Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrari necoventionale

Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrari necoventionale

Cuprins

Preambul

Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:

- Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;

- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.

- Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate.

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea oricaror altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii.

Intrucat, sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare, atat activitatii de baza cat si conexe sau complementare.

Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii - practicata in cadrul Normelor generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza reciproc:

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.

- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca.

- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand, global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului-executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:

- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii;

- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.

In contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice existente in cadrul acestor activitati, astfel incat, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura adecvata la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.

Structura acestor norme a urmarit includerea unor procedee de prelucrare considerate neconventionale din punct de vedere al utilajelor folosite si al modului concret de desfasurare a procesului de prelucrare si anume:

- prelucrari prin electroeroziune;

- prelucrari electrochimice;

- prelucrari cu laser;

- prelucrari cu ultrasunete;

prin care se realizeaza o serie de operatii care nu pot fi efectuate prin procedeele clasice de prelucrare prin aschiere.

Criteriul de structurare nu tine cont de operatiile concrete care se realizeaza prin aceste tehnologii, ci de caracteristicile acestor tehnologii si modul de lucru aferent, luand in considerare faptul ca fiecare tehnologie de prelucrare are specificul sau, atat din punct de vedere principial si tehnico-aplicativ, cat si din punct de vedere al asigurarii securitatii muncii.

Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor de asigurare a securitatii muncii specifice fiecarei tehnologii, prin prevederea masurilor de protectie adecvate, corelate cu pericolele existente la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.

Pentru a veni in sprijinul activitatii de concepere si proiectare a echipamentelor tehnice si a fluxurilor tehnologice, normele prezinta un capitol cu masuri de securitate a muncii necesare a fi asigurate din faza de conceptie si proiectare pentru imbunatatirea nivelului de securitate in munca, pentru fiecare tehnologie sau procedeu de prelucrare neconventionala.

De asemenea, normele cuprind o serie de anexe cu informatii utile necesare atat utilizatorilor de tehnologii neconventionale cat si factorilor de concepere si proiectare a acestora.

1. Prevederi generale

Continut

Art.1

Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.

Domeniul de aplicare

Art.2

Prevederile prezentelor norme se aplica activitatilor specifice de prelucrari neconventionale din cadrul proceselor industriale indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activitati.

Conexiunea cu alte acte normative

Art.3

Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii.

Art.4

Pentru activitatile nespecifice sau complementare activitatilor de prelucrari neconventionale, defasurate la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica normele specifice de securitate a muncii pentru respectivele activitati.*)

Art.5

Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectia muncii.

Art.6

Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale nr.58/1991.

Art.7

Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor normelor PSI.

*) Nota: In anexa nr.1 se prezinta orientativ, lista normelor specifice de securitate a muncii, care, dupa caz, pot fi aplicate pentru activitatile nespecifice sau complementare activitatilor de prelucrari neconventionale, in vederea asigurarii conditiilor de securitate a muncii.

Revizuirea prezentelor norme

Art.8

Prezentele norme specifice de securitate a muncii se revad periodic si se modifica ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa survenite la nivel national, a schimbarilor intervenite in tehnologia de lucru si a particularitatilor metodelor de lucru ce urmeaza a fi reglementate din punct de vedere al securitatii muncii.

2. Prelucrari prin procedeul electroeroziunii

2.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara prelucrari prin procedeul electroeroziunii

Art.9

(1) Pentru desfasurarea activitatilor de prelucrari prin electroeroziune, se vor amenaja incaperi special destinate acestui scop.

(2) In cazul in care se utilizeaza numai masini de electroeroziune cu fir sau 1-2 masini de electroeroziune cu electrod masiv, acestea se pot amplasa intr-o hala in care se desfasoara si alte operatii, cu conditia delimitarii distincte a spatiilor de lucru ale acestor utilaje.

Art.10

In cazul in care se amplaseaza masini de electroeroziune cu electrod masiv, peretii, mobilierul si alte accesorii vor fi din materiale incombustibile sau ignifugate.

Art.11

Pardoseala va fi rezistenta la greutatea utilajului, la socuri mecanice si va fi realizata din materiale nealunecoase si care sa nu permita infiltrari de substante petroliere.

Art.12

Incaperea va fi dotata cu stingatoare de incendiu pentru substante petroliere si instalatii electrice antiex in cazul prelucrarilor prin electroeroziune cu electrod masiv.

Art.13

Spatiul de lucru se va organiza astfel incat sa se evite accidentarea prin lovire, caderea unor greutati, deplasarile necontrolate de piese si dispozitive etc.

Art.14

Instalarea si prima punere in functiune a utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se vor face in conformitate cu instructiunile fabricantului.

Art.15

Toate masinile de prelucrat prin electroeroziune vor fi legate la centura de impamantare; locul de legare va fi vizibil pentru a putea fi verificat vizual zilnic.

Art.16

(1) Accesul in spatiile de lucru destinate prelucrarii prin electroeroziune va fi permis numai persoanelor autorizate.

(2) Usile de intrare vor fi inscriptionate cu indicatoare privind interzicerea accesului persoanelor neautorizate.

(3) Deschiderea usilor se va realiza in directia necesara evacuarii personalului in caz de urgenta.

Art.17

In incaperile de lucru precum si pe usile de acces se vor instala indicatoare privind interzicerea fumatului sau instalarii si folosirii flacarii deschise in cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv.

2.2. Repartizarea lucratorilor

Art.18

(1) Se interzice repartizarea pentru lucrul cu utilaje de prelucrat prin electroeroziune a persoanelor care, la controlul medical prezinta alergii la miros de fum sau produse petroliere, precum si a acelora care, in contact cu aceste produse fac usor iritatii ale pielii si mucoaselor.

(2) Se interzice de asemenea repartizarea persoanelor la care s-au depistat retineri fata de lucrul pe aceste utilaje sau reactii de 'panica' In caz de incidente.

2.3. Instruirea lucratorilor

Art.19

Lucratorii vor fi informati privind riscurile la care pot fi expusi in timpul lucrului cu utilajele de prelucrari prin electroeroziune, partile periculoase ale utilajelor si vor fi instruiti corespunzator asupra modului de lucru, masurilor si mijloacelor de protectie stabilite pentru prevenirea accidentelor de munca, precum si asupra modului de actionare in caz de avarii sau accidente.

2.4. Echipamentul individual de protectie si de lucru

Art.20

In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv, echipamentul individual de lucru va fi confectionat din fibre naturale si tratate ignifug.

Art.21

Echipamentul individual de protectie va asigura protectia lucratorilor la contactul cu produsele petroliere si la manipularea pieselor cu muchii si varfuri ascutite.

Art.22

Incaltamintea de protectie utilizata va fi electroizolanta si, in cazul manipularii de greutati, cu bombeul intarit pentru prevenirea accidentelor la posibilele scapari ale acestora.

Art.23

Pentru protectia mainilor se vor asigura posibilitati de spalare si unguente de protectie pentru substantele utilizate (petrol si derivati din petrol).

Art.24

Intretinerea si spalarea echipamentului utilizat in atelierele de prelucrare prin electroeroziune se vor face de catre persoane fizice sau juridice.

2.5. Efectuarea prelucrarilor prin electroeroziune

2.5.1. Pregatiri si verificari prealabile

Art.25

Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca nu exista scurgeri de lichid, conductori rupti, lipsa unor piese sau deteriorari ale utilajului.

Art.26

Cantitatea de dielectric scoasa din magazie nu va fi mai mare decat cantitatea necesara schimburilor de lucru in cadrul unei zile.

Art.27

In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv se va porni obligatoriu instalatia de ventilare sau de termostatare daca utilajul nu functioneaza in regim automat.

Art.28

(1) Se va verifica, prin efectuarea unor probe in gol, functionarea corecta a subansamblelor utilajului. In cazul in care se identifica defectari (pornirea sau oprirea anormala a unor motoare sau a altor elemente comandate electric etc.) se intrerupe tensiunea de alimentare si se anunta imediat conducatorul locului de munca pentru identificarea cauzelor si efectuarea remedierilor necesare.

(2) Verificarea periodica a generatorului de tensiune se va face in baza unui grafic aprobat de conducere.

Art.29

(1) Operatiile de remediere a defectarilor se vor efectua numai de catre personalul de intretinere autorizat, la solicitarea conducatorului locului de munca.

(2) Conducatorul locului de munca va lua masuri pentru indepartarea de la locul respectiv a materialului dielectric (petrol) precum si pentru spalarea si curatarea masinii de resturile petroliere.

(3) In cazul in care sunt necesare operatii de sudura, se va solicita in prealabil eliberarea 'permisului de lucru cu foc'.

Art.30

Se interzice accesul oricaror alte persoane la utilaj, in afara lucratorilor desemnati (operatori), conducatorului locului de munca si lucratorilor din echipa de intretinere, autorizati.

