Sistemul de principii fundamentale si scopul procesului penal

Sistemul de principii fundamentale si scopul procesului penal

1. Principiile fundamentale si sistemul de principii

Procesul penal este o activitate organizata pentru atingerea unui anumit scop, realizarea justitiei penale. Organizarea se realizeaza, in primul rand de legiuitor si, in al doilea rand, de organul judiciar abilitat sa conduca, intr-o anumita faza, procesul penal.

Legiuitorul organizeaza si ordoneaza procesul penal prin norme juridice; organele judiciare, in cazurile concrete, isi vor stabili activitatile ce trebuiesc efectuate respectand ordonarea, conditiile, drepturile si garantiile procesuale stabilite de legiuitor.

Activitatea organelor judiciare este strict subordonata cadrului legal, nici o actiune in afara acestui cadru legal nefiind permisa, chiar daca, aparent, ar duce la realizarea scopului procesului penal in mai bune conditii.

Normele care ordoneaza desfasurarea procesului penal pot avea o intindere mai mare sau mai restransa. Unele norme au valoare de principiu, iar altele reglementeaza doar unele activitati sau raporturi judiciare. Principiile pot si ele sa determine desfasurarea intregului proces penal sau numai a unor institutii de drept, etape procesuale sau chiar a unei faze procesuale.

Principiile fundamentale sunt consacrate in actualul Cod de procedura penala ca reguli de baza in procesul penal (Codul de procedura penala, Partea Generala, Titlul I si, Regulile de baza si actiunile in procesul penal).

Principiile fundamentale ale procesului penal ar putea fi definite ca fiind regulile generale care guverneaza toate institutiile procesuale si fazele procesului penal.

Intrucat unele din aceste principii consacra si garanteaza drepturi si libertati cetatenesti recunoscute in legea fundamentala, recunoasterea si aplicarea lor va trebui sa fie raportata si la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, la pactele si la celelalte tratate la care Romania este parte [art. 20 alin. (1) din Constitutia Romaniei . Potrivit art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.". Prin aderarea Romaniei la Consiliul Europei, semnarea si ratificarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, inclusiv a dispozitiilor facultative ale art. 25 (dreptul la protectie individuala) si art. 46 (judecata obligatorie a Curtii), principiile vor trebui coroborate si completate cu dispozitiile Conventiei.

Principiile de baza se constituie intr-un sistem care asigura desfasurarea procesului penal spre atingerea scopului in mod armonios, eficient, demn pentru un stat de drept, civilizat, cu excluderea represiunii inutile si care sa apere persoana nevinovata.

Inainte de adoptarea noii Constitutii a Romaniei, pornindu-se de la reglementarea data de Codul de procedura penala unii autori au adoptat sistemul de principii fundamentale din cod, iar altii au considerat ca aceasta optiune nu este obligatorie, putand fi inscrise in randul principiilor fundamentale si altele care se desprindeau din economia legii.

Apreciem ca intre regulile de baza ale procesului penal trebuie retinute numai cele consacrate in mod expres de lege, dar nu numai de legea procesual penala ci si de Constitutie care recunoaste si alte principii sau drepturi si libertati cu efecte asupra intregului proces penal sau asupra unor etape, faze sau institutii ale acestuia. De asemenea, vor trebui avute in vedere si principiile din pactele si tratatele internationale la care a aderat si Romania.

Cunoasterea acestor principii are in primul rand valoare teoretica pentru ca ele dau orientarea necesara pentru explicarea si justificarea doctrinara a mentinerii, modificarii sau abrogarii normelor de drept procesual penal. Studierea mai aprofundata, in raport de dispozitiile procesual penale, a principiilor cuprinse in Constitutie va modifica continutul unor norme, va da un nou sens unor activitati si institutii proceual penale. Pentru practicieni cunoasterea tuturor regulilor procesual penale, inclusiv a celor din Constitutie, umpland golurile sau imperfectiunile existente in reglementarea unor institutii, etape sau faze ale procesului penal, va duce la o explicare si aplicare corecta a dispozitiilor procesuale, in conformitate cu cerintele aplicarii legii intr-un stat de drept.

