|
Compartimentul de protectie a muncii
ART. 137
(1) La nivelul
curtilor de apel se organizeaza compartimentul de protectie a muncii si
comitetul de securitate si sanatate an munca.
(2)
Compartimentul de protectie a muncii cuprinde:
a) serviciul de
securitate a muncii;
b) serviciul de
medicina a muncii.
ART. 138
Comitetul de
securitate si sanatate an munca are urmatoarele atributii:
a) aproba
programul anual de securitate si sanatate an munca;
b) urmareste
aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare
realizarii prevederilor lui;
c) urmareste
modul an care se aplica si se respecta reglementarile legale privind
securitatea si sanatatea an munca;
d) analizeaza
propunerile salariatilor privind prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirii profesionale, precum si pentru ambunatatirea conditiilor de
munca;
e) informeaza
institutiile abilitate despre starea protectiei muncii an institutie;
f) realizeaza
cadrul de participare a salariatilor la luarea unor hotarari cu implicatii
an domeniul protectiei muncii.
ANEXA 2 PARTEA 1
CODULMUNCII
TITLUL V
Sanatatea si securitatea in munca
CAPITOLUL
I Reguli generale
Art. 171. - (1) Angajatorul are obligatia sa ia
toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor.
(2) Angajatorul are obligatia sa asigure
securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.
(3) Daca un angajator apeleaza la persoane sau
servicii exterioare, aceasta nu il exonereaza de raspundere in acest
domeniu.
(4) Obligatiile salariatilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca nu pot aduce atingere responsabilitatii
angajatorului.
(5) Masurile privind securitatea si sanatatea in
munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru
salariati.
Art. 172. - (1) Dispozitiile prezentului titlu se
completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor colective de
munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a
muncii.
(2) Normele si normativele de protectie a muncii
pot stabili:
a) masuri generale de protectie a muncii pentru
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile
tuturor angajatorilor;
b) masuri de protectie a muncii, specifice pentru
anumite profesii sau anumite activitati;
c) masuri de protectie specifice, aplicabile
anumitor categorii de personal;
d) dispozitii referitoare la organizarea si
functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii si
sanatatii in munca.
Art. 173. - (1) In cadrul propriilor
responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea
securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de
prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si
pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor
necesare acesteia.
(2) La adoptarea si punerea in aplicare a masurilor
prevazute la alin. (1) se va tine seama de urmatoarele principii generale
de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce
priveste proiectarea locurilor de munca si alegerea echipamentelor si
metodelor de munca si de productie, in vederea atenuarii, cu precadere, a
muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor
acestora asupra sanatatii;
e) luarea in considerare a evolutiei tehnicii;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce
nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea masurilor de protectie colectiva cu
prioritate fata de masurile de protectie individuala;
i) aducerea la cunostinta salariatilor a
instructiunilor corespunzatoare.
Art. 174. - (1) Angajatorul raspunde de organizarea
activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca.
(2) In cuprinsul regulamentelor interne sunt
prevazute in mod obligatoriu reguli privind securitatea si sanatatea in
munca.
(3) In elaborarea masurilor de securitate si
sanatate in munca angajatorul se consulta cu sindicatul sau, dupa caz, cu
reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si
sanatate in munca.
Art. 175. - Angajatorul are obligatia sa asigure
toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in
conditiile legii.
Art. 176. - (1) Angajatorul are obligatia sa
organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii
in munca.
(2) Instruirea se realizeaza periodic, prin
modalitati specifice stabilite de comun acord de catre angajator, impreuna
cu comitetul de securitate si sanatate in munca si cu sindicatul sau, dupa
caz, cu reprezentantii salariatilor.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (2) se realizeaza
obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de
munca sau felul muncii si al celor care isi reiau activitatea dupa o
intrerupere mai mare de 6 luni. In toate aceste cazuri instruirea se efectueaza
inainte de inceperea efectiva a activitatii.
(4) Instruirea este obligatorie si in situatia in
care intervin modificari ale legislatiei in domeniu.
Art. 177. - (1) Locurile de munca trebuie sa fie
organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea salariatilor.
(2) Angajatorul trebuie sa organizeze controlul
permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite in
procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii
salariatilor.
(3) Angajatorul raspunde pentru asigurarea
conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca,
pentru crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si
pentru evacuarea salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol
iminent.
Art. 178. - (1) Pentru asigurarea securitatii si
sanatatii in munca institutia abilitata prin lege poate dispune limitarea
sau interzicerea fabricarii, comercializarii, importului ori utilizarii cu
orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati.
(2) Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului
de medicina a muncii, sa impuna angajatorului sa solicite organismelor
competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse,
substante sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste
compozitia acestora si efectele pe care le-ar putea produce asupra
organismului uman.