Art.31

Se va verifica sistemul de automatizare, comanda si control a utilajului la predarea-preluarea schimbului si la termenele stabilite.

Art.32

Se interzice utilizarea de mijloace improvizate precum si a oricaror mijloace care modifica functionarea normala a sistemelor de siguranta si control.

Art.33

Langa masina vor fi asezate gratare din materiale nealunecoase, electroizolante si ignifugate.

Art.34

In cazul masinilor de prelucrat prin electroeroziune cu electrod masiv, pornirea pompei de umplere a cuvei se va realiza numai dupa verificarea inchiderii in mod etans a usii cuvei.

Art.35

Se va utiliza numai agent de racire prevazut in cartea tehnica a masinii.

Art.36

In timpul umplerii cuvei se va verifica daca nu exista scurgeri datorate unor imbinari neetanse, stropirii datorate unor furtunuri montate gresit in cuva etc.

Art.37

Nivelul lichidului dielectric in cuva va fi astfel reglat incat sa depaseasca cu 20-50 mm zona in care se produc descarcarile.

Art.38

Inainte de cuplarea regimului de prelucrare se vor aseza in pozitie de lucru ecranele de protectie.

2.5.2. Prelucrarea pieselor

Art.39

(1) Se interzice prelucrarea pieselor fara imersie (cu spalare prin jet) existand pericol de incendiu.

(2) Exceptie de la aliniatul (1) fac utilajele de prelucrat cu fir care folosesc ca material dielectric apa deionizata si care nu au cuva etansa.

Art.40

Pornirea masinii in regim de prelucrare se va face numai dupa asigurarea tuturor conditiilor de lucru prevazute de fabricant.

Art.41

Activitatea de prelucrare va fi supravegheata permanent la utilajele la care fabricantul indica astfel.

Art.42

In timpul prelucrarii sunt interzise interventiile in cuva, deschiderea usii cuvei, apasarea pe butoanele de comanda, ridicarea ecranelor de protectie si alte interventii la utilaj.

Art.43

In cazul in care, pe parcursul procesului de prelucrare, se produc unele avarii (spargeri de furtunuri, neetanseitati, oprirea tensiunii de alimentare, scurtcircuite, scaderea nevelului lichidului dielectric in cuva sau aprinderea gazelor de la scantei etc.) se va opri utilajul si se va interveni, de catre operator, numai pentru remedierea acelor defectiuni la care este abilitat prin fisa postului. Pentru celelalte defectiuni se va anunta conducatorul locului de munca care va decide ce trebuie remediat si cine va efectua remedierile.

Art.44

In cazul aparitiei unor descarcari electrice anormale, cand se doreste verificarea vizuala a calitatii prelucrarii sau ori de cate ori apare necesitatea interventiei in zona de lucru se va proceda astfel:

a) se va comuta masina pe regim de manevra;

b) se va opri pompa de umplere a cuvei;

c) se va goli complet cuva si numai dupa ce se verifica acest lucru se permite deschiderea usii de acces.

Art.45

Se vor utiliza numai scule si dispozitive adecvate operatiilor de executat, astfel incat sa se evite lovirea operatorului la desprinderea electrozilor sau a pieselor.

Art.46

La manipularea pieselor si dispozitivelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Art.47

(1) In cazul stropirii pardoselii cu material dielectric sau ulei, aceasta se va curata cu mijloace adecvate.

(2) Materialele folosite la spalarea si curatarea masinilor si utilajelor de petrol, vor fi pastrate in cutii inchise, iar la sfarsitul schimbului de lucru acestea vor fi evacuate In locuri special amenajate, unde vor fi arse.

Art.48

(1) In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv, instalatiile de ventilare vor functiona permanent pe durata prelucrarii.

(2) La sfarsitul zilei de lucru, se va asigura ventilarea mecanica a aerului din incaperi cel putin 15 minute.

Art.49

In functie de cantitatea de noxe degajate in procesul de prelucrare, se va asigura ventilare generala, locala sau ventilare generala suplimentata cu ventilare locala (in special in halele in care sunt amplasate mai multe utilaje de prelucrat prin electroeroziune).

Art.50

(1) Se interzice accesul In incinta atelierelor de prelucrat prin electroeroziune, a mijloacelor de transport intern care, In timpul folosirii, pot produce scAntei.

(2) Se interzice folosirea sculelor care, prin frecare sau lovire produc scAntei.

Art.51

Se interzice lucratorilor avand echipamentul murdar de petrol (dielectric) sa se apropie de sursele de foc.

2.6. Activitati de intretinere si reparatii

Art.52

Intretinerea si repararea utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se realizeaza numai de personal calificat si instruit special in acest scop.

Art.53

(1) Remedierea diferitelor defectiuni ce pot aparea pe parcursul functionarii utilajului se va realiza numai la solicitarea conducatorului locului de munca, cu utilajul oprit si deconectat de la sursa de alimentare cu energie electrica.

(2) In cazul in care este necesar sa se efectueze masuratori sau reglaje cu instalatia sub tensiune, se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

Art.54

Schimbarea lichidului dielectric din rezervor si curatarea acestuia de reziduurile depuse se vor face cu respectarea urmatoarelor prevederi:

a) la transvazarea lichidului dielectric in butoaie metalice sau in alt rezervor se vor asigura toate masurile impotriva imprastierii lichidului pe pardoseala;

b) deplasarea butoaielor se va face cu mijloace adecvate, fiind interzisa rostogolirea sau tararea acestora;

c) deversarea lichidului dielectric uzat se va face in locuri aprobate de organele sanitare; in cazul in care exista solicitari din partea unor unitati care recupereaza dielectricul uzat, acesta se va colecta in recipiente inchise si va fi transportat la aceste unitati.

3. Prelucrari prin metode electrochimice

3.1. Obtinerea solutiei de electrolit

3.1.1. Descarcarea, depozitarea si pregatirea materiilor prime in vederea obtinerii solutiei de electrolit

Art.55

La efectuarea operatiilor de descarcare, transport, depozitare si pregatire a materiilor prime, se vor repartiza numai lucratori care au corespuns controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii pentru lucrul in medii cu pulberi sau substante toxice.

Art.56

(1) Echipamentul individual de protectie va asigura protectia lucratorilor impotriva pulberilor si manipularii de greutati.

(2) Lucratorii care vin in contact cu substante toxice sau iritante vor fi protejati impotriva contactului direct cu aceste substante.

Art.57

Operatiile de descarcare, transport si depozitare a materiilor prime necesare pentru prepararea electrolitului vor fi organizate si conduse de o persoana numita si instruita in acest scop, care va asigura masurile de securitate privind repartizarea lucratorilor pentru manipularea directa a greutatilor, asigurarea mijloacelor tehnice adecvate pentru manipularea greutatilor (ambalajelor) ce depasesc limitele stabilite prin Normele de protectie a muncii privind efortul fizic, manevrarea mijloacelor tehnice mecanizate de catre lucratori special instruiti si autorizati si respectarea masurilor prevazute de prezentele norme.

Art.58

Materiile prime depozitate pe platforme orizontale vor fi pastrate in compartimente (boxe) sau, dupa caz, lazi cu capac prevazute cu etichete privind continutul fiecareia, fiind interzisa depozitarea in acelasi compartiment a materiilor prime diferite.

Art.59

Depozitarea materiilor prime ambalate in saci sau in ambalaje cu forme geometrice regulate se va face prin stivuire, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii referitoare la modul de constituire a stivelor si inaltimea acestora, inclusiv pentru depozitarea in sistem paletizat.

Art.60

Caile de acces in interiorul depozitelor se vor mentine permanent deblocate.

Art.61

Manipularea materiilor prime se va face astfel incat sa se evite imprastierea lor pe sol sau in atmosfera.

Art.62

Pentru evitarea prafului in mediu de munca, pardoseala se va stropi si curata.

3.1.2. Dozarea-amestecarea materiilor prime pentru formarea solutiei de electrolit

Art.63

Dozarea materiilor prime se va face de catre operatorul ce deserveste instalatia sub supravegherea unei persoane competente cu atributii in acest scop.

Art.64

Omogenizarea amestecului in vederea obtinerii solutiei de electrolit se va face fie prin amestecare mecanica, fie prin barbotare cu aer, evitandu-se stropirea.

Art.65

Se va asigura si verifica etanseitatea bazinelor de electrolit pentru evitarea scurgerilor de solutie.

3.2. Prelucrarea prin metode electrochimice

3.2.1. Amenajarea locului de munca

Art.66

Incaperile in care se desfasoara prelucrari electrochimice vor fi dotate cu surse de apa si posibilitati de colectare a scurgerilor.

