INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA cod: IPSMM-014 Denumire: PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR

INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA cod: IPSMM-014 Denumire: PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR

CUPRINS:

1. Prevederi generale

1.1. Continut. Scop

1.2. Domeniu de aplicare

1.3. Conexiunea cu alte acte normative

1.4. Incadrarea si repartizarea lucratorilor

1.5. Protectia vederii

1.6. Informarea si instruirea lucratorilor

1.7. Organizarea activitatii

2. Amenajarea locului de munca

3. Exploatarea echipamentelor de calcul

4. Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul

5. Prevederi de proiectare

5.1. Cerinte pentru echipamentele electronice de calcul si instalatiile electrice

5.2. Cerinte pentru ecrane de vizualizare

5.3. Cerinte pentru tastatura

5.4. Cerinte privind suportul pentru documente

5.5. Cerinte pentru mobilierul de lucru

5.6. Cerinte privind interfata calculator/operator

5.7. Cerinte privind mediul de munca

5.7.1. Iluminat

5.7.2. Microclimat

5.7.3. Zgomot

5.7.4. Radiatii

5.7.5. Substante periculoase

GHID DE TERMINOLOGIE

1. Prevederi generale

1.1. Continut. Scop

Art.1. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare riscurile specifice la care este expus personalul lucrator in cadrul acestor activitati.

(2) Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea si desfasurarea activitatilor de prelucrare automata a datelor in conditii de securitate si sanatate.

1.2. Domeniu de aplicare

Art.2. Prezentele norme se aplica activitatilor din unitatile de informatica*, activitatilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente electronice pentru prelucrarea automata a datelor, inclusiv activitatilor desfasurate la 'videoterminale.

Art.3. Lucratorii din unitatile de informatica, ce se deplaseaza la diferiti agenti economici pentru lucrari de analiza, programe, implementare sau orice alte lucrari legate de realizarea prevederilor contractelor incheiate, vor respecta in afara prezentelor norme si normele de securitate a muncii sau instructiunile proprii specifice pentru activitatea agentului economic respectiv.

* Nota: Prin unitati de informatica in sensul prezentelor norme, se inteleg centrele, oficiile si statiile de calcul electronic.

1.3. Conexiunea cu alte acte normative

Art.4. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii si cu Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

(2) Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se vor realiza potrivit normelor PSI in vigoare.

(3) Dotarea cu echipament individual de protectie se va realiza in functie de riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale, nr.225/21.07.1995.

Art.5. Conducerea unitatilor de informatica si a agentilor economici, care au in dotare echipamente de prelucrare automata a datelor vor elabora instructiuni proprii cuprinzand masuri suplimentare de protectie a muncii fata de prevederile prezentelor norme, in conformitate cu specificul locurilor de munca si al activitatilor desfasurate.

1.4. Incadrarea si repartizarea lucratorilor

Art.6. (1) Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul, vor fi incadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii, inclusiv a examenului medical oftalmologie.

(2) Examenul medical se va realiza periodic, in conformitate cu prevederile Ordinului nr.15/1982 al Ministrului Sanatatii si ori de cate ori lucratorii acuza simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.

1.5. Protectia vederii

Art.7. (1) In cazul in care, la controlul medical oftalmologie se constata ca nu pot fi utilizati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale, adecvate sarcinii de munca.

(2) Plata mijloacelor de corectie speciale va fi suportata de unitatea ele informatica sau agentul economic respectiv.

1.6. Informarea si instruirea lucratorilor

Art.8. Conducerea unitatii de informatica sau a agentului economic respectiv va asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate derivate din cerintele desfasurarii activitatilor, precum si asupra masurilor aplicabile la locul de munca.

Art.9. Lucratorii vor fi instruiti in utilizarea echipamentului de calcul inainte de inceperea activitatii si ori de cate ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca.

Art.10. Lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului.