CAPITOLUL
II Comitetul de securitate si sanatate in munca
Art. 179. - (1) La nivelul fiecarui angajator se
constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a
asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in
domeniul protectiei muncii.
(2) Comitetul de securitate si sanatate in munca se
constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si
cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe
teritoriul Romaniei.
Art. 180. - (1) Comitetul de securitate si sanatate
in munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt
incadrati cel putin 50 de salariati.
(2) In cazul in care conditiile de munca sunt
grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de munca poate cere
infiintarea acestor comitete si pentru angajatorii la care sunt incadrati
mai putin de 50 de salariati.
(3) In cazul in care activitatea se desfasoara in
unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de
securitate si sanatate in munca. Numarul acestora se stabileste prin
contractul colectiv de munca aplicabil.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca
coordoneaza masurile de securitate si sanatate in munca si in cazul
activitatilor care se desfasoara temporar, cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) In situatia in care nu se impune constituirea
comitetului de securitate si sanatate in munca, atributiile specifice ale
acestuia vor fi indeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de
angajator.
Art. 181. - Componenta, atributiile specifice si
functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca sunt
reglementate prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale.
CAPITOLUL
III Protectia salariatilor prin servicii medicale
Art. 182. - Angajatorii au obligatia sa asigure
accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii.
Art. 183. - (1) Serviciul medical de medicina a
muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu
asigurat de o asociatie patronala.
(2) Durata muncii prestate de medicul de medicina a
muncii se calculeaza in functie de numarul de salariati ai angajatorului,
potrivit legii.
Art. 184. - (1) Medicul de medicina a muncii este
un salariat, atestat in profesia sa potrivit legii, titular al unui
contract de munca incheiat cu un angajator sau cu o asociatie patronala.
(2) Medicul de medicina a muncii este independent
in exercitarea profesiei sale.
Art. 185. - (1) Sarcinile principale ale medicului
de medicina a muncii constau in:
a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale;
b) supravegherea efectiva a conditiilor de igiena
si sanatate in munca;
c) asigurarea controlului medical al salariatilor
atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii contractului
individual de munca.
(2) In vederea realizarii sarcinilor ce ii revin
medicul de medicina a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului
de munca sau a felului muncii unor salariati, determinata de starea de
sanatate a acestora.
(3) Medicul de medicina a muncii este membru de
drept in comitetul de securitate si sanatate in munca.
Art. 186. - (1) Medicul de medicina a muncii
stabileste in fiecare an un program de activitate pentru imbunatatirea
mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare
angajator.
(2) Elementele programului sunt specifice pentru
fiecare angajator si sunt supuse avizarii comitetului de securitate si
sanatate in munca.
Art. 187. - Prin lege speciala vor fi reglementate
atributiile specifice, modul de organizare a activitatii, organismele de
control, precum si statutul profesional specific al medicilor de medicina a
muncii.
TITLUL X
Inspectia
Muncii
Art. 254. - Aplicarea reglementarilor generale si
speciale in domeniul relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca
este supusa controlului Inspectiei Muncii, ca organism specializat al
administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea
Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale.
Art. 255. - Inspectia Muncii are in subordine
inspectorate teritoriale de munca, organizate in fiecare judet si in
municipiul Bucuresti.
Art. 256. - Infiintarea si organizarea Inspectiei
Muncii sunt reglementate prin lege speciala.
ANEXA 2 PARTEA A 2-A
ORDIN nr. 187 din 15 aprilie
1998
privind
aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului de
securitate si sanatate in munca
EMITENT: Min. Muncii si Prot. Sociale
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 29 aprilie 1998
Ministru de stat, ministrul muncii si protectiei sociale,
avand in vedere:
- art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea
si functionarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, republicata, cu
modificarile ulterioare;
- art. 5 alin. (1) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996;
- art. 31 din Normele generale de protectie a muncii;
- Avizul Consiliului tehnico-economic al Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale nr. 2 din 20 ianuarie 1998 - Protectia muncii,
emite urmatorul ordin:
ART. 1
Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului de
securitate si sanatate in munca.
ART. 2
In baza acestui regulament, persoanele juridice vor lua masuri de
organizare si functionare a comitetelor de sanatate si securitate in munca.
ART. 3
Inspectia de Stat pentru Protectia Muncii si inspectoratele de stat
teritoriale pentru protectia muncii vor urmari modul in care sunt aduse la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului de
Securitate si Sanatate in Munca intra in vigoare in termen de 60 de zile de
la data publicarii prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei.
