Stingerea incendiilor la localitati rurale

INTRODUCERE

Stingerea incendiilor la localitati rurale , cuprinde totalitatea operatiunilor pentru localizarea si lichidarea unui incendiu izbucnit la acestea , operatiuni complexe ce implica , de cele mai multe ori , un anumit grad de risc , dar cunoscand si aplicand principiile tactice de lupta impotriva incendiilor putem obtine rezultatul urmarit in conditii de siguranta pentru personalul participant.

Ca sa vorbim de o rezolvare justa a tuturor problemelor de lupta , impotriva incendiilor la localitati rurale , trebuie sa facem mai intai o analiza a compartimentarii structurale a localitatii rurale moderne si un studiu aprofundat al naturii acestora , tipurilor , izbucnirii , dezvoltarii si raspandirii incendiilor in anumite conditii de spatiu si timp , impartirea pe anotimpuri si conditii meteorologice , cit si a cauzelor si consecintelor acestora.

Tinand cont de acestea putem spune ca localitatile rurale ale zilelor noastre sunt alcatuite din gospodarii cetatenesti (particulare) , ferme agrozootehnice , mai mici sau mai mari , particulare sau private (provenite din fostele ferme C.A.P. dezafectate) si inteprinderi mici sau mijlocii , cu specific in industria textila , prelucrarea laptelui , carnii si a lemnului. Pe langa toate acestea , aproape in fiecare localitate rurala mai mare (centru de comuna ) , intalnim : scoala gimnaziala sau liceu , camin cultural , biblioteca sateasca , spital sau dispensar uman , primarie , posta , magazine , depozite de marfuri si sedii ale diferitelor institutii bancare , ale partidelor sau organisme ale statului.

Urmarind statistica incendiilor izbucnite in mediul rural , putem afirma cu convingere ca majoritatea incendiilor s-au produs la locuintele , curtile sau terenurile particulare.O explicatie a acestui fapt poate fi privita si din prisma naturi umane variate si a neatentiei proprietarilor , cat si a faptului ca firmele si institutiile pentru functionare au nevoie de avize si autorizatii de functionare , care le obliga sa respecte un anumit standard impus de lege si legislatie in domeniul p.s.i..

In consecinta pe baza literaturii de specialitate existente pana in prezent , a legilor si hotararilor de guvern cu caracter specific , a invatamintelor rezultate din actiunile desfasurate de catre pompierii militarii in comparatie cu alte forte care intervin pentru stingerea unor astfel de incendii , precum si pe baza experientei proprii am elaborat urmatoarea lucrare.

CARACTERISTICILE INCENDIILOR LA

LOCALITATI RURALE

-se dezvolta pe suprafete multiple;

-pagubele produse sunt diverse si importante;

-creeaza pericol pentru vecinatati;

-produc moartea prin arsura sau asfixiere la oamenii si animalele surprinse;

-solicita pentru stingere un mare efort , o mare cantitate de apa si un numar ridicat de persoane destinate interventiei;

-se propaga cu repeziciune datorita materialului combustibil din abundenta si a concentrarii acestuia intr-un spatiu redus;

-pot sa izbucneasca in spatii inchise (case , suri , poduri , mansarde , scoli , depozite etc.) , in spatii deschise (curti , gradini , lanuri de culturi , depozite de furaje , depozite de cherestea etc.) sau sa fie initiate si dezvoltate in compartimente de incendiu la care prin prabusirea planseelor , sau distrugerea acoperisului si/sau a peretilor arderea sa se propage in spatii deschise si sa fie generalizata;

-pe timpul incendiului se produc degajari mari de produsi ai arderii care sunt bogati in particule de carbune si fum toxic;

-incendiile produse in spatii deschise se dezvolta de la inceput pe intreaga suprafata a materialului combustionat depinzand de conditiile meteorologice si de aerodinamica curentilor de aer ce afluesc catre incendiu ca urmare a ridicarii coloanei de fum si gaze calde.

CARACTERISTICI CARE INFLUENTEAZA

DEZVOLTAREA INCENDIILOR

Putem preciza ca incendiile reale , izbucnite in locatii cu activitate de productie , sociala sau particulara , sunt complexe si diversificate , de aceea si caracteristicile care le influenteaza sunt diverse , cum ar fi :

-natura si caracteristicile de aprindere si de ardere , in raport cu proprietatile fizico-chimice ale materialelor prime , produselor finite , materialelor utilizate in constructii etc.;

-natura si amploarea evenimentelor care se desfasoara premergator incendiului;

-pozitia focarului incendiului si accesibilitatea la acesta;

-conditii meteorologice;

-lipsa surselor de apa pentru alimentarea autospecialelor de interventie;

-desfasurarea interventiei pe timp de noapte si vant puternic.

