Reglementari privind transportul feroviar de marfuri periculoase

REGLEMENTARI PRIVIND TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFURI PERICULOASE

1. Principalele organisme si reglementari internationale ce trateaza probleme legate de transportul marfurilor periculoase (simbolizare , definire )

U.I.C.Uniunea Internationala a Cailor Ferate ;

COTIF Conventia pentru Transportul International Feroviar ;

RID Regulamentul international privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata. ;

RIV Acord privind folosirea in trafic international a vagoanelor de marfa ;

PPV Regulament conceput initial ca Acord privind folosirea in trafic international a vagoanelor de marfa intre tarile europene socialiste azi se limiteaza doar la relatia intre caile ferate apartinand spatiului ex sovietic si vecinii acestora : Polonia, Ungaria, Romania si Bulgaria ;

RIC Acord privind folosirea in trafic international a vagoanelor de calatori ;

INTERFRIGO Acord privind folosirea in trafic international a vagoanelor refrigerente si izoterme ;

CIM Contract international pentru transportul feroviar de marfuri - norme uniforme.

Obs.. RID a aparut in 1980, ca o componenta a COTIF si a fost ratificat de CFR in 1983. Anterior aparitiei si ratificarii RID, transportul international de marfuri periculoase se facea in baza Directivelor UIC nr. 96/49/CE si 96/87/CE.

2. Principalele reglementari interne privind transportul marfurilor periculoase

Legea 137/1999 Legea mediului

O.G. 49/1999, aprobata cu Legea 788/2001, privind transportul marfurilor periculoase

H.G. 323/2000, privind constituirea si functionarea Comitetului interministerial de coordonare si aplicare a RID.

NUT CFR Regulament de transport, norme uniforme

Instrcuctiile 005/2005, 006/2005, 250/2005, etc. parti aferente.

PTE al fiecarei statii, fisa 27.

3. SFERA DE APLICARE

Anexa I RID constituie regulamentul de executare a art. 4, litera d) si a art. 5 1, lit. a), a Regulilor uniforme privind contractul de transport international feroviar al marfurilor (CIM). Ea este denumita 'RID', adica '' Regulament privind transportul international feroviar al marfurilor periculoase '.

RID PRECIZEAZA

a. marfurile periculoase excluse in transportul international;

b. marfurile periculoase admise in transportul international si conditiile impuse acestor marfuri (inclusiv exceptiile 1-1) in special in ceea ce priveste:

clasificarea marfurilor, inclusiv criteriile de clasificare si metodele de probe necesare;

utilizarea ambalajelor (inclusiv ambalarea in comun);

utilizarea cisternelor (inclusiv umplerea lor);

procedurile de expediere (inclusiv marcarea si etichetarea coletelor si semnalizarea mijloacelor de transport precum si documentele si mentiunile si indicatiile prescrise);

dispozitiile privind constructia, probele si agrementarea ambalajelor si cisternelor;

utilizarea mijloacelor de transport (inclusiv incarcarea in comun si descarcarea).

PRESCRIPTIILE RID NU SE APLICA IN URMATOARELE CAZURI :

a.     la transporturile de marfuri periculoase efectuate de particulari, cand aceste marfuri sunt conditionate de vanzarea cu amanuntul si sunt destinate folosirii personale sau domestice, sau pentru activitati de petrecere a timpului liber sau sportive, cu conditia ca sunt luate masuri pentru a impiedica orice scurgere de continut in conditii normale de transport. Marfurile periculoase in GRV (IBC) ambalaje mari sau cisterne nu sunt considerate ca fiind ambalate pentru vanzarea cu amanuntul;

b.   la transportul de masini sau de material nespecificate in RID care cuprind numai in mod secundar marfuri periculoase in structura lor sau in circuitele de functionare, cu conditia ca sunt luate masuri pentru a impiedica orice scurgere de continut in conditii normale de transport;