Ideal ar fi ca toate drepturile si libertatile din Constitutie si din Conventia Europeana a drepturilor Omului, care sunt ocrotite prin dispozitiile dreptului procesual penal, sa-si gaseasca ocrotirea prin principii procesual penale consacrate in mod expres, fiind mai la indemana politistilor si magistratilor, in Codul de procedura penala, dar acest deziderat este realizabil in timp.

Actiunea principiilor fundamentale nu este nelimitata, ele actioneaza in limitele stabilite de lege. Aceste limitari sunt date de: necesitatea imbinarii armonioase a intereselor generale cu interesele particulare (limitarea principiului oficialitatii in cazul in care actiunea penala este lasata la dispozitia persoanei vatamate), exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal, interventia legiuitorului (principiul aflarii adevarului poate fi limitat de adoptarea unei legi de amnistie sau dezincriminare s.a.). Pot aparea situatii cand legea nu acorda unui principiu o actiune nelimitata, ci stabileste cazurile si conditiile in care se aplica - cum se procedeaza pentru principiul garantarii libertatii persoanei si al dreptului de aparare. Actiunea unui principiu fundamental poate fi limitata de actiunea unui alt principiu. Astfel, aflarea adevarului si rolul activ nu pot actiona decat in conditiile respectarii cerintelor principiilor legalitatii, respectarii demnitatii umane si garantarii dreptului de aparare, precum si a celor consacrate de Constitutie ce apara libertatea individuala, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati se poate face strict in conditiile si situatiile prevazute de lege (art. 49 din Constitutie).

2. Scopul procesului penal

Un loc aparte in studierea sistemului de principii a procesului penal il ocupa studierea scopului procesului penal. S-a aratat ca toate regulile de procedura penala au ca finalitate realizarea scopului procesual penal.

Cunoasterea scopului procesual penal are o deosebita importanta atat pentru teoreticieni cat si pentru practicieni pentru determinarea sensului justitiei penale si a limitarilor sale.

Potrivit art. 1 alin. (1) C. proc. pen., procesul penal are functiunea de a se constata la timp si in mod complet faptele ce constituie infractiuni iar ca finalitate infaptuirea justitiei penale, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita conform vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Pentru a se realiza finalitatea procesului penal in prima faza este necesar sa se adune probele necesare pentru stabilirea existentei faptei prevazute de legea penala, a imprejurarilor in care a fost comisa fapta, a persoanei care a comis-o sau a participantilor, a vinovatiei, dar si a inexistentei faptei sau a nevinovatiei sau a cazurilor care exclud caracterul penal al faptei sau raspunderea penala.

Deci, procesul penal, trebuie subliniat de la inceput ca, nu trebuie privit in mod exclusiv, ca o activitate de represiune, ci ca o activitate desfasurata pentru tragerea la raspundere doar a celor vinovati. In situatia in care se impune o "triere" a posibililor vinovati, trebuie respectate drepturile si libertatile individuale pentru ca nici un nevinovat sa nu sufere o vatamare a acestora.

La randul sau orientarea de ordin finalistic este insotita in ipoteza condamnarii de perceptul complimentar ca pedeapsa sa fie potrivita vinovatiei faptuitorului.

In alin. (2) al art. 1 C. proc. pen. se arata rolul procesului penal. Astfel "Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.

Nu vom insista asupra explicarii acestei laturi a procesului penal pentru ca vom observa in cele ce urmeaza ca atat principiile fundamentale, cele cu o actiune mai restransa, cat si celelalte reguli orienteaza spre realizarea acestor deziderate organele judiciare abilitate sa participe la procesul penal.

3. Sistemul de principii fundamentale consacrate de Codul de procedura penal, Constitutia Romaniei s pactele si tratatele privitoare la drepturile omului internationale la care Romania a aderat

In mod firesc, data fiind suprematia Constitutiei Romaniei si cercetarea ar trebui sa inceapa cu principiile inscrise aici. Dar, din motive de: sistematizare a materiei, prioritate in cadrul disciplinei a principiilor inscrise in Codul de procedura penala si, nu in ultimul rand, datorita imprejurarii ca principiile ce se desprind din Constitutie nu sunt formulate expres, ci rezulta din consacrarea unor drepturi si libertati fundamentale, vom face o prezentare distincta. Astfel, vom prezenta in prima parte principiile consacrate de Codul de procedura penala si in a doua parte, principiile deduse din Constitutia Romaniei si pactele si tratatele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania a aderat.