Art.11. Organizarea si desfasurarea instructajului de protectie a muncii se vor realiza in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

1.7. Organizarea activitatii

Art.12. Conducerea unitatilor de informatica, sau a agentilor economici vor planifica si organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel incat activitatea zilnica in fata ecranului sa alterneze cu alte activitati.

Art.13. (1) In cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obisnuite.

(2) Durata si periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instructiuni proprii cu consultarea unor institutii specializate sau specialisti, in functie de modul de organizare a activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca (complexitate, ritm, durata, repetitivitate etc.) si vor fi incluse in timpul de lucru.

(3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauza in activitatea lucratorilor.

2. Amenajarea locului de munca

Art.14. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze in masura maxim posibila riscurile de natura vizuala, mentala si posturala.

Art.15. Posturile de munca trebuie concepute si amenajate astfel incat sa permita unor persoane diferite sa realizeze o gama diversa de sarcini de munca, intr-un mod confortabil si eficace, la nivelul de performante cerut.

Art.16. Amenajarea posturilor de munca trebuie sa permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte si situatii.

Art.17. Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si munca lor prin asigurarea posibilitatilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia.

Art.18. Utilizatorii trebuie sa aiba posibilitati de modificare a pozitiei de lucru, in timpul activitatii.

Art.19. Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sa se prevada elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex. o canelura sub birou cu adancime suficienta pentru prindere).

Art.20. Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in raport cu cerintele sarcinii de munca si in conformitate cu pozitia de lucru standard.

Art.21. (1) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si efectul de orbire, utilizatorul trebuie sa incline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul oricare ar fi inaltimea ochilor deasupra planului de lucru.

(2) inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10 si 20 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.

Art.22. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90.

Art.23. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.

Art.24. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600+150 mm.

Art.25. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala).

Art.26. Posturile de munca la videoterminale vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de iluminat din incaperea de lucru.

Art.27. (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre.

(2) In cazul in care videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte activitati, in apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate la ecran.

(3) Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in fata sau in spatele utilizatorului.

Art.28. Se va evita, pe cat posibil, amplasarea videoterminalelor in incaperi cu suprafete vitrate de mari dimensiuni. Daca acest lucru nu este posibil, in cazul incaperilor mari, cu suprafete vitrate importante, dispuse pe mai multi pereti, se vor lua masuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminanta ridicata (pereti mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc).

Art.29. Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de munca trebuie:

a) sa se reduca la minimum vibratiile inerente sau transmise;

b) sa se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru;

c) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fara risc de coborare brusca si deci, de ranire;

d) sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.

Art.30. Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa se asigure.

a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul lor de munca;

b) accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului, la pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fara intreruperea activitatii in desfasurare sau cu o intrerupere minima;

c) un spatiu de lucru care sa raspunda nevoilor de spatiu personal, de comunicare intre indivizi si de intimitate.

Art.31. (1) Conducatorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;

b) sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale utilatorilor, inclusiv in cazul unei reamenajari a incaperii;

c) sa asigure accesul usor iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii;

d) cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.

(2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice.

3. Exploatarea echipamentelor de calcul

Art.32. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara.

Art.33. (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre personalul autorizat* in acest scop.

(2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.

Art.34. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine, urmatoarele prevederi:

a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;

b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;

c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului.

Art.35. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.

Art.36. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze revizia sau reparatia confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.

Art.37. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul.

Art.38. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de calcul.

Art.39. (1) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.

(2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a acestuia.

(3) Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de intretinere autorizat.

Art.40. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.

Art.41. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant.

Art.42. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personalul autorizat in acest scop.

Art.43. (1) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii.

(2) in apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si dioxid de carbon.

(3) In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje, se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa.

Art.44. (1) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.

(2) Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.

Art.45. In timpul functionarii calculatorului, usile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca sau incuia, pentru a permite evacuarea rapida. in caz de pericol, a personalului de deservire.

Art.46. Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente.