Art.67

In cazul in care utilajele de prelucrare electrochimica sunt amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte activitati, zona de lucru a acestora va fi delimitata adecvat si avertizata prin indicatoare de securitate, asigurandu-se ventilarea corespunzatoare a halei de lucru.

Art.68

In apropierea fiecarui utilaj se vor prevedea gratare de lemn pentru prevenirea alunecarilor, iar operatorii vor avea la dispozitie rafturi sau containere pentru depozitarea pieselor, dispuse astfel incat sa poata fi evitate deplasari ce pot conduce la accidente.

Art.69

In cazul in care instalatia de ventilare nu functioneaza normal, se vor lua masuri de ventilare naturala pentru evitarea formarii de pungi de aer neventilate.

Art.70

Periodic, se vor face determinari de gaze, luandu-se masuri pentru dimensionarea corespunzatoare a sistemului de ventilare.

Art.71

Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, apa, electrolit precum si cablurile electrice vor fi fixate corespunzator si protejate impotriva socurilor mecanice si termice.

Art.72

In cazul in care instalatia se afla amplasata in fluxul de productie, se va conecta la sistemul de ventilatie al sectiei respective.

3.2.2. Protectia impotriva electrocutarii

Art.73

Echipamentul electric al instalatiilor de prelucrare electrochimica va satisface cerintele de protectie generala din standardele in vigoare.

Art.74

(1) Partile active ale echipamentului electric (sursa de curent, panou de comanda) se vor afla in interiorul unor dulapuri.

(2) Deschiderea dulapurilor se va face numai prin utilizarea unor chei speciale.

(3) Se vor prevedea interblocari mecanice si electrice astfel incat sa nu fie posibila deschiderea acestora fara deconectarea intrerupatorului general.

Art.75

(1) Pentru evitarea 'atingerii directe' partile aflate sub tensiune vor fi protejate astfel incat sa fie inaccesibile unei atingeri accidentale.

(2) Acolo unde pot fi supuse la efort termic sau mecanic vor fi protejate impotriva deteriorarilor.

Art.76

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta datorata tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nulul de protectie suplimentara prin legare la pamant.

Art.77

Legarea de protectie la nul si la pamant se vor executa in conformitate cu standardele in vigoare.

Art.78

Reparatiile, reglajele, sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor face numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica de catre electricienii de intretinere instruiti si autorizati corespunzator.

Art.79

Toate circuitele de comanda necesare actionarii diverselor componente ale instalatiei vor utiliza tensiuni foarte joase (maximum 24 V).

Art.80

Se interzice operatorilor sa efectueze interventii pentru depanarea unor defectiuni de natura electrica sau mecanica.

Art.81

Elementele defecte vor fi reparate sau inlocuite de catre o persoana instruita si desemnata in acest scop.

Art.82

La receptie, dupa fiecare reparatie sau modificare, daca instalatia nu corespunde la una din probe, este strict interzisa punerea instalatiei sub tensiune.

Art.83

La receptie, dupa fiecare reparatie sau modificare se vor executa urmatoarele verificari privind:

a) existenta si functionarea in bune conditii a tuturor elementelor de protectie electrica a instalatiei;

b) integritatea tuturor elementelor instalatiei aflate sub tensiune in timpul lucrului;

c) gradul de protectie, care trebuie sa fie de minimum IP 2X.

3.2.3. Incadrarea si repartizarea personalului

Art.84

Lucrul la instalatiile de prelucrare electrochimica este permis numai persoanelor care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru, au calificarea necesara si au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.

Art.85

Pentru lucrul la aceste instalatii vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns controlului madical solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii pentru lucrul in medii cu substante toxice.

3.2.4. Efectuarea debavurarii electrochimice si a prelucrarii electrochimice tridimensionale

3.2.4.1. Montarea dispozitivului pe masina

Art.86

Prinderea dispozitivului pe mesele masinii se va efectua de catre operatorul care deserveste instalatia, instruit in prealabil asupra modului de utilizare a dispozitivului si asupra tehnologiei de debavurare a reperului dispozitivului respectiv.

Art.87

Prinderea dispozitivului pe mesele masinii se va face cu suruburi, utilizand canalele prevazute in acest scop si care asigura prinderea rigida si corecta.

Art.88

Se interzice utilizarea oricaror sisteme improvizate de prindere.

Art.89

Operatia de aliniere a dispozitivului in vederea unei inchideri corecte se va realiza de catre operator sub coordonarea unei persoane cu atributii in acest sens, pentru evitarea pierderilor de electrolit (stropiri) si a scurtcircuitelor.

Art.90

Pentru conectarea dispozitivului la sursa de curent si la circuitul de electrolit se vor respecta urmatoarele prevederi:

a) conectarea piesei la polul pozitiv al sursei de curent si a electrolitului la polul negativ prin montarea cablurilor la bornele inscriptionate corespunzator;

b) respectarea sensului de circulatie a electrolitului prin dispozitiv, prin conectarea corecta a furtunurilor de intrare si iesire la racordurile inscriptionate in acest scop.

3.2.4.2. Functionarea instalatiei de prelucrat

Art.91

Pornirea instalatiei se va realiza numai de catre lucratorii specializati, pentru asigurarea tuturor manevrelor si conditiilor impuse de tehnologia de debavurare.

Art.92

Se va respecta cu strictete ordinea de pornire a elementelor componente ale instalatiei prevazuta in instructiunile de lucru.

Art.93

In cazul in care operatia de pornire se realizeaza dupa efectuarea unor lucrari de intretinere si reparatii, se vor respecta urmatoarele prevederi:

a) se vor inlatura toate constructiile provizorii, sculele si resturile care ar provoca accidente;

b) se vor aduce in stare de functionare toate dispozitivele de protectie;

c) se va verifica functionarea tuturor dispozitivelor de executie, comanda si control.

Art.94

Fixarea pieselor in dispozitive se va realiza in conformitate cu instructiunile existente in fisa tehnologica a operatiei de debavurare.

Art.95

Inainte de fixare, piesele se vor controla pentru a nu prezenta aschii sau bavuri foarte mari (peste 2 mm).

Art.96

La fixarea piesei se va urmari pozitionarea corespunzatoare a acesteia.

Art.97

La inchiderea dispozitivului se va asigura etansarea locului de lucru prin coborarea panoului de protectie, pentru a evita stropirea cu electrolit sau inhalarea de gaze nocive.

Art.98

Comanda de inchidere se va executa numai prin apasarea dubla si simultana a celor doua butoane de inchidere (opratorul va folosi ambele maini), evitandu-se astfel eventualele accidente prin strivirea mainilor intre masa superioara mobila si cea inferioara fixa.

Art.99

Se va urmari cu atentie conectarea automata a circuitului de electrolit si a sursei de curent, sesizandu-se eventualele avarii.

Art.100

(1) In cazul in care se produc scurtcircuite fara deconectarea automata a sursei, aceasta se va deconecta manual de la intrerupatorul general.

(2) Scoaterea piesei deteriorate si incalzite din dispozitiv se va face utilizand manusi de protectie.

Art.101

Reglarea parametrilor de functionare se va realiza numai de catre personal calificat corespunzator si instruit asupra tehnologiei de debavurare.

Art.102

(1) In caz de defectare a organelor de comanda din ciclul automat, se va trece instalatia in regim manual iar operatiile de remediere se vor efectua numai de personalul autorizat si instruit in acest scop.

(2) Se interzice orice interventie a operatorilor pentru remedieri la organele de comanda, cu exceptia celor autorizati.

Art.103

Orice dereglare la nivelul instalatiilor cu grad ridicat de periculozitate (sursa de curent, panou electric) sau functionari defectuoase de motoare, pompe, ventilatoare, vor fi imediat semnalate conducatorului locului de munca, care va asigura efectuarea remedierilor in conditii de securitate.

Art.104

Toate aparatele de masurare si reglare montate pe diversele componente ale instalatiei, vor fi verificate, etalonate, sigilate si prevazute cu etichete pe care se vor indica parametrul masurat si limita maxima a acestuia.

Art.105

Se interzice curatarea tablourilor de masura si control utilizand produse petroliere.

Art.106

(1) In timpul desfasurarii fluxului tehnologic, tabloul cu aparatele de masura, control si automatizare va fi supravegheat permanent de catre operatori.

(2) Se interzice parasirea locului de munca in timpul functionarii instalatiei de prelucrat fara asigurarea unui inlocuitor corespunzator.

Art.107

Interventiile persoanelor neautorizate la panourile de comanda sunt strict interzise.

Art.108

Se interzice blocarea comenzilor normale aferente unor faze tehnologice in vederea obtinerii unor facilitati productive, in detrimentul securitatii.

Art.109

Pentru suprave gherea panourilor de coman-da si facilitarea interventiilor tehnologice, se va asigura un iluminat corespunzator, conform normativelor in vigoare.