In dezvoltarea incendiului in aer liber ,factorul esential (cum am mentionat mai sus) il constituie vantul prin directia si viteza sa. Daca viteza este mare , dezvoltarea incendiulu este rapida si posibilitatea ca focul sa ajunga la materiale combustibile este rapida , favorizand aparitia de focare la diferite distante de cel initial pe directia vantului. Incepand de la anumite viteze ale vantului , se produce un efect contrar , adica excesul de aer scade temperatura flacarilor , iar la viteze foarte mari apare si efectul de fuga a flacarii , urmata de stingerea incendiului.

Factorii favorizanti in propagarea incendiilor de la un focar initial la o alta locatie sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi , frunze , capite de fan , constructii si resturi menajere) starea de uscaciune a acestora , precum si configuratia terenului ce poate influenta prin curentii de aer formati.

In cadrul conditiilor meteorologice care pot influenta dezvoltarea incendiilor , prin ingreunarea actiunilor de interventie se inscrie si anotimpul rece. Caracterizat prin prezenta temperaturilor scazute ce duc la inghetarea dispozitivelor , discontinuitati in alimentarea cu apa , gheata si zapada ce creeaza dificultati in deplasarea autospecialelor , in realizarea dispozitivelor si pericolul accidentarii servantilor (alunecari si prabusiri de pe locuri inalte , degeraturi).

CLASIFICAREA INCENDIILOR . CINETICA GEOMETRICA SI MODELUL DE DEZVOLTARE SPATIALA LA INCENDIILE IZBUCNITE IN LOCALITATI RURALE

Cum am aratat mai sus , in practica de zi cu zi intalnim la localitatile rurale urmatoarea clasificare a incendiilor in functie de mai multi factori si anume :

a)   in functie de mediul in care se produce dezvoltarea incendiului avem:

-incendii izbucnite in spatii inchise;

-incendii izbucnite in spatii deschise ;

-incendii izbucnite in spatii inchise , dar care urmare a prabusirii planseelor sau peretilor se dezvolta in spatii deschise.

b)in functie de forma geometrica pe care o dezvolta incendiul intalnim:

- incendii sub forma circulara ;

-incendii sub forma unghiulara;

-incendii sub forma rectangulara unilaterale sau bilaterale.

c)in functie de inaltimea materialelor combustibile ce ard , le putem clasifica astfel:

- incendii de suprafata , cand inaltimea materialelor nu depaseste trei metrii ;

-incendii de suprafete verticale de radiatie , cand inaltimea materialelor depaseste trei

metrii ;

-incendii mixte , cand intalnim ambele situatii de mai sus.

Incendiile de forma circulara sunt intalnite la incendiile in spatii deschise , in exteriorul cladirilor cand exista materiale combustibile din abundenta iar conditiile meteorologice si ale terenului nu pot influenta in mod hotarator dezvoltarea pe o anumita directie .

Incendiile sub forma unghiulara sunt intalnite in practica in situatia in care dispunerea materialelor combustibile are aceasta forma ori in conditiile unui vant puternic .

Incendiile de forma rectangulara ( patrata , dreptunghi) sunt intalnite in practica atunci cand materialele sunt asezate sub aceasta forma sau in interiorul cladirilor la incendiile in spatii inchise .

In orice incendiu izbucnit intalnim o evolutie a suprafetei incendiate in trei faze , astfel :

-faza de dezvoltare circulara sau unghiulara;

-faza de dezvoltare rectangulara ;

-faza de stationare la valori constante , cand suprafata teoretica incendiata a cuprins

intrega suprafata delimitata de elemente ce opresc propagarea arderii .