Art.47. (1) In cazul unui inceput de incendiu in sala calculatoarelor, se va actiona cu stingatorul cu praf si dioxid de carbon. (2) Reluarea lucrului in zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face numai dupa ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizare in functiune, in circuit deschis, un timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumul incaperilor, dar nu mai putin de o ora.

Art.48. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.

Art.49. (1) In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.

(2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub forma de retea, aplicate pe suprafata ecranului).

Art.50. (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de vizualizare trebuie sa cunoasca necesitatea si posibilitatile de reglare a echipamentului si mobilierului de lucru.

(2) Reglarile se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de mediu si cu caracteristicile antropofunctionale si psihofiziologice individuale.

(3) Se vor regla in principal:

- luminata ecranului, contrastul intre caractere si fond, pozitia ecranului (inaltime, orientare, inclinare);

- inaltimea si inclinarea suportului pentru documente;

- inaltimea mesei de lucru (daca este reglabila);

- inaltimea suprafetei de sedere a scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului scaunului.

4. Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul

Art.51. Se interzice accesul personalului de intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti.

Art.52. Orice reparatie a echipamentului de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului.

Art.53. Pentru fiecare echipament de calcul se vor intocmi grafice de control periodic pentru semnalizarea deficientelor si remedierea acestora.

Art.54. inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente.

Art.55. Personalul de intretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea in functiune a echipamentului respectiv decat dupa montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie.

Art.56. Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.

Art.57. (1) Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce lizibilitatea.

(2) Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului.

Art.58. Conducatorul locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorata etc).

Art.59. Personalul de intretinere a echipamentelor electrice trebuie sa asigure dotarea circuitelor cu sigurante fuzibile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

Art.60. Mijloacele si instalatiile de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe baza unui plan de verificari aprobat de conducerea unitatii de informatica sau agentului economic respectiv.

Art.61. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate in meseria de electrician si neautorizate.

Art.62. Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

5. Prevederi de proiectare

Art.63. La proiectarea activitatilor de prelucrare automata a datelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor precum si prevederile standardelor de ergonomie si securitate a muncii astfel incat fiecare echipament sau componenta a acestuia sa fie prevazute cu sisteme de protectie si sa indeplineasca cerintele ergonomice, pentru a nu constitui un pericol pentru sanatatea sau securitatea lucratorilor.

5.1. Cerinte pentru echipamentele electronice de calcul si instalatiile electrice

Art.64. Echipamentele electronice de calcul si instalatiile electrice care le alimenteaza cu energie electrica trebuie astfel proiectate si realizate incat sa fie asigurata protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta.

Art.65. Echipamentele electronice si instalatiile electrice care le alimenteaza cu energie electrica trebuie sa corespunda mediului in care sunt utilizate.

Art.66. Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie sa fie de maximum 220V.

Art.67. Echipamentele electronice de calcul trebuie sa corespunda cel putin gradului IP2X.

Art.68. Echipamentele electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie alimentate cu energie electrica printr-un cablu care, pe langa conductoarele de lucru, trebuie sa contina si un conductor de protectie prin care sa se lege masa echipamentelor la nul de protectie, in cazul alimentarii dintr-o retea electrica legata la pamant (retea TN) sau la pamant, in cazul alimentarii dintr-o retea izolata fata de pamant (retea IT).

Art.69. Ca protectie suplimentara impotriva electrocutarii, pe circuitul de alimentare cu energie electrica a echipamentelor electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie prevazut un intre-ruptor de curent de defect care sa deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA.

Art.70. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie sa fie protejate la curenti de scurtcircuit prin sigurante fuzibile, sigurante automate sau intreruptoare automate.

Art.71. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie originale si calibrate la curentul nominal indicat de proiectant.

Art.72. Curentul de scurtcircuit la care deconecteaza sigurantele fuzibile si intrerupatoarele automate trebuie sa aiba valoarea indicata de proiectant.