Ministru de stat,
ministrul muncii
si protectiei sociale,
Alexandru Athanasiu
REGULAMENT
de
organizare si functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca
Prevederi generale
ART. 1
Prezentul regulament stabileste modul de organizare si functionare a
comitetelor de securitate si sanatate in munca, infiintate la persoanele
juridice.
ART. 2
Comitetul de securitate si sanatate in munca are scopul de a asigura
implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul
protectiei muncii.
ART. 3
Regulamentul
CAP. 1
Organizarea si functionarea Comitetului de securitate si sanatate in
munca
ART. 4
(1) Comitetul de securitate si sanatate in munca trebuie organizat
la persoanele juridice cu un numar de cel putin 50 de salariati.
(2) In cazul in care conditiile de munca sunt deosebite, inspectorul
de protectie a muncii poate cere infiintarea acestor comitete si pentru
persoanele juridice cu un numar de salariati mai mic de 50.
(3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate
teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate si sanatate in
munca; numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca al persoanei
juridice coordoneaza si activitatea de securitate si sanatate in munca la
activitatile care se desfasoara temporar (cu o durata mai mare de 3 luni).
ART. 5
(1) Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit
din:
a) conducatorul persoanei juridice sau reprezentantul sau;
b) conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana
desemnata cu atributii in domeniu;
c) reprezentantul serviciului medical;
d) reprezentantii salariatilor.
(2) Numarul de reprezentanti ai salariatilor in cadrul fiecarui
comitet de securitate si sanatate in munca se va stabili in raport cu
numarul total al salariatilor pentru care s-a infiintat, dupa cum urmeaza:
- mai putin de 50 salariati: 1 reprezentant;
- 50 - 199 salariati: 3 reprezentanti;
- 200 - 499 salariati: 4 reprezentanti;
- 500 - 1.499 salariati: 6 reprezentanti;
- peste 1.500 salariati: 9 reprezentanti.
(3) Reprezentantii salariatilor vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.
(4) In cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai
salariatilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate in munca,
acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.
(5) Conducatorul persoanei juridice este presedintele comitetului de
securitate si sanatate in munca.
(6) Membrii comitetului de securitate si sanatate in munca se
nominalizeaza prin decizie scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta
comitetului va fi adusa la cunostinta salariatilor.
(7) Conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana
cu atributii in domeniu este secretarul comitetului de securitate si
sanatate in munca.
ART. 6
(1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se convoaca, la
cererea presedintelui, cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori
este nevoie.
(2) La fiecare intrunire se intocmeste un proces-verbal semnat de
participanti.
(3) Intrunirea Comitetului de securitate si sanatate in munca se
convoaca cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita, cand se face
cunoscuta si ordinea de zi a intrunirii.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal
intrunit, daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unul din numarul
membrilor sai si ia hotarari cu votul a doua treimi din numarul celor
prezenti.
(5) In cazul in care exista divergente intre membrii Comitetului de
securitate si sanatate in munca, obiectiile se motiveaza, in scris, in
termen de doua zile de la data intrunirii. Presedintele are drept de
decizie la concilierea divergentelor.
CAP. 2
Atributiile Comitetului de securitate si sanatate in munca
ART. 7
Comitetului de securitate si sanatate in munca are urmatoarele
atributii:
- aproba programul anual de securitate si sanatate in munca;
- urmareste aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor
necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de
vedere al imbunatatirii conditiilor de munca;
- urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile
legale privind securitatea si sanatatea in munca;
- analizeaza factorii de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala, existenti la locurile de munca;
- analizeaza propunerile salariatilor privind prevenirea
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea
conditiilor de munca;
- efectueaza cercetari proprii asupra accidentelor de munca si
imbolnavirilor profesionale;
- efectueaza inspectii proprii privind aplicarea si respectarea
normelor de securitate si sanatate in munca;
- informeaza inspectoratele de protectie a muncii despre starea
protectiei muncii in propria unitate;
- realizeaza cadrul de participare a salariatilor la luarea unor
hotarari care vizeaza schimbari ale procesului de productie
(organizatorice, tehnologice, privind materiile prime utilizate etc.), cu
implicatii in domeniul protectiei muncii;
- dezbate raportul, scris, prezentat Comitetului de securitate si
sanatate in munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu
privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile care au
fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si
programul de protectie a muncii pentru anul urmator; un exemplar din acest
raport trebuie prezentat inspectoratului teritorial de protectie a muncii;
- verifica aplicarea normativului-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie, tinand seama de factorii de risc
identificati;
- verifica reintegrarea sau mentinerea in munca a salariatilor care
au suferit accidente de munca ce au avut ca efect diminuarea capacitatii de
munca.