Dezvoltarea incendiului intr-un spatiu inchis ( incinta)

In functie de configuratia incintei , de prezenta si amplasarea materialelor combustibile pot fi evidentiate unele variante care sunt mai des intalnite. Principalele caracteristici ale acestui model sunt:

-in zona focarului arderea dureaza mai mult decat in spatiile invecinate si deseori cu o intensitate mai mare ;

-datorita greutatii specifice mai mici decat a aerului gazele de ardere si fumul au o tendinta naturala de propagare ascendenta ;

-aprinderea initiala evolueaza spre incendiu dezvoltat , numai daca deasupra flacarii initiale ascendente se gasesc materiale combustibile in cantitate suficienta ;

-propagarea laterala a incendiului se produce pana la limita spatiului din mediul inconjurator , are o viteza mare atunci cand exista o obstructie pe directia ascensionala;

- avand in vedere tendinta de propagare ascensionala a incendiului toate focarele de ardere sunt situate in partea de jos a spatiului .

Dezvoltarea incendiului intr-un spatiu deschis

Incendiul exterior spre deosebire de cel interior se caracterizeaza prin propagare orizontala , fiind dependent de configuratia terenului , de curentii de aer creati de foc si de vant , precum si de multiplele interdependente dintre acesti trei factori . Elementele de dezvoltare ale unui astfel de incendiu sunt :

la nivelul solului , focul se va propaga circular si de regula relativ incet ;

incendiul se va propaga in susul pantei , in cazul unor denivelari.

TACTICA STINGERII INCENDIILOR

LA LOCALITATI RURALE

1. Principii de baza in ducerea actiunilor de interventie :

- observarea la timp , alarmarea si anuntarea incendiului pe cat posibil in prima faza a dezvoltarii sale ;

-deplasarea si concentrarea operativa a fortelor si mijloacelor la locul incendiului;

-realizarea conducerii si cooperarii intre fortele participante la interventie ;

- asigurarea materiala , tehnica si medicala a interventiei .

2 . Prima interventie :

- se realizeaza de catre personalul de paza ( pe timpul noptii) , personalul de pe locul de munca ( la sediile institutiilor , ferme agrozootehnice , firme sau intreprinderi mici sau mijlocii in timpul orelor de program ) si de catre cetateni , proprietari si vecini (la gospodarii , anexe gospodaresti sau lanuri de culturi ).

-in localitatile unde este constituit serviciu de pompieri civil sau la firmele care au serviciu privat de pompieri , acestea dupa alarmarea lor intervin cu mijloacele din dotare , organizand si intampinarea celorlalte forte participante;

-la incendiile de mai mare amploare serviciile private si civile de pompieri cu care se coopereaza intervin la solicitarile facute si actioneaza pe directiile care li se stabilesc;

-conducerea primei interventii se va realiza de catre sefii institutiilor implicate , viceprimari sau de responsabilul la nivel de primarie insarcinat cu p.s.i..

3 . Interventia Inspectoratului Pentru Situatii De Urgenta si a celorlalte forte cu care se coopereaza:

a)    urgenta I - asigurata de garda/garzile de interventie ale subunitatii in raionul

afectat;

-este condusa de seful garzii de interventie al subunitatii in al carui raion

s-a produs situatia de urgenta;

b) urgenta II - asigurata de catre subunitatile inspectoratului judetean condusa de

comandantul grupului de interventie sau inspectorul sef;

c) urgenta III - asigurata de catre doua sau mai multe unitati limitrofe conduse de

inspectorul sef in a carui raza de competenta s-a produs evenimentul ;

d) urgenta IV - asigurata prin grupari operative , dislocate la ordinul inspectorului

general al Inspectoratului General in cazul unor interventii de

amploare si de lunga durata , conduse de inspectorul general al

Inspectoratului General;

4 . Modul de actiune pentru localizarea si lichidarea incendiului

Ca sa putem trata acest punct trebuie sa tinem seama de diversitatea constructiilor intalnite in localitatile rurale , destinatiile acestora , caracteristicile constructive ale fiecaruia , modul specific in care se intervine la fiecare , de locul de producere si de initiere a incendiului , precum si de necesitatea salvarii persoanelor , animalelor si a bunurilor materiale la fiecare dintre acestea in parte . In localitatile rurale cum aratam si mai inainte , in functie de marimea localitatii intalnim interventii pentru stingerea incendiilor la : acoperisuri cu pod si la acoperisuri fara pod , Sali de spectacole , biblioteci satesti sau de pe langa scoli , institutii medicale , institutii de invatamant , cladiri cu spatii destinate cazarii si tratamentului , depozite de marfuri , etc.