Art.110

Ridicarea panoului de protectie pentru deschiderea dispozitivului se va realiza numai dupa deconectarea automata a sursei de curent si a circuitului de electrolit.

Art.111

La scoaterea piesei prelucrate din dispozitiv, se vor utiliza manusi de protectie (sau dispozitive speciale de prindere) pentru evitarea eventualelor arsuri.

Art.112

Manipularea pieselor grele se va realiza cu respectarea prevederilor Normelor de protectie a muncii referitoare la ridicarea de greutati si utilizand bocanci cu bombeu intarit.

Art.113

In cazul utilizarii instalatiilor de ridicat pentru deplasarea pieselor, se vor respecta prescriptiile R1-87 colectia ISCIR.

Art.114

Deversarea electrolitului uzat si a reziduurilor depuse se va face numai dupa neutralizare, in cazul in care la verificari si analize s-a constatat ca potentialul coroziv al acestora este ridicat.

Art.115

In cazul in care, datorita acumularii de gaze nocive, apare pericolul de intoxicare, inceperea lucrului este permisa numai dupa ventilarea fortata a spatiului de lucru si verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv.

Art.116

Pentru iluminatul local (cu lampi portative sau fixate in bacurile de lucru) se vor utiliza lampi electrice in buna stare, alimentate la tensiuni nepericuloase.

4. Prelucrari cu instalatii laser

Art.117

Asigurarea protectiei impotriva radiatiei laser se va face in functie de tipul si nivelul de risc al fiecarui echipament, pe baza clasificarii laserilor, prevazuta in standardele internationale in vigoare (CEI 825 - 1984).

Art.118

Producatorii de instalatii laser au obligatia de a indica clasa in care se incadreaza instalatia respectiva conform standardelor internationale.

Art.119

Utilizatorii de instalatii laser trebuie sa solicite furnizorilor, la achizitionare, mentionarea corespondentei acestora la standardele internationale specifice, precum si informatii referitoare la parametrii emisiei laser:

a) mediu activ;

b) lungimea de unda a radiatiei;

c) puterea si densitatea puterii maxime la iesire;

d) forma si dimensiunea fascicolului la iesire;

e) divergenta fascicolului (in cazul fascicolelor cu sectiune necirculara, divergentele pe cele doua axe);

f) existenta eventuala a unor sisteme de focalizare si distanta focala;

g) distanta de la sursa laser la punctul de lucru;

h) pentru laserii In impulsuri:

- forma si durata impulsului;

- energia unui impuls;

- frecventa de repetitie a impulsurilor;

- caracteristicile trenurilor de impulsuri;

i) indicatii referitoare la dispozitivele de protectie si mijloacele de protectie prevazute pentru postul de lucru.

Art.120

(1) Masurile de securitate care trebuie adoptate la utilizarea instalatiilor laser difera in functie de caracteristicile laserului, de tipul si conditiile de utilizare ale acestora.

(2) Pentru instalatiile laser din clasele 1 si 2 nu se prevad cerinte specifice de securitate in afara de instruirea corecta a personalului de deservire (operatori laser) privind interzicerea dirijarii fascicolului laser spre alte persoane si utilizarea mijloacelor individuale de protectie prevazute.

(3) Pentru instalatiile laser din clasele 3 si 4 unde exista riscurile de afectare a organului vizual, a pielii, precum si a tesuturilor interne, se prevad cerinte specifice de securitate, in functie de modul de utilizare si de conditiile concrete in care se desfasoara prelucrarile respective.

Art.121

(1) Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser are obligatia de a asigura masurile si mijloacele de protectie adecvate pentru protejarea lucratorilor contra radiatiilor nocive.

(2) In cazul in care tipul constructiv al laserului nu face posibila realizarea unor sisteme tehnice de izolare, ecranare sau a altor masuri generale de protectie, se vor asigura mijloacele individuale de protectie impotriva radiatiei, zgomotului sau a altor noxe degajate in procesul de prelucrare.

4.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser

Art.122

(1) Activitatile de prelucrare cu instalatii laser se vor desfasura in incaperi special amenajate si destinate.

(2) Prevederea de la aliniatul (1) nu este necesara in cazul instalatiilor laser de mica putere (sub 1 mW) utilizate pe santiere, pentru reglaje de instalatii industriale (aliniamente, tuneluri, interferometrie etc.).

Art.123

(1) Amenajarea incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser, se va face astfel incat sa se evite reflexia sau difuzia accidentala a radiatiei-in special in cazul laserilor din clasele 3 si 4, cu emisie in ultraviolet, vizibil sau infrarosu.

(2) Peretii, tavanul si pardoseala vor fi acoperite cu materiale care nu reflecta lumina, respectiv zugravelile si vopsitoriile pentru finisare se vor realiza cu materiale absorbante de lumina.

(3) Mobilierul si clantele usilor nu vor avea suprafete netede si lucioase.

Art.124

Deschiderile incaperilor spre exterior nu vor fi situate pe axul radiatiei directe sau reflectate.

Art.125

(1) In cazul In care o singura incapere este destinata functionarii mai multor instalatii laser, se va realiza, dupa caz, separarea spatiilor dintre acestea prin utilizarea de paravane sau pereti despartitori.

(2) Paravanele sau peretii despartitori se vor executa din materiale rezistente la foc, la temperaturi inalte, care sa nu degaje noxe chimice si sa prezinte un coeficient de reflexie cat mai mic.

Art.126

In cazul in care nu este necesara separarea prin pereti sau paravane despartitoare, instalatiile laser vor fi orientate astfel incat sa se excluda posibilitatea directionarii radiatiei laser de la o instalatie la alta.

Art.127

Iluminatul incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser se va realiza astfel incat sa asigure acomodarea ochiului la solicitarile vizuale intense, de luminanta ridicata, necesare pentru urmarirea modului de prelucrare.

4.2. Amplasarea instalatiilor laser

Art.128

(1) Pentru amplasarea corecta a instalatiilor laser este necesara cunoasterea parcursului (traiectoriei) fascicolului laser deschis, a reflexiilor si difuziilor normale si accidentale ale acestuia.

(2) La determinarea parcursului fascicolului laser se va tine cont si de deviatiile care sunt determinate de procesul de prelucrare.

(3) Determinarea parcursului fascicolului laser se va realiza numai cu mijloace specifice: hartie fluorescenta pentru ultraviolet si infrarosu apropiat, folii de material plastic etc.

Art.129

Amplasarea instalatiei laser fata de ferestre se va realiza astfel incat sa se evite reflexia radiatiilor.

Art.130

Amplasarea instalatiilor laser se va realiza astfel incat traiectoria fascicolului laser sa fie la un nivel diferit de nivelul ochilor unei persoane care sta in picioare sau pe scaun, in functie de operatia de efectuat.

Art.131

In zona in care se efectueaza prelucrari cu laser, se interzice introducerea in fascicolul laser a unor elemente optice reflectante sau difuzante, precum si a unor materiale usor inflamabile.

4.3. Utilizarea mijloacelor de avertizare (indicatoare de securitate)

Art.132

Usile incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser vor fi inscriptionate cu indicatoare de avertizare asupra pericolului radiatiei laser.

Art.133

Orice instalatie laser va fi dotata cu indicatoare de avertizare asupra pericolului de radiatie, care vor fi plasate sub forma de eticheta in locuri vizibile.

4.4. Mijloace individuale de protectie

Art.134

(1) Mijloacele individuale pentru protectia ochilor (ochelari antilaser) trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale de securitate si sa fie avizate si certificate din punct de vedere al securitatii muncii pentru lucrul cu laserul, in functie de caracteristicile acestuia.

(2) Factorul de transmisie spectral va fi astfel ales IncAt iluminarea energetica si expunerea energetica a ochiului sa fie sub limitele maxime admisibile pentru fiecare laser, stabilite prin standardele sau regulile tehnice internationale recunoscute pe plan intern.

(3) Filtrele trebuie sa fie stabile la radiatii ultraviolete, caldura si sa fie incombustibile.

(4) Densitatea de putere va fi in limitele stabilite prin standardele sau regulile tehnice internationale recunoscute pe plan intern.

(5) Constructia ochelarilor trebuie sa impiedice penetrarea laterala a luminii si sa ofere confortul necesar pentru lucru.

Art.135

Alegerea ochelarilor se va face in functie de lungimea de unda a radiatiei laser.

Art.136

Ochelarii trebuie sa fie insotiti de o eticheta pe care va fi indicata densitatea optica si lungimea de unda.

Art.137

(1) In cazul in care exista probabilitatea ca in zona de lucru sa se depaseasca nivelul maxim de expunere pentru piele, atunci personalul implicat va utiliza pe langa ochelari de protectie adecvati, manusi de protectie si imbracaminte adecvata.

(2) Mijloacele individuale pentru protectia pielii (halat, salopeta, manusi) se vor confectiona din materiale termorezistente care nu se topesc sub actiunea caldurii si nu propaga flacara.

(3) Culoarea acestor mijloace de protectie va fi inchisa, cu suprafata matuita, pentru reducerea la minimum a coeficientului de reflexie.

Art.138

In cazul in care, nivelele de zgomot depasesc valorile maxime admise iar adoptarea unor solutii tehnice (carcasari sau ecranari fonoabsorbante) nu este posibila constructiv, se vor utiliza mijloace individuale de protectie.

Art.139

(1) Pentru operatiile de prelucrare la care exista pericolul degajarii unor substante cu toxicitate ridicata si tipul constructiv al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii tehnice de etansare a zonei de impact a radiatiei cu tinta, se vor utiliza masti de protectie.

(2) Suplimentar, personalului de deservire al instalatiei (operatorilor laser) i se va administra lichide de protectie.

4.5. Mijloace tehnice de protectie contra radiatiei laser

Art.140

La efectuarea prelucrarilor cu instalatii laser de tip deschis se vor adopta solutii tehnice de ecranare provizorie a fascicolului deschis al radiatiei si scoatere a pupitrului de comanda din zona periculoasa.

Art.141

Zona laser periculoasa va fi marcata si izolata corespunzator.

Art.142

Ecranele vor fi absorbante pe lungimea de unda a radiatiei laser si vor ramane transparente in restul spectrului.

Art.143

Materialele din care se confectioneaza ecranele vor indeplini urmatoarele conditii:

a) vor fi rezistente la foc si cu un punct de topire ridicat;

b) nu vor degaja noxe chimice;

c) vor fi de culoare inchisa si cu suprafata mata, pentru reducerea coeficientului de reflexie in cazul radiatiilor vizibile si invizibile;

d) pentru radiatiile vizibile pot fi utilizate dupa caz , ecrane transparente care sa permita reperarea fascicolului laser si vizualizarea operatiilor de prelucrare.

Art.144

In cazul in care, tipul constructiv al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii tehnice de ecranare a zonelor periculoase, iar la instalatiile respective se lucreaza cu sisteme de focalizare directa, pe langa mijloacele individuale adecvate de protectie se va asigura si trimiterea periodica a personalului de deservire a instalatiilor laser pentru efectuarea tratamentelor oftalmologice necesare.

Art.145

Pentru instalatiile laser de putere mare se vor adopta solutii tehnice de implementare a unor dispozitive de avertizare asupra intrarii personalului in zona periculoasa in cazul in care acestea nu au fost prevazute prin proiectare.

Art.146

Incaperile unde functioneaza surse de laser de mare putere vor fi dotate cu stingatoare de incendiu.

4.6. Repartizarea personalului

Art.147

(1) Pentru lucrul la instalatiile laser, se interzice repartizarea femeilor gravide precum si a persoanelor care prezinta afectiuni ale ochiului sau pielii constatate la controlul medical si care sunt considerate contraindicate pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate (leziuni ale retinei, miopie cu risc de desprindere a retinei, cataracta, conjuctivita, ambliopie, daltonism, dermatoze etc.).

(2) Controlul medical periodic este obligatoriu si se va desfasura potrivit prevederilor Ministerului Sanatatii.

Art.148

Lucrul la instalatiile laser este permis numai lucratorilor speciali instruiti si autorizati.

4.7. Instruirea personalului

Art.149

In cadrul procesului de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii, se vor transmite toate informatiile referitoare la riscurile la care sunt expusi, partile periculoase ale instalatiilor, dispozitivele de protectie existente, mijloacele individuale de protectie si modul de interventie in caz de avarii sau accidente.

Art.150

Instruirea lucratorilor pentru interventii in caz de avarii sau accidente se va efectua pe baza instructiunilor elaborate de persoanele fizice sau juridice.

Art.151

In incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser se vor afisa la loc vizibil instructiuni specifice de securitate a muncii.

4.8. Efectuarea operatiilor de prelucrare cu instalatii laser

Art.152

Accesul in incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser este permis numai persoanelor autorizate.

Art.153

Personalul de deservire a instalatiilor laser nu va purta in timpul lucrului obiecte care pot reflecta radiatia directa, ceasuri, nasturi de metal, catarame, bijuterii etc.

Art.154

(1) Inainte de inceperea oricarui proces de prelucrare cu instalatia laser, se va proceda la verificarea prealabila a aparaturii de control a instalatiei.

(2) Starea de functionare a aparaturii de control va fi urmarita permanent si in timpul lucrului.

Art.155

La instalatiile laser de mare putere se va verifica, in prealabil, functionarea comenzii de oprire de urgenta pentru a putea fi declansata in cazuri de avarie sau accidente.

Art.156

Se va verifica sistemul de blocare al instalatiei laser si, dupa caz, sistemele de avertizare si/sau functionare a traductoarelor de contact.

Art.157

Reglarea instalatiei laser pentru operatiile de prelucrare respective se va realiza astfel incat sa se evite emisiile neprevizibile de radiatii.

Art.158

Manipularea pieselor, manevrele la instalatii, reglajele necesare si alte interventii la instalatiile laser se vor efectua numai de personalul autorizat, cu respectarea stricta a instructiunilor tehnologice, pentru a nu se produce modificarea parametrilor emisiei, propagarea radiatiei, reflexiile intempestive etc.

Art.159

La efectuarea operatiilor de aliniere si reglare care preced emisiile laser puternice se pot folosi atenuatoare sau laseri de mica putere, coaxiali cu laserul principal.

Art.160

La instalatiile laser de tip inchis (protejat), comanda de declansare a fascicolului laser se va da numai dupa obturarea dispozitivului optic de vizare si dupa asigurarea etansarii incintei de lucru.

Art.161

In cazul in care se lucreaza cu incinte deschise, comanda de declansare a fascicolului laser se va da numai dupa echiparea corespunzatoare a operatorului laser cu mijloacele individuale de protectie prevazute si numai dupa asigurarea ca in incapere nu se afla alte persoane neprotejate.

Art.162

Se interzice a se privi in radiatia laser si a se alinia laserul cu ochiul liber, privind axial sau paraxial in cavitate, in cazul in care radiatia directa sau reflectata este mai mare decat nivelul de expunere maxim admis pentru ochi.

Art.163

In timpul functionarii instalatiilor laser si efectuarii operatiilor de prelucrare este interzisa orice interventie a operatorilor in zonele de prelucrare pana la terminarea operatiilor.

Art.164

(1) In cazul proceselor de prelucrare la care exista pericolul de degajare a unor substante toxice (pulberi, aerosoli sau gaze nocive) se va verifica permanent functionarea corespunzatoare a instalatiilor de ventilare generale sau locale, dupa caz, pentru captarea si evacuarea substantelor respective din cadrul incintei de lucru.

(2) In cazul in care zona de impact a radiatiei cu tinta este izolata prin carcasare, se va verifica etanseitatea acesteia.

Art.165

In perioadele de nefunctionare a instalatiilor laser, incaperile vor fi inchise iar cheile se vor pastra de catre persoane autorizate.

4.9. Masuri de protectie impotriva electrocutarii

4.9.1. Masuri tehnice

Art.166

Fiecare echipament va avea o carcasa care sa asigure un grad de protectie de cel putin IP 3 X astfel incat sa nu poata fi atinse piesele aflate normal sub tensiune.

Art.167

Cablurile electrice fixe vor fi pozate corespunzator si protejate impotriva deteriorarii (mecanice, termice, chimice etc.).

Art.168

Deschiderea carcaselor nu va putea fi facuta fara intreruperea tensiunii.

Art.169

Tensiunea normala a retelei electrice care alimenteaza instalatia laser va fi de maximum 0,4 KV iar reteaua electrica va fi cu neutrul legat la pamant.

Art.170

Masele echipamentelor electrice vor fi legate la nul ca masura principala de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta si la pamant ca masura de protectie suplimentara.

Art.171

In loc de legare la pamant, ca protectie suplimentara, se poate utiliza una din urmatoarele masuri:

- legarea de echipontetializare intre echipamente;

- utilizarea protectiei automate la curenti de defect.

Art.172

(1) Sigurantele fuzibile vor fi calibrate la curentul nominal indicat de proiectantul instalatiei.

(2) Protectia automata maximala de curent va fi reglata sa actioneze la curentul de reglaj indicat de proiectant.

Art.173

(1) Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare, vor fi alimentate la o tensiune de maximum 24 V, dintr-un transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare.

(2) Transformatoarele separatoare vor avea infasurarile pe coloane separate sau puse cap la cap pe aceeasi coloana, despartite de un perete electroizolant care sa asigure o izolatie intarita, corespunzatoare tensiunii celei mai mari. Se admit si infasurari concentrice despartite de un ecran metalic legat la nul de protectie si avand o izolatie intarita corespunzatoare tensiunii celei mai mari.