c.    la transporturile efectuate de intreprinderi dar asociate activitatii lor principale, ca de exemplu aprovizionarea santierelor de constructii sau de geniu civil sau pentru lucrari de masuratori de reparatii si intretinere, in cantitati ce nu depasesc 450I pe ambalaj , nici cantitatile maxime specificate . Trebuie luate masuri pentru a impiedica orice scurgere de continut in conditii normale de transport. Aceste derogari conform alineatului c) nu se aplica deloc la clasa 7. Transporturile efectuate de astfel de intreprinderi pentru aprovizionare sau distribuire externa sau interna nu sunt continute in prezenta dispensa:

d.   la transporturile efectuate de serviciile de interventie sau supravegherea lor;

e.     la transporturile de urgenta destinate salvarii de vieti omenesti sau protejarii mediului ambiant, cu conditia sa se ia toate masurile pentru ca aceste transporturi sa se efectueze in deplina siguranta.

EXCEPTII LEGATE DE TRANSPORTUL GAZELOR

Prescriptiile RID nu se aplica la transportul:

a.     gazelor continute in rezervoarele mijloacelor de transport folosite pentru deplasarea acestora sau pentru functionarea echipamentelor speciale (de exemplu frigorifice);

b.   gazelor continute in rezervoarele de carburant a vehiculelor transportate; robinetul situat intre rezervorul de carburant si motor trebuie sa fie inchis si contactul electric intrerupt;

c.    gazelor de la grupele A si O daca presiunea lor in recipient sau cisterna, la temperatura de 15C, nu depaseste 200kPa (2 bar) si daca gazele se gasesc complet in stare gazoasa in timpul transportului; acelasi lucru stabilit pentru toate tipurile de recipiente sau cisterne, de exemplu si pentru diferite parti ale masinilor sau aparatelor;

d.   gazelor continute in echipamentul utilizat la functionarea vehiculelor (de ex. extinctoare si pneuri gonflabile, chiar daca sunt piese de schimb sau incarcatura);

e.     gazelor continute in echipamentul particular al vagoanelor de marfa si necesare la functionarea acestui echipament in timpul transportului (sisteme de refrigerare, bazine pentru transport peste, aparte de incalzire, etc.) ca si recipientele de schimb pentru aceste echipamente si recipientele de schimb, goale, necuratate, transportate in acelasi vagon;

f. rezervoarelor cu presiune fixa, goale, necuratate care sunt transportate, cu conditia ca ele sa fie inchise etans;

g.    gazelor continute in marfurile alimentare si bauturi.

EXCEPTII LEGATE DE TRANSPORTUL CARBURANTILOR LICHIZI

Prescriptiile din RID nu se aplica la transportul carburantilor continuti in rezervoarele mijloacelor de transport folosite pentru deplasarea acestora sau pentru functionarea echipamentelor speciale (de ex. frigorifice). Robinetul care se gaseste intre motor si rezervorul motocicletelor si al bicicletelor cu motor ale caror rezervoare contin carburant, trebuie sa fie inchis in timpul transportului, in plus, aceste motociclete si biciclete trebuie sa fie incarcate in picioare si asigurate impotriva fugirii de pe loc.

EXCEPTII LEGATE DE AMBALAJELE GOALE, NECURATATE

Ambalajele goale, necuratate (inclusiv GRV si ambalajele mari) avand incluse materiile din clasele 2, 3, 4.1, 5.1, 6.1, 8 si 9 nu se supun prescriptiilor RID, daca au fost luate masuri corespunzatoare pentru reducerea eventualelor riscuri. Riscurile sunt compensate daca se iau masuri pentru eliminarea pericolelor de la clasele 1 la 9.

Atunci cand marfurile periculoase care sunt transportate in acelasi vagon sau container mare apartine unei aceeasi categorii, cantitatea maxima totala este indicata in cap. 3 din tabelul care urmeaza:

Pentru numerele de identificare ONU 0081, 0082, 0084, 0241, 0331, 0332, 0482, 1005 si 1017, cantitatea maxima totala pe vagon va fi de 50 kg.