In continuare voi prezenta particularitatile stingerii incendiilor la acoperisuri cu pod si la acoperisuri fara pod:

1. Caracteristici constructive

Acoperisurile si podurile sunt parti importante ale constructiilor si in localitatile rurale majoritatea incendiilor sunt la pod , acoperis ori s-au propagat de la acestea . Intrarea in podurile cladirilor se poate face de pe scari fixe interioare sau exterioare sau la suri si anexe gospodaresti , de pe scari mobile , culisabile. Acoperisurile pot fi plane sau cu una sau mai multe pante , iar elementele de constructie sunt de trei feluri : cu capriori si coarde , cu cadre , cu arce boltite .

Ca elemente de constructie portante ale acoperisurilor fara pod se folosesc pe scara larga fermele din segmenti metalici , care se sprijina pe zidurile portante principale si pe stalpi de beton armat .

Acoperisurile pentru case sau de la mansarde mai putin cele de la suri sau anexe gospodaresti sunt prevazute cu termoizolatie realizata prin : podina simpla de stinghii sau scanduri ori podina dubla si strat intermediar de aer , si mai nou vata minerala , poliester sau gips carton . In cazul invelitorilor din carton asfaltat stratul izolant este format din gudron sau smoala .

Punctele periculoase mai importante in podurile si la acoperisurile constructiilor sunt :

in poduri : canalele de fum practicate in planseul podului , incaperile mansardelor si spatiile de depozitare a produselor furajere ;

la acoperisuri : asteriala si elementele de sustinere a acoperisului , termoizolatia , stratul hidroizolant si invelitoarea .

2. Caracteristicile incendiilor izbucnite in poduri si la acoperisuri

Incendiile izbucnite in poduri si la acoperisuri se propaga cu repeziciune datorita : abundentei de material lemnos uscat sub forma elementelor de constructie , termoizolatiilor si invelitorilor combustibile , a mansardelor , lipsei de compartimentari , existentei de goluri in plansee si usi si formarea tirajelor de aer .

In poduri incendiile se propaga rapid si in toate directiile degajand cantitati mari de fum , gaze toxice si caldura , care se propaga in scurt timp in incaperile vecine de la etaj si casa scarilor , ingreunand foarte mult actiunile de stingere .

Viteza de propagare este mai mare cand incendiul s-a extins la acoperis , putandu-se propaga de-a lungul coamei si cornisei acesteea , in situatia cand focul a cuprins elementele de constructie combustibile.

In cazul acoperisurilor cu invelitori combustibile incendiul cuprinde cu repeziciune intreaga suprafata a acestora , iar in exterior se manifesta violent cu flacari inalte si fum intens . Cand invelitorile sunt din tabla incendiul se manifesta in interior numai in pod arzand asteriala si elementele de constructie ale acoperisului. La acoperisurile cu poduri intalnim urmatoarele situatii caracteristice :

arderea a cuprins numai podina ;

arderea a cuprins asteriala si invelitoarea combustibila a cladirii;

incendiul se manifesta la mansarda.

Cand incendiul a cuprins numai podina podului , propagarea acestuia este favorizata de prezenta materialului combustibil din care este confectionata si de formarea tirajelor datorate luminatoarelor sau altor goluri deschise . Propagarea se face initial mai lent de la interior spre exterior , insotita de fum mult compus din oxid si bioxid de carbon si are o temperature ce variaza intre 900 - 1000C .

Prezenta planseelor cu goluri sau captusite , permite propagarea ascunsa a incendiului pe orizontala iar acumularea in zona coamei acoperisului sau in aceste goluri a produsilor de ardere incompleta supraincalziti creeaza pericolul prabusirii acestora si al propagarii incendiului , prin asteriala sau planseu la etajul inferior si deci generalizarea lui la intreaga constructie .

O problema deosebita o pune executarea desfacerilor in acoperis pentru evacuarea fumului , gazelor toxice si introducerea tevilor pentru stingere. Daca pana la executarea desfacerilor , propagarea incendiilor se facea mai mult orizontal , in momentul realizarii acesteea din cauza afluxului de oxigen in zona de ardere si a tirajului care ia nastere , propagarea incendiului se va dezvolta vertical de-a lungul corniselor spre coama si de-a lungul acoperisului , avand loc o intetire a arderii .

Cand incendiul s-a propagat la intreg podul prin invelitoarea combustibila si elementele de constructie , arderea are loc cu violenta , flacarile iesind prin luminatoare si lucarne , iar in aceste conditii elementele de sustinere ale acoperisului isi pierd capacitatea portanta ducand la prabusirea acestora in pod si la etajele inferioare.

La incendiile izbucnite in mansarde avem forme de dezvoltare complicate care se datoreaza compartimentarilor existente in acestea dar mai ales marii varietati a materialelor de constructii folosite la constructia lor , dar si a celor depozitate in acestea .

La acoperisurile fara pod situatiile mai deosebite care se pot ivi sunt atunci cand :

- incendiul a izbucnit la acoperis si perecliteaza spatiile pe care le adaposteste acesta ;

- incendiul a izbucnit in spatiul de sub acoperis si pericliteaza acoperisul.

O mare atentie trebuie acordata acoperisurilor fara pod montate pe ferme metalice , care datorita temperaturilor mari se flambeaza , isi pierd capacitatile portante si se prabusesc in interiorul constructiei creeand pericolul de accidentare si de producere a unor noi incendii .

3. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

Recunoasterea

Aprecierea locului incendiului si a proportiilor se face din exterior initial , sau din interior folosind scarile interioare care ajung la pod sau cele din dotare . Pe timpul recunoasterii se va stabilii :

prezenta persoanelor , animalelor , caile si mijloacele de salvare ale acestora;

locul incendiului , suprafata incendiata , caracteristicile si directiile de propagare;

prezenta diferitelor instalatii electrice sau aparate sub tensiune ce necesita

debransari ;

pozitia luminatoarelor si daca se pot folosii pentru evacuarea fumului ;

existenta scarilor ce pot fi folosite si a zidurilor sau compartimentarilor

antiincendiu ;

necesitatea si locurile unde se vor crea deschideri in acoperis ;

prezenta materialelor combustibile din componenta acoperisului sau depozitate

acolo .

Substante stingatoare

Pentru stingerea incendiilor izbucnite in poduri si la acoperisuri se recomanda folosirea apei refulata cu tevi tip "B" sau tip "C" in functie de natura materialelor combustibile aflate in zona incendiata .

Primul ajutor si salvari

Pe timpul executarii recunoasterii , cum am aratat mai sus comandantul interventiei trebuie sa stabileasca persoanele , animalele aflate in pericol , necesitatea evacuarii acestora precum si caile si mijloacele de salvare concomitant daca nu prioritar cu actiunea de stingere a incendiului . Din aceste motive trebuie sa tinem cont ca in localitatile rurale aproape in fiecare gospodarie unde intervenim exista grajduri sau anexe gospodaresti cu animale , daca nu chiar microferme , la care exista pericolul ca in momentul producerii incendiului la acoperisurile cladirilor sau la podurile acestora sa fie surprinse persoane sau animale.

Comandantul interventiei trebuie sa stabileasca prioritar un loc unde se vor salva si acorda prim ajutor persoanelor surprinse , pana la sosirea ambulantei , si un loc unde se vor salva animalele .

Cazurile de care trebuie sa tinem cont si care exista posibilitatea sa le intalnim la aceste tipuri de interventii sunt :

salvarea persoanelor de sub daramaturi ( in urma prabusirii acoperisurilor sau podurilor);

salvarea persoanelor accidentate care nu se pot evacua singure in urma unor fracturi sau arsuri , sau a unei invaliditati ;

salvarea animalelor.

Daca se poate si sunt forte suficiente , iar propagarea si dezvoltarea incendiului o impune se poate executa ( sau se executa ) si evacuarea bunurilor materiale .

In cazul in care acoperisul , podul sau chiar pereti ai cladirii s-au prabusit surprinzand persoane sau animale , primele masuri care se vor lua vor fi de a intrerupe curentul electric , gazele naturale si traficul greu prin zona , care produce vibratii , dupa care cu mijloacele materiale avute in dotare sau improvizate se vor executa salvarile.

Salvarea animalelor din grajdurile afectate se va face pe usa daca constructia nu este cuprinsa in totalitate de flacari sau prin deschideri practicate in peretii opusi locului incendiului .

Pentru salvarea cailor si a cornutelor mari se va folosii personalul care le ingrijeste si cu care animalul este obisnuit , iar daca acestea au intrat in panica pe timpul salvarii li se vor acoperii capetele cu o prelata sau cu un sac . La cornutele mici se va scoate in mod fortat mai intai berbecul , dupa care celelalte animale vor alerga singure afara . Pentru salvarea porcilor , acestia vor fi trasi in exterior unul cate unul de picioarele din spate .Pasarile si animalele mici se vor salva folosindu-se cosuri sau panere . Toate animalele evacuate trebuie sa fie legate sau duse intr-un ocol si supravegheate pentru a evita reantoarcerea lor in grajdurile si incaperile cuprinse de incendiu.

Stingerea

Pentru lichidarea incendiului izbucnit in poduri si la acoperisuri se organizeaza de regula doua sectoare :

unul in pod si pe acoperis ;

unul la etajul inferior , in interiorul cladirii.

Misiunea sectorului de stingere din pod este sa protejeze elementele portante ale acoperisului , localizand si lichidand focarele descoperite . Pentru patrunderea in podul incendiat a servantilor , pentru stingere se vor executa deschideri in zona corniselor cat mai aproape de locul incendiat cu jet indreptat de sus in jos si de departe spre aproape . Pentru evacuarea fumului se executa deschideri spre coama , servantii fiind asigurati cu cordite pentru aceasta , materialele arse se demoleaza si se depoziteaza in pod in apropierea elementelor portante.

Cand acoperisul s-a prabusit sectoarele de stingere se vor executa astfel :

un sector de stingere pe acoperis cu misiunea de limitare a propagarii ;

un sector in zona prabusirii pentru localizarea si lichidarea noului focar .

Cand se intervine la incendii izbucnite in mansarde se va actiona astfel :

se va proceda la dezvelirea acoperisului intr-un loc prin care se va refula apa

direct asupra focarelor ;

daca incendiul a luat proportii extinzandu-se la peretii dublii ai acestora se va

proceda la desfacerea si se va continua refularea apei asupra focarelor .

Incendiile izbucnite la acoperisuri cu invelitori combustibile cat si cele din tigla , ridica probleme deosebite deoarece :

cuprind intreaga suprafata a invelitorii , manifestandu-se violent ;

datorita curentilor de aer care se formeaza parti aprinse sau jaratec sunt

transportate de vant pana la 600 - 800 metri putand provoca noi incendii;

gudronul din componenta cartonului asfaltat se topeste picurand si provocand

arsuri pe suprafetele neprotejate ale corpului servantilor .

Actiunile de dezvelire a acoperisurilor in mare parte se fac de la coama spre cornisa , succesul actiunii de stingere la acestea se obtine numai prin introducerea sefilor de teava direct in pod. Se interzice cu desavarsire lucrul servantilor de pe sol si refularea apei pe invelitori incombustibile , cat si amplasarea acestora pe coama acoperisurilor.

PLANUL

Organizarii si desfasurarii aplicatiei tactice cu trupe la cvartale de locuit

I. OBIECTIV : - cvartale de locuit , anexe gospodaresti , proprietate private

- Pop Alexandru , comuna Simisna , nr. 152.

II . SCOPURILE APLICATIEI :

SCOPURI GENERALE :

- realizarea unei informari complexe a populatiei , privind modul

de comportare in astfel de situatii ;

- pregatirea populatiei pentru a intervenii ca prima interventie si

intrajutorare la organizarea sectoarelor de evacuare , salvare ;

- pregatirea si informarea populatiei asupra necesitatii respectarii

normelor de p.s.i. si a crearii si realizarii unor cai de acces si

alimentare a autospecialelor de stingere .

SCOPURI PENTRU POMPIERII MILITARI

-perfectionarea pregatirii profesionale a S.S.G.I.in conducerea fortelor si

mijloacelor ptr.stingerea unui incendiu;

- specializarea subofiterilor incadrati pentru executarea atributiilor cu accent pe formarea deprinderilor de executare a tehnici lucrului pentru lichidarea incendiului , precum si indeplinirea tuturor functiilor servantilor pe autospecialele din dotarea subunitatii;

- inchegarea actiunilor de interventie in cadrul echipajelor ;

- pregatirea echipelor de salvatori , radiotelefonisti si a cdt. echipaj in lucrul in conditii deosebite cu mai multe focare si cu propagari rapide;

- pregatirea cond.auto si antrenarea lor in lucrul cu instalatiile speciale din dotarea autospecialelor;

- pregatirea cadrelor tehnice si de servicii privind asigurarea tehnicomateriala a interventiei.

III.           PARTICIPANTI :

Garda nr. II Ileanda cu : - 1- A.P.C.A. R.12215

- 1- A.P.C.T. R 8135

-Pompieri voluntari ai primariei comunei Simisna si organe de

conducere , 5 persoane din vecinatate .