Dispozitii finale
ART. 8
Prezenta la intrunirile Comitetului de securitate si sanatate in
munca este obligatorie. Derogarea de la aceasta prevedere o acorda numai
presedintele comitetului.
ART. 9
Prezentul regulament de organizare si functionare a Comitetului de
securitate si sanatate in munca intra in vigoare la 60 de zile de la data
publicarii lui in Monitorul Oficial al Romaniei.
ANEXA 3
INDICATORI AI STARII DE SANATATE IN SUPRASOLICITAREA NEUROPSIHICA
1. INDICATORI FIZIOLOGICI
modificari EKG (tulburari de ritm si conducere,
denivelari ale segmentului ST-T
variabilitatea frecventei cardiace si a tensiunii
arteriale (semnificatie statistica la de 35 % din subiecti)
2. INDICATORI ENDOCRINI
modificarea concentratiilor urinare
sau/si serice ale catecolaminelor sau /si acidului vanilmandelic
modificarea concentratiei hormonilor corticosteroizi
(serica sau salivara)
modificarea concentratiei prolactinei
aceste modificari sunt
relevante la semnificatie statistica
3. INDICATORI
BIOCHIMICI
cresterea trigliceridelor serice,
glicemiei, a colesterolului total, a fibrinogenului, scaderea
colesterolului HDL, a timpului de coagulare
4. INDICATORI PSIHOFIZIOLOGICI
- analizatorul vizual
acuitatea vizuala, acomodarea si
convergenta.
Campul visual, simtul cromatic, viteza de perceptie
vizuala
Miscari oculopalpebrale (clipiri/minut)
- analizatorul auditiv
deplasarea
temporara a pragurilor auditive cu 5-10 decibeli pe frecventele inalte
la de 35 % din subiecti la
sfarsitul activitatii versus inceput
5. INDICATORI
PSIHOLOGICI
a) timpul de reactie la stimuli vizuali, auditivi
si/sau combinati
b) frecventa critica de fuziune a imaginilor luminoase
pe retina
c) coordonarea psihomotorie
d) reflexul electrodermal
e) volumul, distributia si concentrarea atentiei
f) memorie de scurta durata si medie
g) randamentul proceselor nervoase superioare (analiza,
sinteza, rationament, gandire, reprezentare spatiala)
6. INDICATORI
PSIHOCOMPORTAMENTALI
a) frecventa acuzelor raportate (psihoafective,
neurovegetative, senzitiv-senzoriale, tulburari de somn si insertie
sociala)
b) neurotocism, anxietate, oboseala,
hiper-hipoactivare, sdr.
Stresdependente de
"burn out, mobbing, tense"
c) modificarea dinamicii si
structurii personalitatii la 35 %
din subiecti
AFECTIUNI
MULTIFACTORIALE IN CARE STRESUL E FACTOR ETIOPATOGENIC
NEUROZA
CARDIOPATIA ISCHEMICA
HIPERTENSIUNE ARTERIALA
ULTER DIGESTIV
DIABET ZAHARAT
ASTM BRONSIC
TIREOTOXICOZA
MANIFESTARI ALERGICE
ARTRITA
MIGRENA
TULBURARI FUNCTIONALE
GENITALE (AMENOREE DE STRES0
PSIHOEXODERMATITE
NEURODERMITE
FACTORI DE RISC
PROFESIONAL IN MAGISTRATURA
EFFORT SI
SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICA, STRES
SUPRASOLICITARE VIZUALA
ZGOMOT (LOCURI DE MUNCA
CU SUPRASOLICITARE
NEUROPSIHICA DEOSEBITA)
PULBERI (ARHIVA-DOSARE)
EXAMINARI PROPUSE
PENTRU EXAMENUL MEDICAL LA ANGAJARE SI PERIODIC
EXAMEN CLINIC GENERAL = MASURARE SI
FRECVENTA CARDIACA IN DINAMICA (LA INCEPUTUL SI SFIRSITUL ACTIVITATII9
ELECTROCARDIOGRAMA
EXAMEN PSIHOLOGIC (INDICATORI PSIHOFIZIOLOGIC, PSIHOLOGICI SAU/SI PSIHOCOMPORTAMENTALI)
INDICATORI BIOCHIMICI (EVENTUAL SI ENDOCRINI) AI SUPRASOLICITARII
NEUROPSIHICE
EX.OFTALMOLOGIC (INVESTIGAREA TUTUROR FUNCTIILOR VIZUALE)
AUDIOMETRIE
PROBE FUNCTIONALE VENTILATORII
PENTRU O MAI BUNA
RELEVANTA, SE VOR INTERPRETA STATISTIC REZULTATELE EXAMINARILOR, IN
DINAMICA SI IN FUNCTIE DE PROCENTUL SUBIECTILOR CU REZULTATE MODIFICATE.
|