In tabelul de mai sus, prin 'Cantitate maxima totala pe vagon' se intelege:pentru obiecte: masa bruta in kg (pentru obiectele clasei 1 masa neta in kg a materiei explozibile); pentru materialele solide, gazele lichefiate, gazele lichefiate refrigerate si gazele dizolvate, masa neta in kg; pentru materiile lichide si gazele comprimate, continutul nominal al recipientului (a se vedea definitia de la 1.2.1) in litri.

TRANSPORTURI INTR-UN LANT DE TRANSPORT CARE CUPRINDE UN PARCURS MARITIM SAU AERIAN

Coletele, containerele, cisternele mobile si containerele-cisterna, ca si vagoanele complete cu colete continand una si aceeasi marfa, care nu corespund in intregime prescriptiilor de ambalare, ambalare
in comun, marcare si etichetare a coletelor sau aplicare a placutelor si a insemnelor portocalii din RID,
dar care respecta prescriptiile din Codul IMDG sau a instructiunilor tehnice OACI, sunt admise la
transport intr-un lant de transport care comporta un parcurs maritim sau aerian in urmatoarele
conditii:

a.       coletele trebuie sa poarte marcaje si etichete de pericol conform cu dispozitiile Codului IMDG sau a Instructiunilor tehnice OACI, daca aceste marcaje sau etichete nu sunt in conformitate cu RID;

b.     dispozitiile Codului IMDG sau ale Instructiunilor tehnice OACI se aplica la ambalarea in comun intr-un singur colet;

c.      pentru transporturile intr-un lant de transport care comporta numai un parcurs maritim, containerele, cisternele mobile, containerele-cisterna si vagoanele complete continand colete cu una si aceeasi marfa, daca nu poarta marcaje si etichete conform RID, trebuie sa fie marcate si etichetate cu ' placi - eticheta ' in conformitate cu dispozitiile Codului IMDG pentru cisternele mobile si containerele cisterna goale, necuratate, aceasta dispozitie se aplica pana si inclusiv la transferul ulterior intr-o statie de curatare.

Trafic de ferutaj

Marfurile periculoase pot fi transportate si in trafic de ferutaj conform dispozitiilor urmatoare. Vehiculele rutiere remise la transport in trafic de ferutaj precum si continutul lor trebuie sa corespunda conditiilor ADR. Cu toate acestea nu sunt admise:

a.    materiile explozibile in clasa 1, din grupa de compatibilitate A (Nr. ONU 0074, 0113, 0114,0129, 0130, 0135, 0224, 0473).

b.   materiile autoreactive din clasa 4.1 la care este necesara reglarea temperaturii (Nr. ONU 3231 pana la 3240);

c.    peroxizii organici din clasa 5.2, la care se impune reglarea temperaturii (Nr. ONU 3111 pana la 3120);

d.   trioxidul de sulf din clasa 8, cu puritatea de cel putin 99,95%, fara inhibitor, transportat in cisterne(Nr. ONU 1829).

NOTA. in ceea ce priveste aplicarea marcajelor pe vagoanele purtatoare in traficul de ferutaj, a se vedea pct. 5.3.1.3. in ceea ce priveste mentiunea in scrisoarea de trasura, precum si consemnele scrise din ADR

TRANSPORTUL INDRUMAT IN ALT MOD DECAT PRIN TRACTIUNEA PE CALE FERATA.

Daca vagonul care efectueaza un transport supus prescriptiilor RID este indrumat pe o portiune de itinerariu in alt mod decat prin tractiune pe cale ferata pe aceasta portiune de itinerarii reglementarile nationale sau internationale privind transportul marfurilor periculoase pentru modul de transport utilizat pentru indrumarea vagonului, sunt singurele aplicabile in cursul respectivei portiuni de itinerarii.

Statele membre COTIF implicate pot conveni aplicarea dispozitiilor din RID pe o portiune a itinerariului pe care este indrumat un vagon in alt mod decat tractiunea pe cale ferata, cu, si daca este necesar, dispozitii complementare, cu conditia ca aceste acorduri intre statele membre sa nu contravina clauzelor conventiilor internationale care reglementeaza transportul marfurilor periculoase prin modul de transport utilizat pentru indrumarea vagonului pe portiunea de itinerarii respective. Asemenea acorduri incheiate intre statele membre trebuie sa fie comunicate de catre statul membru care a avut initiativa acordului, oficiului central care il va aduce la cunostinta celorlalte state membre.

Definitii si unitati de masura

IN RID SE INTELEGE PRIN :

1)   ADR: Acordul european cu privire la transportul international rutier de marfuri periculoase, inclusiv acordurile particulare, care au fost semnate de toate tarile interesate de transport.

2)   aerosol si generator de aerosol: recipient nereincarcabil corespunzator prescriptiilor 6.2.4 de metal, sticla sau plastic care contine un gaz sau un amestec de gaze sub presiune, cu sau fara lichid, pasta sau praf si echipat cu un dispozitiv de aruncare care permite expulzarea continutului sub forma de portiuni solide sau lichide in suspensie, intr-un gaz, sub forma de spuma, pasta sau praf, sau in stare lichida sau gazoasa.

3)   ambalaj: recipient si toate celelalte elemente sau materiale necesare pentru a permite recipientului sa-si indeplineasca functia sa de retentie (a se vedea de asemenea ambalaj mare si recipient mare pentru vrac GRV).

4)   ambalaj ajutator: ambalaj special, (in conformitate cu dispozitiile aplicabile capitolului 6.1)*) in care sunt puse colete cu marfuri periculoase care s-au deteriorat, care prezinta defecte sau care curg, sau marfuri periculoase care s-au imprastiat sau care au curs, in vederea recuperarii sau eliminarii lor.

5)   ambalaj combinat: combinatii de ambalaje pentru transport, construite din unul sau mai multe ambalaje interioare fixate intr-un ambalaj exterior asa cum e prescris la 4.1.3.1.

NOTA. Elementul interior al ambalajelor combinate se numeste tot ambalaj interior si nu recipient interior. O butelie de sticla este un exemplu de acest gen de ambalaj interior.

6)   ambalaj compozit (material plastic): ambalaj constituit dintr-un recipient interior de material plastic si dintr-un ambalaj exterior (metal, carton, placaj, etc.). Odata asamblat, acest ambalaj ramane un tot unitar, este umplut, expediat si golit ca atare.

7)   ambalaje compozite (sticla, portelan sau ceramica): ambalaje constituite dintr-un recipient din sticla, portelan sau ceramica si un ambalaj exterior (metal, lemn, carton, material plastic, material plastic expandat etc.). Odata asamblat, acest ambalaj ramane tot unitar, el este umplut, stocat, expediat si golit ca atare.

8)   ambalaj etans la pulverulente: ambalaj care nu lasa sa treaca continuturile uscate, inclusiv materiile solide fin pulverizate produse in timpul transportului.

9)   ambalaj exterior: protectia exterioara a unui ambalaj compozit sau a unui ambalaj combinat, cu materiale absorbante, materiale de umplutura si orice alte elemente necesare pentru a contine si proteja rezistentele interioare sau ambalajele interioare.

10)  ambalaj interior: ambalaj care trebuie prevazut cu ambalaj exterior pentru transport.

11)  ambalaj intermediar: un ambalaj plasat intre interioare sau intre obiecte si ambalajul exterior.

12)  ambalaj metalic usor: ambalaj cu sectiune circulara eliptica, dreptunghiulara sau poligonala (conica), precum si ambalaje la partea superioara conica sau in forma de galeata (tronconica), de metal (de exemplu fier alb), avand o grosime a peretelui mai mica de 0,5 mm, cu fund plat sau bombat, prevazut cu unul sau mai multe orificii, si nu este vizat de definitiile date la butoi sau canistra.

13)  ambalaj reconditionat: un ambalaj , mai ales:

a.    un butoi metalic: curatat pentru materialele de constructie sa-si recapete aspectul initial, eliminandu-se tot ceea ce a continut inainte, la fel ca si coroziunea din interior si din exterior imbracamintile exterioare si etichetele

b.   refacut in forma si profilul initial, indreptandu-se (daca este cazul) marginile si etanseizandu-se si toate garniturile de etansare care nu fac parte integranta din ambalajul inlocuit, care a fost verificat dupa curatare, dar inainte de a fi revopsit, ambalajele care prezinta pori vizibili, o diminuare importanta a grosimii materialului, oboseala metalului, fileturi sau inchizatori defecte sau alte defectiuni importante trebuie respinse un butoi sau o canistra de plastic

care a fost curatata pentru ca materialele din care sunt confectionate sa-si recapete aspectul initial, vechiul continut fiind eliminat in totalitate, ca si imbracamintea exterioara si etichetele;

ale caror rosturi de etanseitate care nu apartin ambalajului au fost inlocuite, si care au fost controlate dupa curatare, ambalajele care prezinta deteriorari vizibile ca de exemplu rupturi, pliuri sau fisuri sau ale caror inchizatori sau filete mult deteriorate sau prezinta alte defecte importante,trebuie refuzate.

14)  ambalaj refolosit: ambalaj care, dupa examinare, s-a constatat ca nu prezinta defecte care ii pot influenta capacitatea de a suporta probele functionale, aceasta definitie cuprinde, mai ales, ambalajele care sunt din nou umplute cu marfuri compatibile, identice sau asemanatoare si transportate in interiorul lanturilor de distributie depinzand de expeditorul produsului.

15)  ambalator: intreprinderea care incarca marfurile periculoase in ambalaje, inclusiv mari ambalaje si GRV si, eventual, pregateste coletele pentru transport.

16)  asigurarea conformitatii: un program sistematic de masuri aplicat de o autoritate competenta si care urmareste garantia ca dispozitiile RID sunt respectate in practica

17)  asigurarea calitatii: program sistematic de controale si inspectii aplicat de toate organizatiile sau organismele si care vizeaza asigurarea unei garantii adecvate ca prescriptiile de securitate din RID sunt respectate in practica.

18)  autoritate competenta: autoritatea sau alt(e) organism(e) desemnat(e) din fiecare stat cat si in fiecare caz particular, potrivit dreptului national.

19)  bidon: ambalaj de metal sau material plastic, de sectiune dreptunghiulara sau poligonala, prevazut cu unul sau mai multe orificii.

20)  bobina: (clasa 1) dispozitiv din material plastic, lemn, carton, metal sau alt material convenabil si alcatuita dintr-un ax central si, eventual, de pereti laterali la fiecare capat al axului. Obiectele si materialele trebuie sa poata fi rulate pe ax si pot fi retinute de peretii laterali.

21)  butelie: recipient sub presiune transportabil, cu o capacitate care nu depaseste 1501 (a se vedea de asemenea cadre de butelii). butoi: ambalaj cilindric cu fund plasat sau bombat, din metal, carton, material plastic, placaj sau alt material corespunzator. Aceasta definitie include si ambalajele avand alte forme, de ex. ambalajele rotunde cu partea superioara conica sau ambalajele in forma de galeata. Aceasta definitie nu se refera la butoaie din lemn si la canistre.

22)  butoi de lemn: ambalaj din lemn natural, de sectiune circulara, cu pereti bombati, alcatuit din doage si funduri si prevazut cu cercuri.

23)  butoi sub presiune: recipient sub presiune transportabil, sudat, de o capacitate mai mare de 1501 si care nu depaseste 10001 (de exemplu recipient cilindric prevazut cu cercuri de rulare si recipient pe patine sau pe cadre).

24)  cadru de butelii: un ansamblu transportabil de butelii mobile, legate intre ele printr-o teava colectoare si mentinute solid impreuna. Capacitatea totala nu trebuie sa depaseasca 3000 I; la cadrele destinate transportului de gaze toxice din clasa 2 (grupele care incep cu litera T conform 2.2.2.1.3) aceasta capacitate este limitata la 1000 I.