Principiile de baza consacrate de Codul de procedura penala sunt: legalitatea si oficialitatea procesului penal, aflarea adevarului, rolul activ, garantarea libertatii persoanei (cu un continut modificat prin Legea nr. 32/1990), respectarea demnitatii umane (a fost introdus prin Legea nr. 32/1990), garantarea dreptului de aparare (cu un continut modificat prin Legea nr. 32/199 si tratatele internationale la care a aderat Romania.). In final, in Codul de procedura penala se consacra doua principii privitoare la limba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator (art. 7 si 8). Desi recenta modificare a Codului de procedura penala nu a pus de acord dispozitiile din aceste articole cu dispozitiile Constitutiei Romaniei si ale Legii pentru organizarea judecatoreasca, apreciem ca textele celor doua articole au fost unificate intr-un singur principiu: "Folosirea limbii oficiale prin interpret" (art. 127 din Constitutia Romaniei si art. 6 din Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca).

Din Constitutia Romaniei, apreciem ca, trebuie garantate prin transcrierea ca principii fundamentale ale procesului penal, urmatoarele drepturi si libertati: principiul egalitatii persoanelor in procesul penal (art. 26 din Constitutie consacra egalitatea in drepturi), dreptul la viata intima, familiala si privata (art. 26 din Constitutie), inviolabilitatea domiciliului (art. 27 din Constitutie), secretul corespondentei (art. 28 din Constitutie) si prezumtia de nevinovatie (art. 23 pct. 8 din Constitutie).

Un alt drept ce se desprinde din Constitutie, cu valoare de principiu de baza in procesul penal ar putea primi denumirea de "asigurarea controlului actelor, masurilor si hotararilor organelor judiciare". El se desprinde din "dreptul de petitionare" (art. 47 din Constitutie), care obliga autoritatile publice sa raspunda la petitii in termenul si in conditiile stabilite de lege, din dispozitiile art. 131 Constitutie - care pun activitatea procurorilor sub control ierarhic si din art. 128 din Constitutie care da dreptul partilor interesate si Ministerului Public sa exercite caile de atac, urmarindu-se astfel si controlul instantelor superioare asupra activitatii de urmarire si judecata desfasurate anterior".

Desigur ca s-ar mai putea face trimiteri si la alte dispozitii constitutionale, cum ar fi cele privind accesul liber la justitie (art. 21) si restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati (art. 49), dar acesta ca si principiul anterior, avand o arie mai larga de cuprindere decat procesul penal, fara a fi ignorate, trebuie sa ramana in domeniul dreptului constitutional.

Un principiu care se deduce din Conventia Europeana a Drepturilor Omului este cel ce decurge din dreptul persoanei de a fi "judecata in termen rezionabil".

In ce priveste ordinea in care trebuie reglementate si studiate aceste principii ne exprimam opinia alaturi de alti autori ca ar trebui cu toate intrepatrunderile sa o stabilim dupa urmatoarele criterii:

- in primul rand, trebuie sa se gaseasca locul acelor principii care determina structura si desfasurarea procesului penal;

- in al doilea rand, acele principii care garanteaza drepturi fundamentale ale persoanei.

In prima categorie includem: legalitatea, oficialitatea, aflarea adevarului, rolul activ si limba in care se desfasoara procesul penal.

In a doua categorie includem: dreptul la judecata intr-un termen rezonebil, egalitatea persoanelor in procesul penal, garantarea libertatii persoanei, respectarea demnitatii umane, prezumtia de nevinovatie, garantarea dreptului de aparare, dreptul la viata intima, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei.

Unii autori au unit principiul inviolabilitatii domiciliului, principiul corespondentei si al vietii intime intr-un singur principiu "al respectarii vietii intime, familiale si private", ceea ce vom face si noi pentru o tratare unitara a acestei problematici.

Perfectionarea sistemului de principii fundamentale ale procesului penal si aplicarea tuturor dispozitiilor prin prisma acestora (consacrate de Codul de procedura penala si Constitutia Romaniei) vor duce la realizarea unei justitii moderne, capabile sa asigure reprimarea incalcarilor de lege si apararea ordinii de drept, intr-un cadru civilizat, conform cu standardele internationale, sa asigure educarea cetatenilor intarind respectul acestora fata de lege si institutiile statului.