Art.73. Echipamentele electrice de clasa II de protectie sunt construite cu izolatie suplimentara sau intarita si nu necesita nici o alta masura de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.

Art.74. (1) Echipamentele de clasa III de protectie sunt construite pentru a fi alimentate la o tensiune foarte joasa.

(2) Sursa de tensiune foarte joasa trebuie sa fie realizata astfel incat sa nu poata aparea in circuitul de tensiune foarte joasa o tensiune mai mare.

Art.75. Circuitele de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de calcul trebuie sa fie separate de cele care alimenteaza alte instalatii si prevazute cu posibilitatea de alimentare inca cel putin 5 minute de la intreruperea tensiunii retelei electrice si semnalizarea acestui defect.

Art.76. Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevazut cu un intreruptor care sa permita operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, in caz de necesitate.

5.2. Cerinte pentru ecrane de vizualizare

Art.77. Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite, cu un format clar, de marime suficienta si cu spatiu corespunzator intre caractere si intre linii.

Art.78. Inaltimea minima a caracterului trebuie sa subintinda un arc de 16'.

Art.79. Latimea caracterelor va fi de 50 pana la lOOVo din inaltimea4 lor.

Art.80. Spatiul intre caractere trebuie sa fie egal sau mai mare decat grosimea liniei de scriere a caracterului (sau 1 pixel).

Art.81. Grosimea liniei de scriere a caracterelor va fi cuprinsa intre 3 si 17% din inaltimea lor.

Art.82. Spatiul intre linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel

Art.83. Raportul dintre latime si inaltime va fi cuprins intre 0,7:1 si 0,9:1.

Art.84. Spatiul intre cuvinte trebuie sa fie egal cu minimum, latimea unui caracter ("N' pentru spatiere proportionala).

Art.85. (1) Pentru prezentarea caracterelor numerice si alfanumerice numai cu majuscule, trebuie sa fie folosita o matrice de cel putin 5x7 pixeli.

(2) Pentru sarcini care necesita citirea continua a textului sau in care este importanta vizibilitatea fiecarui caracter in parte, se va folosi o matrice de 7x9 pixeli.

Art.86. (1) Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila.

(2) Pentru a evita fenomenul de scanteiere a imaginii se va asigura o frecventa de regenerare verticala a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis si de cel putin 75 Hz pentru ecranele cu rezolutie ridicata.

Art.87. (1) Se va asigura un contrast adecvat intre caractere si fond.

(2) La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond inchis), rapoartele optime de luminanta trebuie sa fie cuprinse intre 3:1 si 14:1 (optim intre 5:1 si 10:l).

(3) Se va prevedea posibilitatea controlului si a reglarii luminantei caracterelor si/sau a fondului de catre utilizatorul echipamentului.

Art.88. Ecranul nu trebuie sa prezinte reflexii care sa provoace disconfort utilizatorului. Este de preferat ca el sa fie tratat din fabricatie impotriva reflexiilor.

Art.89. (1) Ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat usor si liber pentru a putea fi adaptat nevoilor utilizatorilor.

(2) Ecranul trebuie sa fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40 (unghi masurat in raport cu perpendiculara la suprafata ecranului intr-un plan oarecare).

(3) Se va prevedea posibilitatea pozitionarii ecranului astfel incat acele zone ale sale care trebuie privite in mod continuu sa poata fi vazute sub un unghi al liniei de vedere cuprins intre orizontala si 60 sub orizontala.

5.3. Cerinte pentru tastatura

Art.90. Tastatura trebuie astfel conceputa incat sa permita utilizatorului localizari si actionari corecte, rapide si confortabile ale tastelor si in final o performanta ridicata.

Art.91. Tastatura trebuie sa fie separata si mobila fata de ecran pentru a permite reglarea distantei de citire in functie de cerintele vizuale si de utilizarea optima a planului de lucru.

