Partile in partaj

nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune; cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari, altfel partajul va fi nul.

un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii;

in procesul de partaj pot interveni terte persoane, fie din proprie initiativa, fie la cererea uneia din partile initiale.

Cererea de chemare in judecata

daca indiviziunea provine din succesiune, cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului, averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului), numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor), datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct;

timbrarea cererii - pentru stabilirea masei succesorale, iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit - taxa fixa + timbru judiciar; daca nu - capata carcterul unei cereri in revendicare - se va taxa la valoare; se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor)

cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand); impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva.

Procedura partajului

Doua etape:

admiterea in principiu - se face printr-o incheiere si va constata:

calitatea de copartas a partilor;

cota parte ce se cuvine copartasilor;

bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral - si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct);

se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor)    asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei;

incheierea este premergatoare - nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala;

daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata - este necesar sa existe si incheierea de dezbateri;

incheierea are caracter interlocutoriu - leaga instanta, care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze, spre ex daca datorita conexarii, a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale - apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila);

daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta - instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere- actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule.

partajul propriu-zis

judecatorul delegat - loturile in camera de consiliu, cu citarea partilor; la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare;

judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara); daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor, judecatorul este dator sa le explice consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze, la cerere, toate probele necesare stabilirii acestei valori;

daca instanta nu deleaga un judecator, toate atributiile acestuia vor reveni completului;

modalitatile de realizare a partajului:

partajul in natura - trebuie sa constituie regula; se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor - pentru o mai buna valorificare economica a bunului; daca unul are locuinta, nu i se poate acorda tot acestuia locuinta, masina se acorda unuia care are permis de conducere etc; impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire, pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor); se compenseaza prin sume de bani;

atribuirea bunului unui copartas - in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila;

vanzarea bunurilor - modalitatea extrema, daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati:

daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala - se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite);

daca adjudecatar este unul din copartasi - depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia, in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva, sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau;

sumele rezultate - se impart de instanta, in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj.

Hotararea de partaj. Efecte. Executare

partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur, de la defunct, inca de la data decesului acestuia, toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj, si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi;

hotararea ramasa definitiva - titlu executoriu si este susceptibila de executare, indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare; executarea cu privire la predarea bunurilor impartite - poate fi ceruta in termen de 3 ani.

VII.           Procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere

Persoanele supuse controlului. Justificarea controlului averilor

obligatia declararii averii pentru: demnitari, magistrati, functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome, FPS, BNR si bancile cu capital de stat, total sau partial; este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit;

declaratia de avere - in scris, pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii, bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune), in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile, care presupun validarea - inaintea validarii); nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii.

Procedura de control

doua faze:

cercetarea - de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel), formata din 2 judecatori de la curtea de apel, desemnati de catre presedintele acesteia, si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel, desemnat de primul procuror al acestui parchet.

faza judecatii - competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate, ministrul finantelor si procuror, in termen de 15 zile de la comunicare, la CSJ); pentru demnitarii de la art.2 alin 1 - CSJ, in complet de 3 judecatori, desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ - in complet de 9 judecatori)

Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita

ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau, dupa caz, hotararea instantei de judecata irevocabila, prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata - va fi publicata in Monitorul Oficial;

persoana a carei avere a fost declarata, in tot sau in parte, nejustificata, va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil);

executarea silita - dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei);

bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie - sumele se fac venit la bugetul de stat; pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza; cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor.