NORME DE PROTECTIE SI PREVENIRE A ACCIDENTELOR SI MASURI DE PRIM AJUTOR

NORME DE PROTECTIE SI PREVENIRE A ACCIDENTELOR SI MASURI DE PRIM AJUTOR

Multe experiente pot devenii periculoase daca experimentatorul nu cunoaste natura reactivilor utilizati, caracteristicile acestora si ale aparaturii sau nu este atent la manipularea, respectiv manevrarea lor.

In vederea protectiei si prevenirii accidentelor din laborator este necesara respectarea unor reguli numite NORME .

Orice accident care survine in laborator trebuie imediat adus la cunostinta cadrului didactic care va aprecia gravitatea lui si va stabili masurile de prim ajutor, o interventie imediata poate preveni o agravare a situatiei.

In cele ce urmeaza se vor prezenta principalele tipuri de accidente care pot surveni in laboratoarele de chimie, normele de protectie precum si normele de prim ajutor care trebuie acordate persoanei accidentate.

Principalele accidente care se pot produce in laboratoarele de chimie sunt: intoxicatiile, arsurile,traumatismele si electrocutarile.

INTOXICATIILE pot fi:

- acute, produse datorita patrunderii in organism a substantelor toxice, intr-o cantitate care depaseste limita admisa;

- cronice produse in urma patrunderii substantelor toxice in organism in cantitati mici timp indelungat. Patrunderea substantelor toxice in organism se poate face : pe cale respiratorie (sub forma de fum, ceata, pulbere), pe

cale digestiva, prin piele, de unde, prin difuzie ajung in sange (sulfura de carbon, alcool metilic, mercurul, etc.).

In scopul evitarii intoxicatiilor, substantele chimice

INTOXICATIILE pot fi:

- acute, produse datorita patrunderii in organism a substantelor toxice, intr-o cantitate care depaseste limita admisa;

- cronice produse in urma patrunderii substantelor toxice in organism in cantitati mici timp indelungat. Patrunderea substantelor toxice in organism se poate face : pe cale respiratorie (sub forma de fum, ceata, pulbere), pe cale digestiva, prin piele, de unde, prin difuzie ajung in sange (sulfura de carbon, alcool metilic, mercurul, etc.).

In scopul evitarii intoxicatiilor, substantele chimice ca: cianura de potasiu, hidrogen sulfurat, solutie de hidroxid de amoniu concentrat, oxid de carbon, dioxid de sulf, acid cianhidric, et., se vor prepara sau utiliza numai sub nisa.

. Este interzisa testarea substantelor chimice prin gustare.

. Este interzisa pipetarea prin aspirare cu gura a solutiilor corozive sau toxice.

. La incheierea sedintei de laborator, studentii sunt obligati sa aseze reactivii in trusele respective, sa predea ustensilele si sa se spele pe maini.

Masurile de prim ajutor in cazul intoxicatiilor cu substante chimice se aplica diferentiat in functie de natura reactivului care a provocat intoxicatia (tabelul nr.1)

Tabel 1

ARSURILE pot fi:

- termice, provocate de contactul cu corpuri fierbinti sau ca urmare a aprinderii substantelor inflamabile;

- chimice, provocate de contactul cu substante caustice (baze sau acizi concentrati)

Dupa gravitate arsurile se impart in arsuri de gradul I, II si III. Cele de gradul III sunt considerate ca cele mai grave deoarece cuprind o suprafata mare de piele.

La manipularea obiectelor si substantelor fierbinti (trunchi de samota, creuzete,capsule, panze de azbest, apa fiarta) se recomanda utilizarea dupa caz a clestelui metalic,mansoanelor de azbest sau de cauciuc, a lavetelor.

Vasele de sticla se incalzesc progresiv, pe sita de azbest, pe bai de apa sau de nisip; vasele cu precipitate se incalzesc agitand continuu cu o bagheta pentru a evita depunerea precipitatului.

.Este interzisa aplecarea capului deasupra vaselor in care fierbe o solutie.

.Eprubeta in care se incalzeste o solutie se tine inclinata intr-o parte, nici spre sine, nici spre vecin, pentru a se evita stropirea in caz de supraincalzire.

.Este interzisa pastrarea substantelor inflamabile si a celor volatile in apropierea radiatiilor termice.

.Lampile si becurile de gaz nu se lasa aprinse fara supraveghere.