Art.92. (1) Inaltimea randului de referinta (randul C) nu trebuie sa depaseasca 30 mm. Inaltimea randului A poate depasi randul B care nu trebuie sa depaseasca inaltimea randului de referinta (a se vedea fig. 3).

(2) Inclinarea campului de taste nu trebuie sa depaseasca 15 atunci cand randul de referinta are inaltimea de 30 mm. Inclinarea tastaturii trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 25 fata de orizontala.

Art.93. Marimea minima a tastaturii este limitata de prescriptiile privind zonarea, spatierea tastelor si marimea capului tastei. Marimea globala a tastaturii trebuie sa depaseasca aceasta marime minima cat mai putin posibil.

Art.94. (1) Principalele sectiuni ale tastaturii trebuie sa fie separate vertical si orizontal prin spatii de cel putin jumatate din inaltimea tastei.

(2) In cazul unor tastaturi de inaltime mai mare este necesara prevederea unui reazem pentru mana.

(3) Daca proiectarea include un reazem pentru mana, atunci in fata randului A trebuie sa se prevada o adancitura de cel putin 100 mm. Cand nu este prevazut un asemenea reazem, zona din fata randului A trebuie sa fie cat mai aproape posibil de marginea din fata a tastaturii.

Art.95. Tastatura trebuie sa fie mata, pentru evitarea reflexiilor.

Art.96. Tastele trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

a) forta necesara pentru actionarea unei taste: 0,251,50 N;

b) cursa unei taste: intre 1,56 mm;

c) marimea unei taste patrate: 1215 mm;

d) distanta intre centrele a doua taste alfanumerice adiacente: 1820mm;

e) taste mate cu caractere intunecate pe fond luminos, lizibile din pozitie de lucru normala;

f) contrastul intre nivelul de luminanta a fondului si cel al caracterelor 3:1 pentru toate tastele;

g) actionarea unei taste sa fie insotita de un semnal tactil sau sonor sau de ambele;

h) revenirea automata a tastei la pozitia initiala dupa actionare.

5.4. Cerinte privind suportul pentru documente

Art.97. Suportul pentru documente trebuie sa fie reglabil in inaltime si ca distanta fata de utilizator.

Art.98. Marimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm mai mica decat a acestora, pentru a facilita manipularea lor.

Art.99. Suportul va fi stabil astfel incat sa nu fie afectat de miscarea pe planul de lucru si va avea coeficient de reflexie scazut,

5.5. Cerinte pentru mobilierul de lucru

Art.100. Mobilierul de lucru trebuie conceput si realizat in functie de caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel incat sa asigure libertatea miscarilor, o pozitie de lucru corecta, confortabila si o performanta ridicata.

Masa (planul) de lucru

Art.101. Planul de lucru va avea o suprafata suficienta pentru o amplasare flexibila a ecranului, tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar.

Art.102. Latimea minima a mesei va fi de 800 mm.

Art.103. Suprafata de lucru trebuie sa fie mata pentru a evita reflexiile. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanta.

Art.104. (1) Mesele nereglabile vor avea o inaltime de 730-10 mm.

(2) In conditiile in care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile in inaltime, cu posibilitati de reglare intre 650 si 740 mm.

(3) Adancimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm.

Art.105. Materialul din care este confectionat planul de lucru nu trebuie sa fie rece la atingere sau sa antreneze o conductivitate excesiva a caldurii catre corpul utilizatorului.

Scaunul de lucru

Art.106. Scaunul trebuie sa fie stabil si sa-i permita utilizatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila.

Art.107. (1) Inaltimea scaunului trebuie sa poata fi reglabila.

(2) Mecanismele de reglare a inaltimii scaunului trebuie sa poata fi actionate cu usurinta si concepute astfel incat sa nu fie posibila o modificare involuntara a inaltimii scaunului.

Art.108. Atunci cand inaltimea scaunului nu poate fi reglata pentru a se adapta unor utilizatori de talie mica. se va prevedea un reazem pentru picioare.

Art.109. (1) Scaunul trebuie prevazut cu mecanism de basculare astfel incat sa fie posibila o basculare de cateva grade spre inainte a suprafetei de sedere si sa poata fi adoptate pozitii de lucru inclinate (caz in care bascularea scaunului trebuie sa functioneze sincronizat cu inclinarea spatarului).

(2) Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice inaltimea marginii anterioare a scaunului.

Art.110. (1) Spatarul scaunului trebuie sa fie reglabil atat ca inaltime cat si ca inclinare.

(2) Spatarul trebuie sa sprijine zona lombara, umerii si partea superioara a toracelui si trebuie sa fie convex in regiunea lombara pentru a deveni plat sau concav mai sus.

(3) Se va evita curbarea excesiva a spatarelor.

Art.111. Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze simultan cu unghiul spatarului, determinand o basculare pozitiva atunci cand spatarul este inclinat, dar nu o basculare excesiva care sa deranjeze la asezarea sau ridicarea de pe scaun.

Art.112. (1) Daca este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru picioare.

(2) Reazemul trebuie pozitionat pe sol si trebuie sa prezinte stabilitate.

(3) Suprafata trebuie sa fie antiderapanta si sa prezinte o marime suficienta pentru a permite libertate de miscare (latime mai mare sau egala cu 450 mm si adancime mai mare sau egala cu 350 mm).

(4) Inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie reglabila intre 0-15.

5.6. Cerinte privind interfata calculator/operator

Art.113. La proiectarea, selectarea si modificarea software-ului precum si la proiectarea sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta urmatoarele prevederi :

a) software-ul trebuie sa corespunda sarcinii de lucru;

b) software-ul trebuie sa fie usor de utilizat si adaptat nivelului de cunostinte si experientei operatorului, orice facilitate de verificare cantitativa sau calitativa va fi adusa la cunostinta operatorilor;

c) sistemele trebuie sa afiseze informatiile intr-un format si ritm care sa fie adaptate operatorilor;

d) principiile ergonomice ale software-ului trebuie sa fie aplicate, in special, la prelucrarea datelor de catre operator.

5.7. Cerinte privind mediul de munca

5.7.1. Iluminat

Art.114. Iluminatul incaperilor de lucru va fi proiectat in functie de caracteristicile sarcinii de munca si cerintele vizuale ale utilizatorilor, astfel incat sa se asigure niveluri de iluminare si un contrast adecvat intre ecran si mediu, pentru obtinerea unei performante vizuale ridicate.

Art.115. Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii.

Art.116. Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie reglabil.

Art.117. Posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de munca, vor fi evitate coreland caracteristicile tehnice si amplasarea surselor de lumina cu amenajarea incaperilor si posturilor de munca.

5.7.2. Microclimat

Art.118. In incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare automata a datelor, se vor asigura conditiile de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii.

Art.119. Atunci cand este necesar un microclimat strict controlat, se va urmari sa nu se creeze curenti de aer suparatori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor.

Art.120. Echipamentul apartinand postului de lucru nu va produce o caldura excesiva, care sa produca disconfortul lucratorilor.

5.7.3. Zgomot

Art.121. (1) Zgomotul emis de echipamentele care apartin postului de munca nu trebuie sa distraga atentia si sa perturbe comunicarea verbala.

(2) Nivelurile de zgomot vor fi cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii, pentru locuri de munca cu nivel ridicat de concentrare a atentiei.

Art.122. Imprimantele de mare viteza, care constituie surse de zgomot, vor fi asezate in incaperi separate de sala calculatoarelor, izolate fonic si prevazute cu geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare.

Art.123. Instalatiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin functionarea lor o crestere semnificativa (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste incaperi.

5.7.4. Radiatii

Art.124. Toate radiatiile, exceptand partile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie sa fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor, in conformitate cu reglementarile Normelor generale de protectie a muncii.

5.7.5. Substante periculoase

Art.125. Emisiile de ozon de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor.