Art.174

Conductoarele electrice mobile vor avea tensiunea nominala de maximum 220 V si o izolatie intarita.

Art.175

(1) Circuitele cu tensiune mai mare de 0,4KV vor fi protejate impotriva atingerii si se vor afla in interiorul unei singure carcase.

(2) Pe carcasa echipamentului care contine o tensiune mai mare de 0,4 KV se va inscriptiona, vizibil 'Pericol de electrocutare! Tensiune de KV' (se va indica tensiunea nominala respectiva).

Art.176

(1) In cazul in care se utilizeaza baterii de condensatoare, acestea pot fi amplasate in aceeasi camera cu pupitrul de comanda al instalatiei laser numai in cazul in care energia totala a sarcinii maxime admisibile nu depaseste 15.000 J.

(2) Bateriile de capacitate mai mare se vor monta fie intr-o incapere separata (blocata), fie intr-un dulap metalic amplasat in afara incaperii de lucru.

4.9.2. Masuri organizatorice

Art.177

Montarea, reacordarea, prima punere sub tensiune, reglarea, depanarea si verificarile periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi executate numai de personal calificat in meseria de electrician si autorizat.

Art.178

Interventiile planificate la partea electrica a instalatiilor laser se vor face numai in baza unui ordin de serviciu sau a unui ordin scris al conducatorului electricienilor.

Art.179

Se interzice punerea sub tensiune a instalatiilor laser, daca exista pericolul atingerii partilor aflate normal sub tensiune.

Art.180

(1) Lucrul la instalatia laser va fi facut numai conform instructiunilor de lucru, in care se vor specifica si masurile de protectie impotriva pericolului de electrocutare.

(2) In instructiuni se va prevedea si modul de intrerupere a tensiunii electrice de catre operatorul laser sau conducatorul locului de munca.

Art.181

(1) Operatorul laser si conducatorul locului de munca vor urmarii permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune si legaturile de protectie vizibile.

(2) In cazul in care se creaza posibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune sau se constata ca legaturile de protectie s-au intrerupt, se va intrerupe imediat tensiunea si se va anunta conducatorul locului de munca pentru a lua masuri de remediere a defectului.

Art.182

Interventia la partile aflate normal sub tensiune va fi facuta numai dupa realizarea, in ordinea data, a urmatoarelor operatii:

- scoaterea vizibila a instalatiei de sub tensiune^*);

- descarcarea condensatoarelor;

- verificarea lipsei tensiunii;

- luarea masurilor pentru impiedicarea aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca.

*) Nota: scoaterea vizibila de sub tensiune se poate realiza intr-un din urmatoarele moduri:

a) scoaterea fisei (stecherului) din priza de alimentare;

b) scoaterea sigurantelor fuzibile.

5. Prelucrari cu ultrasunete

5.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara prelucrari cu ultrasunete

Art.183

(1) Desfasurarea activitatilor de prelucrari cu ultrasunete se va realiza in incaperi special destinate si amenajate pentru reducerea efectelor nocive ale ultrasunetelor (plafoane si pereti din materiale fonoabsorbante).

(2) In cazul In care prelucrarile cu ultrasunete se desfasoara in aceeasi hala cu alte activitati, spatiul de lucru va fi inchis, bine delimitat prin paravane sau pereti despartitori din materiale fonoabsorbante.

Art.184

Accesul in incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu ultrasunete este permis numai lucratorilor autorizati.

5.2. Protectia impotriva electrocutarii

Art.185

Toate alimentarile de la reteaua trifazata vor fi efectuate prin cablu cu fir la nul.

Art.186

Generatorul de ultrasunete si corpul masinii-unelte se vor lega obligatoriu la pamant.

Art.187

Circuitele de forta vor fi prevazuta cu sigurante calibrate.

Art.188

Periodic se va verifica izolatia cablurilor de la generator la blocul ultrasonic precum si legaturile la pamant ale instalatiei.

5.3. Efectuarea prelucrarilor cu ultrasunete

Art.189

Se interzice utilizarea, in procesul prelucrarii, a pieselor ce prezinta fisuri.

Art.190

Deservirea utilajului se va face de pe covoare electroizolante.

Art.191

Manevrele, reglajele si alte interventii se vor efectua conform instructiunilor tehnologice pentru a evita modificarea parametrilor de functionare si a regimului de lucru, ce pot conduce la accidente.

Art.192

Se interzice atingerea sculei de prelucrare sau a concentratorului In timpul In care acestea se afla sub tensiune.

Art.193

Periodic se vor verifica transductorul si concentratorul de energie ultrasonica in vederea depistarii la timp a eventualelor fisuri.

Art.194

In timpul defasurarii procesului de prelucrare se interzice atingerea piesei de prelucrat.

Art.195

Se interzice atingerea contactorului in timpul functionarii utilajului.

Art.196

Interventiile la utilajele si instalatiile pentru prelucrari cu ultrasunete se vor efectua numai de catre personal autorizat si numai dupa deconectarea acestora de la retea.

Art.197

(1) Se va verifica izolarea eficienta a tuturor partilor instalatiei prin care se pot raspandi in zona de lucru ultrasunete.

(2) Partile instalatiei care trebuie manevrate cu mana in timpul functionarii acesteia vor fi izolate eficient impotriva transmiterii ultrasunetelor catre lucrator.

Art.198

(1) In cazul prelucrarilor (sudarii) cu utilaje manuale care functioneaza pe baza de ultrasunete se vor asigura izolarea electrica si antivibratorie a acestora.

(2) Lucratorii vor utiliza obligatoriu manusi antivibratorii.

Art.199

In cazul in care instalatia de ultrasunete se va adapta pe masini-unelte deja existente, aceasta se va izola antivibratoriu si antifonic.

Art.200

La efectuarea prelucrarilor asistate de ultrasunete (strunjire, gaurire, frezare, alezare, filetare, rectificare, superfinisare etc.) se vor respecta si normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari prin aschiere.

Art.201

(1) In cazul utilizarii suspensiilor abrazive pentru prelucrare, se vor utiliza ecrane de protectie a lucratorilor contra contactului cu particulele abrazive.

(2) Dupa efectuarea prelucrarilor, lucratorii isi vor spala fata si mainile si vor utiliza unguente de protectie.

Art.202

Se interzice depasirea duratei zilnice de expunere de 8 ore pentru lucratorii care efectueaza operatii de prelucrare cu ultrasunete.

5.4. Decaparea,curatarea si spalarea in camp ultrasonic

5.4.1. Prepararea solutiilor de curatare si spalare

Art.203

(1) La prepararea solutiilor de spalare, lucratorii vor utiliza mijloace individuale de protectie adecvate tipului de solutie utilizata.

(2) La prepararea solutiilor de acizi se va utiliza echipament individual de protectie complet care sa asigure protejarea corespunzatoare a lucratorilor la contactul cu acizii.

Art.204

Depozitarea vaselor cu acizi se va face numai In locurile special amenajate.

Art.205

Pregatirea solutiilor se va efectua numai sub hote de absorbtie, numai in recipiente special destinate acestei operatii si numai dupa verificarea integritatii fizice a acestora.

Art.206

Pardoseala se va mentine permanent curata.

Art.207

In incaperea in care se efectueaza prepararea solutiilor se interzice pastrarea alimentelor si servirea mesei.

Art.208

Dupa efectuarea operatiilor de preparare, lucratorii isi vor spala mainile si fata si vor utiliza unguente de protectie.

Art.209

Transportul vaselor cu solutii de spalare la cuve se va face astfel incat sa se evite imprastierile sau stropirile accidentale.

Art.210

La prepararea si utilizarea substantelor de spalare se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoare fizico-chimice si mecanice.

5.4.2. Efectuarea operatiilor de decapare, curatare si spalare in camp ultrasonic

Art.211

Efectuarea operatiilor de decapare, curatare si spalare in camp ultrasonic se va desfasura in incaperi special destinate si amenajate.

Art.212

Pardoseala incaperilor de lucru va fi confectionata din materiale nealunecoase si fonoabsorbante.

Art.213

In cazul in care in incaperea de lucru sunt amplasate mai multe instalatii de spalare, se va asigura separarea acestora prin paravane fonoabsorbante.

Art.214

Instalatia de ventilare va functiona la parametrii stabiliti.

Art.215

In cazul in care se utilizeaza solutii acide se va asigura suplimentar protejarea antiacida a echipamentelor tehnice si a instalatiilor electrice.

Art.216

In jurul instalatiilor de spalare se vor aseza gratare de lemn.

Art.217

Reglarea instalatiei de spalare se va face in functie de tipul de curatare, impuritatile care urmeaza a fi curatate si lichidul de curatare, respectandu-se cu strictete temperatura pentru fiecare caz in parte.