25)  cartuse de gaz: toate recipientele nereincarcabile continand gaze sau amestecuri de gaze sub presiune. Pot fi prevazute sau nu cu o valva.

26)  Codul IMDG - Codul maritim international al marfurilor periculoase, regulament de aplicare al Capitolului VII, partea A Conventiei intematioanale din 1974 pentru salvarea vietii umane pe mare. (Conventia SOLAS), publicat de Organizatia maritima internationala (OMI) la Londra.

27)  canistra: vezi bidon

28)  cisterna: un rezervor prevazut cu echipamente de serviciu si de structura. Atunci cand cuvantul este denumit singur, aceasta semnifica containerele cisterna, cisternele mobile, vagoanele cisterna, cisternele detasabile, dupa cum sunt definite in prezenta sectiune, precum si cisternele care constituie elemente ale vagoanelor baterie sau ale CGEM. **)

29)  cisterna amovibila: o cisterna care fiind construita pentru a se adapta dispozitivelor speciale ale vagonului, nu poate fi scoasa decat dupa demontarea sa din mijloacele de fixare.

30)  cisterna inchisa ermetic: o cisterna ale carei deschideri sunt inchise ermetic si care este lipsita de supape de siguranta, discuri de rupere sau alte dispozitive asemanatoare de siguranta. O cisterna care are supape de siguranta precedate de un disc de rupere este considerata ca fiind inchisa ermetic. (Supapele pentru evitarea unei depresiuni inadmisibile in interiorul cisternei, fara disc de rupere intercalat, sunt admise totusi daca cisterna nu trebuie sa fie inchisa ermetic in timpul transportului conform prescriptiilor particulare prevazute la capitolul 4.3)*).

31)  cisterna fixa: o cisterna cu o capacitate mai mare de 10001 care e fixata definitiv pe un vagon (care devine astfel vagon-cisterna) sau care face parte integranta din sasiul unui asemenea vagon.

32)  cisterna mobila: o cisterna multimodala cu un continut mai mare de 4501 conforma cu definitiile capitolul 6.7 sau cu Codul IMDG indicata de o instructiune de transport cu cisterna mobila (Instructia T) in coloana 10 din tabelul A de la capitolul 3.2.

33)  CGEM: a se vedea containere cu gaze cu elemente multiple.

34)  cisterna cu deseuri care functioneaza sub vid: un container cisterna sau o cutie mobila utilizata in principal pentru transportul deseurilor periculoase, construita sau echipata special pentru a facilita incarcarea si descarcarea deseurilor conform prevederilor capitolului 6.10. O cisterna care satisface integral prevederile capitolele 6.7 sau 6.8 nu este considerata ca fiind o cisterna care opereaza sub vid. **)

35)  colet: produsul final al operatiei de ambalare gata pentru expediere, alcatuit din ambalaj sau ambalaj mare sau chiar GRV impreuna cu continutul sau. Termenul cuprinde recipientii de gaz asa cum au fost definiti in prezenta sectiune, ca si obiectele care, in ceea ce priveste dimensiunea, masa sau configuratia lor, pot fi transportate fara ambalaj sau cu cadre in forma de leagan, cosuri sau dispozitive de manipulare. Termenul nu se aplica marfurilor transportate in vrac, nici materiilor transportate cu cisterne.

36)  component inflamabil: (pentru aerosoli si cartuse cu gaz), un gaz care este inflamabil in aer la presiune normala, sau un material sau preparat sub forma lichida cu punct de aprindere mai mic sau egal cu 100C.

37)  container: un mijloc de transport (cadru sau alt mijloc analog) care are un caracter permanent si este din aceasta cauza suficient de rezistent pentru a permite folosirea sa repetata; special conceput pentru a facilita transportul marfurilor, fara deteriorarea continutului cu ajutorul mai multor moduri de transport; prevazut cu dispozitive care sa usureze fixarea si manipularea, mai ales in timpul transbordarii dintr-un mijloc de transport in altul; construit astfel incat sa usureze umplerea si golirea. (a se vedea de asemenea, container mic si container mare).