IV.            DATA SI ORA :

- 18.10.2007 ora 22.00-24.00

V. SITUATIA TACTICA:

1. SITUATIA TACTICA GENERALA LA 21.10

Din cauza unor grave incalcari ale normelor de p.s.i. in domeniul constructiilor , si anume nerespectarea amplasarii elementelor combustibile fata de surse de caldura , amplasarea grinzilor de acoperis in imediata vecinatate a cosului de fum neprotejat termic , si depozitarea unor mari cantitati de furaje au fost create conditiile izbucnirii si propagarii unui incendiu .

2. SITUATIA TACTICA SPECIALA LA 21.15

In ziua de 18.10.2007 domnul Pop Alexandru impreuna cu sotia , au sacrificat un

porc in gospodaria proprie trecand la prelucrarea produselor in bucataria de vara amplasata la marginea anexelor gospodaresti si a surii. Din cauza temperaturilor deosebit de mari din soba de gatit si de pe cosul de evacuare s-a iscat un inceput de incendiu mai intai la grinda de sustinere acoperis si apoi la furajele depozitate.

Garda nr. II Ileanda a fost alertata la ora 21.55 si s-a deplasat la locul interventiei cu toate fortele ajungand la ora 22.08 unde gaseste urmatoarea situatie : incendiul se manifesta pe intreaga suprafata a podului si a acoperisului , nu a fost intrerupta alimentarea cu energie electrica , nu s-au organizat sectoare de salvare a animalelor din grajd si cotete, incendiul avand tendinta de propagare si la casa .

SITUATIA TACTICA NR.1 LA ORA 22 .25

Pe timpul actiunilor de salvare , evacuare a animalelor din grajduri o persoana participanta a fost ranita suferind o fractura si necesita evacuare si transportare la o unitate spitaliceasca .

SITUATIA TACTICA NR. 2 LA ORA 22.40

Pe timpul manevrelor pentru decopertare a acoperisului si evacuarea elementelor combustibile si a furajelor aflate in pod doua persoane care participau la aceste actiuni fara aparate de respirat s-au intoxicat cu fum si gaze toxice .

Din cauza cantitatii mari de apa folosita la racire , stingere si crearea perdelei de protectie ,autospecialele risca sa ramana fara apa in bazinele proprii .

V.               REZOLVAREA SITUATIILOR TACTICE :

SITUATIA TACTICA SPECIALA LA 21.15

Fata de situatia tactica creata comandantul interventiei ordona :

decuplarea curentului electric trifazat de catre echipa electrica ;

autospeciala A.P.C.A neputand ajunge in imediata vecinatate a anexelor incendiate va realiza un dispozitiv format dintr-o linie de furtune tip B prin gradina de la locuinta vecina distribuitor si trei linii tip C conform schitei;

coordonarea unei echipe formate din oamenii aflati la locul incendiului destinata evacuarii animalelor si adapostirii lor intr-o gradina vecina inchisa ;

crearea unui sector de lucru la acoperis menit sa decoperteze tabla de pe acesta pentru a facilita introducerea tevilor in pod si evacuarea fumului .

SITUATIA TACTICA NR.1 LA ORA 22.25

Fata de situatia tactica creata comandantul interventiei ordona :

echipajul de pe autospeciala A.P.C.T. va organiza o echipa de salvare care va intervenii pentru evacuarea si transportul persoanei accidentate pana la calea de acces de unde va fi preluata .

SITUATIA TACTICA NR. 2 LA ORA 22.40

Fata de situatia tactica creata comandantul interventiei ordona :

toti cei care actioneaza la evacuarea produselor furajere din pod si cei care participa la decopertarea si indepartarea sarpantei acoperisului sa fie dotati cu aparate de respirat , cei care nu au se vor retrage intr-o zona de siguranta ;

autospeciala A.P.C.T. va alimenta autospeciala A.P.C.A.cu apa din valea Simisna, de la podul Rus .

BIBLIOGRAFIE

,, Craciun Ionel, Sorin Calota, Victor Lencu -,,Stabilirea si prevenirea cauzelor de incendiu",Ed.Tehnica ,Buc.,1999

,,Metodologia calculului fortelor si mijloacelor necesare pentru stingerea incendiilor"Serviciul editorial si cinematografic,Buc.1984

" Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari" - Serviciul editorial" , Buc. 1990

"Tactica stingerii incendiilor " - Serviciul editorial si cinematografic, Buc. 1979