Comunicarea intre sefi si subordonat

Comunicarea intre sefi si subordonat

Idealul acestui schimb ar trebui sa ofere sefului posibilitatea de a dirija subordonatul spre indeplinirea corespunzatoare a sarcinilor intr-un context optim social si emotional.

Un sondaj efectuat pe 32.000 de angajati in SUA si Canada confirma preferinta in comunicare pentru seful direct, cat si faptul ca acesta este sursa curenta pentru cele mai multe informatii.

Perceptia ca sefii au o buna capacitate de comunicare tinde sa coreleze pozitiv cu performantele organizatiei. (Alegerea liderului dupa acest criteriu asigura comunicare). Binomul, sef-subordonat, incepe a fi analizat dupa criteriile unei eficiente comunicari. Confruntarea este ocazia de a oferi proba comunicarii.

Sursele dupa preferinte Frecventa reala

1. Sefu direct 1

2. Grupuri mici 4

3. Directori 11

4. Manuale, brosuri 3

5. Buletin informational departamental    8

6. Programe de orientare 12

7. Buletinul informational al firmei    6

8. Raportul anual de firma 7

9. Sedinta de informare 5

10. Program de comunicare in sus    14

11. Adunare generala 9

12. Intalniri de masa 10

13. Programe audio-vizuale 15

14. Mass-Media 13

15. Bursa noutatilor 2

Cat de buna este comunicarea intre sef si subordonat?

Un indice al unei bune comunicari este legat de gradul in care atat seful cat si subordonatul cad de acord asupra unor chestiuni de serviciu sau in cazuri divergente, cat de multa sensibilitate(receptivitate) este manifestata fata de celalalt.

Cercetarile arata ca sunt unele arii in care interesele sunt divergente si perceptia diferita privind: suprafete critice de dialog.

1. Modul in care subordonatii isi folosesc timpul fata de cum ar trebui sa o faca;

2. Cat dureaza sa invete ceva;

3. Cat de imporatanta este leafa pentru subordonat;

4. Cata autoritate are subordonatul;

5. Capacitatea profesionala a subordonatului;

6. Performantele subordonatului si obstacolele;

7. Stilul de conducere al sefului;

Ele confirma conflictul de roluri si ambiguitate perceptiva, factori care reduc comunicarea si satisfactia in munca.

Bariere in calea comunicarii, sef-subordonat

Alaturi de diferentele esentiale de personalitate, de perceptie, sunt de notat:

1. Solicitarile conflictuale ale sefului: Ex-rolul de lider cere sefilor sa rezolve sarcini de serviciu dar si de activitati de suport psihoemotional, socioeconomic, adica sa dirijeze si sa controleze munca subordonatilor si simultan, sa acorde atentie nevoilor sufletesti, dorintelor acestora.

Pentru multi sefi echilibrarea acestor tipuri de solicitari ridica probleme, cei mai multi specializandu-se fie in lideri tehnici, fie socioafectivi.

2. Efectul de protectie = din partea subordonatilor care pentru a-si pastra sansele de avansare au motive personale pentru a retine, a nu comunica, vestile proaste. Efectul din partea sefilor care nu comunica evaluarile slabe pe care le-au facut unor subordonati, in timp ce subordonatilor bine cotati li se ofera informatii despre cum sunt vazuti.

Efectul statutului functiei: tendinta sefilor de a nu pune pret pe comunicarea cu subordonatii. Sunt privite favorabil preponderent sesiunile de comunicare cu nivelele superioare.

Diferentele prea mari de statut pot crea bariere in comunicare.

Timpul afectat comunicarii este un alt factor care intervine in eficienta acestui proces. Studiile au aratat ca intr-o zi, comunicarea dintre sef si subordonat, dureaza in medie ~ 4 minute. Sefilor li se pare mult, subordonatilor putin.

"Bursa noutatilor" = este reteaua de comunciare informala care exista in fiecare organizatie: aceasta poate fi comunicarea orala dar si prin mijloacele electronice. Acest mod de comunicare are o vaga coordonare si o anume structura.

"Bursa" are posibilitatea de a transmit atat informatii relevante despre rezultatele organizatiei, cat si pozitii subiective, barfe personale.

Cat de exacta este bursa? Sunt aprecieri ca 75% din ceea ce trece prin bursa reprezinta informatie exacta, daca aceasta nu vizeaza interpretari si subuiecte emotionale care au sanse mai mari de a fi distorsionate. Informatia in bursa noutatilor nu circula liniar, nici sub forma unui val; Efectul "net" este impresia ca sunt mai multi cei care "stiu" decat cei care "spun" ( nota de confidentialitate si discretie).

Curierii si personalul de intretinere servesc adesea drept transmitator in bursa noutatilor. Deasemenea personalitatile extraverte sunt mai apte de a plasa informatii decat cele introverte. Este de retinut si faptul ca locurile de munca, puncte cu trafic intens creaza un potential de emitator de informatii "tari".

Bursa are un rol important in informarea salariatilor asupra unor chestiuni importante din organizatie, este conceputa ca fiind a doua sursa de informare.

Bursa mai poate fi considerata un posibil test de verificare al reactiei angajatilor la schimbare. Managerii "lasa sa scape idei", "baloane de incercare", pentru a proba gradul de acceptare sau pt a stimula opinii, solutii.

Zvon = o convingere neverificata, care se afla in circulatie. Desi este posibil ca un zvon sa poata fi adevarat, in timp ce traverseaza bursa el nu va ramane distorsionat. Pentru ca oamenii nu pot verifica informatia, acuratetea, este posibil ca zvonurile sa suporte distorsiuni severe in timp ce trec de la o persoana la alta.

Zvonurile par sa se raspandeasca mai repede si pe o arie mai mare cand informatia este deosebit de ambigua, cand continutul este important pt cei implicati, cand pare credibil, intr-un context favorabil.

Competitia globala tot mai aspra, reducerile de personal administrativ si restructurarea au marit importanta zvonului si necesitatea controlului asupra acestui proces.