In cazul arsurilor termice,trebuie in primul rand inchis gazul sau sursa ce arde, cu ajutorul extinctoarelor, nisipului, prelatelor si apoi se acorda primul ajutor. In cazul arsurilor de gradul I pielea arsa se spala cu spirt medicinal sau cu o solutie de permanganat de potasiu si apoi se unge cu o crema protectoare dezinfectanta , sau se spala locul arsurii cu o solutie de tanin 1%. In cazuri mai grave (arsuri de gradul II si III) accidentatul se transporta imediat la spital.

Arsurile cauzate de substante chimice sunt extrem de numeroase si variate. In tabelul 2 sunt prezentate unele masuri de prim ajutor, in cazul arsurilor cu substante chimice.

Daca un pahar cu o solutie acida sau bazica se rastoarna pe masa, locul trebuie spalat cu multa apa si uscat.

La efectuarea experientelor cu acizi, se pot utiliza acizi concentrati numai daca reteta prevede special acest lucru. Acizii concentrati se vor manui cu multa precautie si sub nisa.

Prepararea solutiilor insotita de degajare mare de caldura (de exemplu : diluarea acidului sulfuric, prepararea amestecului sulfocromic din acid sulfuric concentrat si dicromat de potasiu, etc.) se efectueaza in vase de sticla cu peretii rezistenti pentru a evita craparelor .Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apa se face intotdeauna prin introducerea acidului sulfuric in apa in jet subtire si cu agitare continua si nu invers.

Dizolvarea acidului sulfuric in apa are loc cu degajare mare de caldura datorita hidratarii ionilor HSO₄^- si H⁺ .Prin turnarea apei cu d= 1g/cm³ peste H₂SO₄ concentrat cu d=1,84 g/cm³ procesul de hidratare are loc la suprafata acidului. Caldura degajata nu se transmite masei de acid sulfuric si solutia de amestecare poate ajunge la fierbere. Vaporii formati pot antrena cu ei H₂SO₄ concentrat , producand in acest fel o stropire cu acid sulfuric. In schimb, daca se toarna acid sulfuric in apa, picatura cu picatura, acidul sulfuric mai greu, cade la fundul paharului si solutia

sau in capsule de portelan.

Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apa se face intotdeauna prin introducerea acidului sulfuric in apa in jet subtire si cu agitare continua si nu invers.

Dizolvarea acidului sulfuric in apa are loc cu degajare mare de caldura datorita hidratarii ionilor HSO₄^- si H⁺ .Prin turnarea apei cu d= 1g/cm³ peste H₂SO₄ concentrat cu d=1,84 g/cm³ procesul de hidratare are loc la suprafata acidului. Caldura degajata nu se transmite masei de acid sulfuric si solutia de amestecare poate ajunge la fierbere. Vaporii formati pot antrena cu ei H₂SO₄ concentrat , producand in acest fel o stropire cu acid sulfuric. In schimb, daca se toarna acid sulfuric in apa, picatura cu picatura, acidul sulfuric mai greu, cade la fundul paharului si solutia

TRAUMATISMELE se incalzeste treptat. prin lovire sunt provocate prin manevrarea gresita a aparatelor grele , buteliilor , la prelucrarea si utilizarea gresita a sticlariei.

Cand se introduc tuburi de sticla in dopuri de cauciuc perforate, acestea trebuie infasurate intr-o panza si tinute in apropierea partii solicitate mecanic pentru a evita plesnirea tevii si ranirea mainilor. Pentru usoara alunecare a tubului de sticla prin dop acesta trebuie umectat cu o solutie de sapun sau detergent.

Este interzisa ungerea ventilelor si manometrelor buteliilor cu oxigen lichid cu grasimi sau uleiuri sau chiar atingerea acestora cu mainile unse cu grasimi deoarece se pot produce explozii foarte grave.

ELECTROCUTARI pot fi provocate de montarile defectuoase a aparaturilor electrice. Aparatele de incalzit electrice (etuve, cuptoare, bai de nisip si de apa) se vor aseza pe mese cu suprafata izolata termic.

Instalatiile si aparatele electrice vor fi legate la priza de pamant. Nu se utilizeaza aparate cu conductori neizolati sau montati neregulamentar.

Se interzice manipularea aparatelor si instalatiilor electrice din laborator cu mana umeda.