GHID DE TERMINOLOGIE

1. Notiuni din domeniul securitatii muncii

1.1. Accident de munca

Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate ori deces

1.2. Avarie

Eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora.

1.3. Boli profesionale

Afectiuni care se produc, ca urmare a exercitarii unei mesenii sau profesiuni, cauzata de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea deferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

1.4. Defectare

Incetarea aptitudinii unei masini, instalatii, utilaje etc. de a-si indeplini functia specificata.

1.5. Dispozitiv de protectie

Dispozitiv caro reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.

1.6. Echipament individual de lucru

Mijloacele pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.

1.7. Echipament individual de protectie

Mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca, pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

1.8. Echipamente tehnice

Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii.

1.9. Factor de risc

Factor propriu elementelor componente ale sistemului de munca executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca si care, in conditiile unei situatii' periculoase, determina probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectarii sanatatii.

1.10. Functii de securitate

Functii ale unui echipament tehnic sau ale unui mijloc de protectie prin care, fie se elimina sau se reduce Fiscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.

1.11. Indicator de securitate

Mijloc de informare standardizat care, prin combinarea linei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii.

1.12. Instructaj de securitate a muncii

Modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

1.13.Instructiuni specifice de securitate a muncii (sinonim: instructiuni proprii)

Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati: elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

1.14. Instructiuni de utilizare

Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

1.15. Mijloc individual de protectie

Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

1.16. Nocivitate

Proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.

1.17. Noxa (sinonim: factor nociv)

Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.

1.18. Pericol

a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.

Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.

b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca, sau boli profesionale).

1.19. Persoana autorizata

O persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.

1.20. Persoana avertizata

O persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.

1.21. Persoana competenta

O persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru st realiza corect anumite activitati.

1.22. Persoana expusa

O persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.

1.23. Prevenire

Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

1.24. Prevenire intrinseca

Prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare, care consta in:

- evitarea sau reducerea pericolelor, atat cat este posibil prin alegerea corespunzatoare a unor caracteristici de conceptie;

- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.

1.25. Protectie

Ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate au limitate prin prevenire intrinseca.

1.26. Proces de munca

Succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.

1.27. Protector

Mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.

1.28. Risc

Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intro situatie periculoasa.

1.29. Risc profesional

Risc in procesul de munca.

1.30. Situatie periculoasa

Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

1.31. Substanta periculoasa

O substanta care in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

1.32. Zona periculoasa

Orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.

1.33. Zona periculoasa a unul echipament tehnic

Orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:

- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul faze de sudura etc.) sau

- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta etc).

2. Notiuni din domeniul tehnologiei prelucrarii automate a datelor

2.1. Contrast negativ

Caractere deschise afisate pe un fond intunecat.

2.2. Contrast pozitiv

Caractere inchide afisate pe un fond deschis.

2.3. Date

Entitati efective, cum ar fi un text, numere, sunete si imagini sub o forma ce poate fi prelucrata de un calculator.

2.4. Dialog

Activitate in care mesajele introduc de operator intr-uri sistem informatic alterneaza cu raspunsurile furnizate de calculator.

2.5. Dispozitive periferice ale calculatorului

Echipamente destinate introducerii datelor si programelor in unitatea centrala, extragerii rezultatelor sau a altor date, precum si depozitarii tehnice a datelor si programelor, de regula pe suporti magnetici (ecran de vizualizare, imprimanta etc).

2.6. Echipament electronic de calcul

Calculatorul electronic, compus din unitatea centrala si dispozitivele periferice.

2.7. Echipament de calcul cu ecran de vizualizare

Echipament de calcul dotat cu ecran alfanumeric sau grafic, indiferent de procedeul de afisare angajat.

2.8. Echilibrul luminantelor

Raportul dintre luminanta imaginii afisate si cea a vecinatatii sale imediate sau a suprafetelor privite consecutiv.

2.9. Informatii

Interpretari ale datelor in raport cu anumite situatii particulare, avand unificatii precise, clare.

2.10. Introducere de date

Intrarea datelor intr-un sistem informatic cel mai adesea prin tastare.

2.11. Instabilitate spatiala; scanteiere

Perceperea unor variatii spatiale neintentionate ale imaginilor.

2.12. Instabilitate temporara; palpaire

Perceperea variatiilor temporare neintentionate ale iluminantei.

2.13. Imprimanta

Dispozitiv periferic cu ajutorul caruia rezultatele obtinute cu calculatorul pot fi tiparite pe hartie (valori numerice, texte, grafice etc.).

2.14. Linie de vedere

Dreapta care uneste punctul fixat de ochi cu centrul pupilei.

2.15. Matrice

Retea in interiorul careia poate fi desenat un caracter. Intr-o matrice de 7x9, caracterul reprezentat pe ecran este format dintr-o combinatie de 7 puncte pe orizontala si 9 puncte pe verticala.

2.16. Memorie externa

Dispozitive pe care se pot pastra date si informatii organizate sub forma de fisiere.

2.17. Modem

Dispozitiv care converteste semnalul digital (binar), furnizat de calculator, in semnal analogic.

2.18. Plan de lucru

Suprafata stabila pe care sunt utilizate echipamentul si obiectele sarcinii de munca.

2.19. Post de munca

Post pentru unul sau mai multi utilizatori echipat cu toate mijloacele pentru a realiza un anumit tip de sarcina de munca.

2.20. Post de munca la videoterminal

Ansamblu ce cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare care poate fi prevazut cu tastatura sau un dispozitiv de introducere a datelor si/sau software determinand interfata operator/masina, accesorii optionale si dispozitive periferice, incluzand unitatea de disc, telefon, modem, imprimante, suport pentru documente, scaun si o masa sau suprafata de lucru ca si mediul inconjurator de munca.

2.21. Pozitie de lucru (postura de lucru)

Pozitie generala a corpului sau a partilor corpului, unele in raport de altele, ce tine seama de postul de munca si componentele sale.

2.22. Pozitie (postura) de referinta

Pozitie specificata in functie de studiul necesitatilor postului de munca, pe baza careia pot fi determinate pozitii si dimensiuni relative.

2.23. Prelucrarea automata a datelor

Activitate de introducere, evaluare, selectare, stocare, ordonare si transformare a datelor in scopul obtinerii unor informatii, realizata prin intermediul unui echipament de calcul.

2.24. Pixel

Cel mai mic element adresabil al unui ecran. La un ecran policrom, cel mai mic element adresabil capabil sa produca toata gama de culori.

2.25. Rezolutie

Numar maxim al pixelilor care pot fi cuprinsi pe un ecran.

2.26. Software

Ansamblul programelor unui calculator care permit sa-l faca sa functioneze.

2.27. Tastatura

Dispozitiv care permite introducerea de informatie in calculator - date sau comenzi - constituit dintr-o configuratie de taste functionale si de scriere, amplasate intr-un mod specific.

2.28. Unghi de incidenta

Unghiul format de axa ochiului si perpendiculara pe suprafata obiectivului privit.

2.29. Unghi de vedere

Unghiul dintre linia de vedere si dreapta perpendiculara pe suprafata ecranului in punctul de intersectie al liniei de vedere cu suprafata ecranului.

2.30. Unitatea centrala a calculatorului

Componenta cu rol de coordonare a intregii activitati a unui calculator, compusa din: memorie operativa si procesor.

2.31. Videoterminal (VDT)

Echipament prin intermediul caruia utilizatorii interactioneaza cu un sistem informatizat. Intotdeauna, un VDT va prezenta informatii pe un ecran; el furnizeaza de asemenea, caile de introducere a informatie: intr-un sistem computerizat, cel mai adesea prin intermediul unei tastaturi. Termenul VDT include, pe langa ecran si tastatura, orice alt echipament electronic cerut de terminal.