Art.218

Interventiile la partea electrica a instalatiei de spalare sunt permise numai personalului autorizat in acest scop, la solicitarea conducatorului locului de munca.

Art.219

Inainte de inceperea operatiilor de spalare se va verifica starea tehnica a cuvelor de spalare.

Art.220

(1) Se interzice introducerea mainilor in cuvele de spalare.

(2) Pentru manevrarea pieselor in/si din cuve se vor utiliza clesti speciali.

Art.221

In timpul procesului de spalare capacele cuvelor se vor inchide etans.

Art.222

Se interzice evacuarea vaporilor toxici in exterior, precum si a solutiilor epuizate la canal, fara neutralizare prealabila in cazul in care concentratiile depasesc limitele admise.

6. Prevederi de proiectare

Art.223

In activitatea de conceptie si proiectare a operatiilor de prelucrari prin tehnologii neconventionale (electroeroziune, electrochimice, laser si ultrasunete) se vor respecta prevederile de securitatea muncii prevazute prin Normele generale de protectie a muncii, Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale si standardele de securitate a muncii.

Art.224

Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinte de proiectare pentru desfasurarea activitatilor de prelucrari neconventionale in conditii de securitate si nu exclud prevederea oricaror altor solutii la indemana celor ce concep si proiecteaza aceste activitati in vederea realizarii unor niveluri de securitate mai ridicate.

6.1. Prevederi de proiectare a utilajelor de prelucrare prin electroeroziune

Art.225

Utilajele de prelucrat prin electroeroziune vor fi prevazute cu urmatoarele dispozitive de protectie pentru evitarea aprinderii lichidului dielectric in timpul functionarii:

a) dispozitive de semnalizare si oprire automata a functionarii utilajului in cazul depasirii nivelului maxim a lichidului dielectric in cuva;

b) dispozitive de semnalizare a depasirii temperaturii din rezervor si actionare automata a ventilului de acces al apei in sistemul de racire a dielectricului;

c) dispozitive de oprire automata a utilajului in cazul in care nivelul dielectricului scade in cuva sub inaltimea prereglata (20-40 mm peste suprafata de prelucrat a piesei pe care se produc descarcarile);

d) dispozitiv de retragere a electrodului la scurtcircuit.

Art.226

Utilajele vor fi dotate cu dispozitive care sa blocheze capul de lucru in cazul intreruperii accidentale a curentului electric si care sa nu permita recuplarea masinii in regim de lucru fara interventia operatorului.

Art.227

Deschiderea usii cuvei nu trebuie sa se poata realiza decat dupa golirea completa a cuvei.

Art.228

Pentru eliminarea posibilitatilor de acces la sistemul de rulare a firului-aflat sub tensiune in regim de prelucrare-se va prevedea un ecran de protectie a carui indepartare sa conduca la oprirea utilajului.

Art.229

Se vor adopta solutii tehnice impotriva atingerii partilor aflate sub tensiune in zonele de lucru.

Art.230

Se vor prevedea instalatii de evacuare a gazelor rezultate din prelucrare in incaperea respectiva sau pentru fiecare utilaj in parte.

6.2. Prevederi de proiectare pentru instalatii de prelucrare electrochimica

6.2.1. Prevederi de proiectare pentru instalatii

Art.231

Automatizarea ciclului de lucru al instalatiei se va realiza astfel incat sa asigure interconditionarea fazelor (oricare faza a ciclului de lucru automat nu se va realiza fara desfasurarea si confirmarea realizarii fazei anterioare), astfel incat sa se evite comenzile gresite, ce pot conduce la accidente.

Art.232

La constructia bacului de lucru se vor utiliza materiale rezistente la actiunea coroziva a electrolitului.

Art.233

Aparatorile de protectie se vor confectiona din material transparent, rezistent la socuri mecanice si coroziune chimica.

Art.234

Comanda de deplasare a mesei mobile se va realiza prin intermediul a doua butoane, ce trebuie apasate simultan de catre operator (comanda bimanuala).

Art.235

Fiecare parametru al regimului tehnologic (temperatura, presiune, tensiune de lucru, pH electrolit etc.) va fi afisat, masurat si corectat automat acolo unde este posibil.

Art.236

Instalatia va fi prevazuta fie cu sistem propriu de ventilare, fie cu sistem posibil de racordat la instalatia de ventilare generala.

Art.237

Sursa de curent continuu va fi protejata la scurtcircuit prin adoptarea de solutii tehnice care sa permita deconectarea in mod automat, in cazul aparitiei de scurtcircuit intre electrod si piesa si pornirea singura la disparitia acestuia, fara interventia omului.

Art.238

Sursa de curent va fi prevazuta cu sistem de racire de siguranta impotriva supraincalzirii.

Art.239

Deschiderea carcaselor la sursa de curent nu trebuie sa poata fi facuta fara intreruperea tensiunii.

Art.240

Toate elementele in miscare ale instalatiei (pompa, centrifuga etc.) vor fi prevazute cu carcase de protectie.

Art.241

(1) Centrifuga aferenta instalatiei va fi prevazuta cu sistem de blocare a capacului in timpul functionarii.

(2) Deschiderea capacului va conduce obligatoriu la oprirea centrifugii.

Art.242

Bazinele de electrolit vor fi protejate cu materiale rezistente la actiunea coroziva a electrolitului.

6.2.2. Prevederi de proiectare pentru dispozitive

Art.243

Dispozitivele vor fi construite din materiale neconducatoare electric si rezistente la socuri mecanice si termice.

Art.244

Bornele de curent si racordurile de electrolit existente pe dispozitiv vor fi inscriptionate corespunzator, pentru a se evita legarea gresita la cablurile sursei de curent sau furtunurile prizei de electrolit.

Art.245

Circuitul de electrolit in interiorul dispozitivului va trebui sa asigure o racire eficienta a piesei, o spalare adecvata a zonei de prelucrare si o indepartare rapida a hidroxizilor rezultati din zona de lucru.

Art.246

Electrozii dispozitivului vor fi confectionati din materiale rezistente la actiunea coroziva a electrolitului si conducatoare din punct de vedere electric.

6.3. Prevederi de proiectare pentru instalatii laser

Art.247

La proiectarea instalatiilor laser se vor respecta cerintele de securitate prevazute prin standardele internationale recunoscute pentru fiecare tip de laser.

Art.248

Proiectul instalatiilor laser trebuie sa cuprinda referiri nu numai la functionarea curenta a acestora dar si la interventiile necesare pentru intretinerea corespunzatoare.

Art.249

Zonele periculoase ale instalatiilor laser se vor proteja prin ecranari adecvate si vor fi dotate cu sisteme de avertizare.

Art.250

(1) Pentru instalatiile laser din clasele 3 si 4 se vor prevedea sisteme de blocare prin care sa se realizeze oprirea automata a functionarii instalatiei la intrarea personalului de deservire in zona periculoasa.

(2) Se vor prevedea de asemenea solutii tehnice care sa nu permita declansarea comenzii de pornire a instalatiei in cazul in care exista persoane situate in zona laser periculoasa.

(3) Pupitrul de comanda si control va fi plasat in afara zonei periculoase.

Art.251

In cazul laserilor cu baleaj, comanda directiei fascicolului laser va fi automata si subordonata unor dispozitive optice (oglinda basculanta etc.). Oprirea accidentala a baleajului va determina simultan si incetarea emisiei.

Art.252

(1) Pentru protectia impotriva radiatiilor electromagnetice, se vor adopta solutii tehnice de ecranare sau carcasare a surselor generatoare de campuri electromagnetice (blocul de alimentare, sistemul de comanda si control, bateriile de condensatoare etc.).

(2) Alegerea ecranelor (carcaselor) se va face in functie de particularitatile sursei (gama de unde, puterea lor) si particularitatile procesului tehnologic, astfel incat sa se respecte principiile radio-fizice de reflexie sau absorbtie a energiei electromagnetice.

Art.253

Carcasele metalice ale subansamblurilor generatoare de cAmpuri electromagnetice (tuburi electronice cu tensiuni anodice, baterii de condensatoare etc.) vor fi prevazute cu sisteme de oprire automata a tensiunii la deschiderea usilor.

Art.254

La constructia ecranelor se va tine cont de faptul ca orificiile (guri de observare, usi etc.) cat si eventualele fisuri de-a lungul imbinarilor, daca sunt mai mari decat lungimea de unda a radiatiei electromagnetice, pot fi considerate ca radiatori cu fante.

Art.255

Pentru asigurarea protectiei impotriva zgomotului in impulsuri produs de instalatiile laser se vor prevedea carcase sau ecrane fonoizolante pentru reducerea nivelului de zgomot in incintele in care se lucreaza cu laseri, acolo unde constructia instalatiei si procesul tehnologic permit.

Art.256

In cazul In care utilizarea carcaselor si ecranelor fonoabsorbante nu este posibila din punct de vedere constructiv sau tehnologic iar nivelurile de zgomot depasesc valorile maxime admise, se vor prevedea, prin proiectare mijloace individuale de protectie contra zgomotului (antifoane), in functie de frecventele caracteristice instalatiilor laser in stare de functionare.

Art.257

Pentru evacuarea noxelor chimice (pulberi, aerosoli, gaze nocive) degajate in cadrul proceselor tehnologice de prelucrare, se vor adopta solutii tehnice adecvate conditiilor concrete de desfasurare a fiecarui proces tehnologic si periculozitatii substantelor chimice degajate.

Art.258

In cazul in care procesele tehnologice sunt izolate in incaperi speciale in care accesul personalului de deservire in timpul functionarii instalatiei laser este exclus, captarea si evacuarea substantelor nocive din cadrul incintei de lucru se va realiza prin ventilare generala.

Art.259

In cazul in care noxele depasesc concentratiile maxime admise si sunt caracterizate prin toxicitate ridicata, se va asigura filtrarea aerului inainte de evacuarea in mediul inconjurator.

Art.260

(1) Pentru procesele tehnologice de prelucrare cu instalatii laser care impun prezenta personalului in apropierea zonei de interactiune dintre radiatia laser si materialele prelucrate, instalatia de ventilare generala se va suplimenta cu instalatii de ventilare locala, pentru captarea si evacuarea substantelor periculoase din mediul de munca.

(2) In cazul degajarii unor substante cu toxicitate ridicata, se vor adopta solutii tehnice de etansare a zonei de impact a radiatiei cu tinta.

Art.261

La instalatiile laser de puteri mari, utilizate pentru tratamentul termic al unor piese de dimensiuni mari, se vor prevedea instalatii de climatizare a aerului pentru mentinerea conditiilor de confort termic.

Art.262

Pentru instalatiile laser de mare putere care lucreaza cu tensiuni mai mari de 20 KV se vor adopta solutii tehnice prin care sa se realizeze protectia impotriva radiatiilor ionizante si anume:

- timpul de expunere la sursa sa fie minim posibil;

- manipularea sa se efectueze de la distanta;

- ecranele de protectie ale surselor sa fie construite din materiale care sa atenueze fascicolul de radiatii in raport cu densitatea sa:

- sa se prevada limitatorul de fascicol;

- sa se monteze dispozitive care sa intrerupa emisia radiatiilor in caz de necesitate.

Art.263

Instalatiile laser de mare putere (clasa 4) vor fi prevazute cu sisteme de oprire de urgenta pentru cazuri de avarie sau accidente.

6.4. Prevederi de proiectare pentru prelucrari cu ultrasunete

Art.264

Instalatiile de prelucrari cu ultrasunete vor fi izolate antivibratoriu.

Art.265

La masinile cu reglare a frecventei de lucru se va izola antivibratoriu transductorul la fixarea in carcasa.

Art.266

Izolatia cablurilor electrice intre generatorul de ultrasunete si blocul ultrasonic va fi rezistenta la temperatura mediului de racire.

Art.267

Partile din instalatie care necesita manevrare manuala vor fi izolate electric si antivibratoriu.

Art.268

(1) La masinile de spalare in camp ultrasonic, carcasa masinii va fi fonoabsorbanta.

(2) Se va asigura etansarea corespunzatoare a cuvelor si inchiderea capacelor acestora.

(3) Se va asigura protectia anticoroziva a tuturor partilor instalatiei care vin in contact cu solutiile de spalare.

Art.269

La masinile cu reglare a frecventei se vor prevedea sisteme de vizualizare pentru urmarirea energiei ultrasonice astfel concepute incat sa evite suprasolicitarea operatorului in timpul prelucrarii.

Art.270

Toate circuitele de forta vor fi prevazute cu sigurante calibrate.

ANEXA 1

Lista Normelor specifice de securitate a muncii conexe si/sau complementare

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul hidrocarburilor lichide.

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportarea produselor anorganice.

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimice).

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului.

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul si depozitarea produselor petrochimice.

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald.

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea componentelor si echipamentelor electronice, electrochimice si a materialelor electroizolante.

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru radiatii neionizante.

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru productia energiei electrice.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

14. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorozive.

15. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.

16. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.

17. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatile care se desfasoara la microscoape.

ANEXA 2

Lista Standardelor conexe de securitate a muncii

ANEXA 3

Ghid de terminologie

1. Notiuni din domeniul securitatii muncii

1.1. Avarie: eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora.

1.2. Defectare: incetarea aptitudinii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia specificata.

1.3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.

1.4. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si de accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi excesive a obiectelor personale.

1.5. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale Impotriva pericolelor la care este expus.

1.6. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizata in timpul muncii.

1.7. Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr. factori de risc): factori: insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate in procesul de munca ce pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale.

Nota: factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate in orice proces de munca, constituie un obiectiv important al evaluarii riscului si fundamentarii activitatii de prevenire.

1.8. Functii de securitate: functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protectie prin care fie se elimina sau se reduce riscul fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.

1.9. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii.

1.10. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire In domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

1.11. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitatea muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara atunci cand persoana juridica considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

1.12. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

1.13. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

1.14. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.

1.15. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului in mediul luat in considerare.

1.16. Pericol

a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.

Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.

b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale).

1.17. Persoana autorizata: o persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.

1.18. Persoana avertizata: o persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.

1.19. Persoana competenta: o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activitati.

1.20 Persoana expusa: o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.

1.21 Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducere a riscurilor.

1.22 Prevenire intrinseca: prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare, care consta in:

- evitarea sau reducerea pericolelor, atat cat este posibil, prin alegerea corespunzatoare a unor caracteristici de conceptie;

- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.

1.23 Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.

1.24 Proces de munca: succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.

1.25 Protector: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.

1.26 Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posi-bile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

1.27. Risc profesional: risc in procesul de munca.

1.28. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

1.29. Substanta periculoasa: o substanta care in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice poate constitui un pericol.

1.30. Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.

1.31. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:

- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau

- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta etc.).

2. Notiuni tehnologice

2.1. Debavurare electrochimica: procedeu de indepartare a bavurilor si rotunjire controlata a muchiilor, bazata pe fenomenul de dizolvare anodica. Piesa se conecteaza la polul pozitiv al unei surse de curent continuu iar scula (electrodul), reprezentand o infasuratoare a suprafetei ce trebuie debavurata, se leaga la polul negativ al sursei.

In prezenta unui electrolit are loc o dizolvare a muchiilor ascutite, metalul trecand in solutie sub forma de hidroxizi insolubili.

2.2. Dielectric: material electric izolant care se polarizeaza in campul electric. Materialele dielectrice folosite curent in tehnica sunt: sticla, mica, parafina, uleiurile minerale, unele materiale ceramice. Termenul a fost introdus in 1839 de catre Faraday.

2.3. Electroeroziune: procedeu de prelucrare a metalelor (in special a metalelor si aliajelor dure), care consta in indepartarea unui strat sau a unei parti din materialul supus prelucrarii, cu ajutorul descarcarilor electrice prin scantei.

2.4. Electrolit: substanta care prin dizolvare sau topire se disociaza, moleculele ei scindandu-se in ioni; in aceasta stare electrolitul conduce curentul electric.

2.5. Laser: termen care deriva din prescurtarea cuvintelor din limba engleza 'Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation' si care semnifica 'Amplificarea luminii prin intermediul unei emisii stimulate de radiatii'.

2.6. Tren de impuls: succesiunea unui numar limitat de impulsuri.

2.7. Refelexie speculara: reflexie pe o suprafata care mentine corelatia spatiala intre fasciculele de radiatie incident si cel reflectat, ca in cazul reflexiei luminii pe o oglinda.

2.8. Reflexie difuza: schimbarea distributiei spatiale a unui fascicul de radiatie, cand este imprastiat in multe directii de o suprafata sau un mediu.

2.9. Zona de lucru laser: o zona delimitata prin marcaje de avertizare vizibile in care opereaza surse de radiatie laser cu niveluri de emisie laser accesibile superioare nivelului de expunere maxim admis pentru persoane. Personalul implicat in aceasta activitate este supus unor masuri de protectie impotriva radiatiei laser. Prin masuri corespunzatoare de protectie laser, in afara acestei zone nivelul de emisie accesibila nu trebuie sa depaseasca nivelul maxim admis de expunere pentru persoane.

2.10. Ultrasunete: vibratii acustice cu frecventa mai mare de 16 KHz (formand domeniul peste limita audibilitatii) care apar foarte rar in stare pura, fiind insotite de subarmonici sau alte componente care se situeaza in domeniul audibil.