38)  cutie mobila: un container care potrivit normei EN 283 (versiune 1991) prezinta urmatoarele caracteristici:

are o rezistenta mecanica conceputa numai pentru transportul pe un vagon sau vehicul terestru sau nu poate fi transferata din vehicul rutier pe proptele si este reincarcata prin mijloace proprii la bordul vehiculului

39)  container-cisterna: un mijloc de transport care corespunde definirii containerului si care include un rezervor si echipamente, inclusiv echipamentele care permit deplasarile containerului-cisterna, fara schimbarea importanta a pozitiei, utilizat pentru transportul materiilor gazoase, lichide, pulverulente sau granulate si care are o capacitate mai mare de 0,45 m³ (450 litri).

40)  container de gaze cu elemente multiple (CGEM): mijloc de transport care cuprinde elemetele legate intre ele printr-o teava colectoare, montate intr-un cadru. Elementele urmatoare sunt considerate ca fiind elemente ale CGEM: buteliile, tuburile, butoiasele sub presiune si cadrele buteliilor, ca si cisternele cu o capacitate mai mare de 4501 pentru gaze din clasa 2.

41)  container deschis: container cu acoperis care se poate deschide sau nu; container tip platforma.

42)  container inchis: container inchis in totalitate, cu acoperis rigid, pereti laterali rigizi, pereti de capat rigizi si podea. Termenul cuprinde containerele cu acoperis care se poate deschide, dar care este inchis in timpul transportului.

43)  container mare: un container cu volum interior mai mare de 3m³; in sensul CSC, un container de dimensiuni ca si suprafata delimitata de cele patru colturi inferioare exterioare sa fie:

a)      de cel putin 14 m²

b)     de cel putin 7 m² daca este prevazut cu piese de colt la colturile superioare.

44)     container mic: un container are un volum interior de cel putin 1 si 0 m³ dar nu mai mare de 3,0 m³.

45)     container prelata: container descoperit prevazut cu prelata pentru protejarea marfii incarcate.

46)     continut maxim: volum interior maxim al recipientelor sau ambalajelor, inclusiv ambalajele mari si GRV, exprimat in m³ sau litri.

47)     continut nominal: al recipientului, volumul nominal exprimat in litri al materiei periculoase continute in recipient. Pentru buteliile cu gaz comprimat, continutul nominal este capacitatea cu apa a buteliei.

48)     corp: (pentru toate categoriile de GRV altele decat GRV compozite), recipient propriu-zis, inclusiv impreuna cu orificiile si inchizatorile lui, cu exceptia echipamentului de deservire.

49)     cos de rachita: ambalaj exterior cu pereti ajurati CSG, Conventia internationala privind siguranta containerelor (GENEVA, 1972) modificata si publicata de Organizatia maritima internationala (OMI) la Londra.

50)     cutie: ambalaj cu suprafete rectangulare sau poligonale, din metal, lemn, placaj, carton, material plastic sau alt material asemanator. Pot fi practicate mici orificii pentru a facilita manipularea sau deschiderea sau sa raspunda criteriilor de clasificare, cu conditia sa nu se compromita integritatea ambalajului in timpul transportului.

51)     cutie mobila: a se vedea container.

52)     cutie mobila cisterna: este considerata drept un container-cisterna.

53)     denumire tehnica recunoscuta sau alta denumire chimica recunoscuta, dupa caz o denumire biologica: denumire utilizata in mod curent in manuale, periodice si texte stiintifice si tehnice (a se vedea 3.1.2.8.1.1)

54)     destinatari: destinatarul potrivit contractului de transport. Daca destinatarul desemneaza un test in conformitate cu dispozitiile aplicate contractului de transport, acesta din urma este considerat ca destinatar in sensul RID. Daca transportul se efectueaza fara contract de transport, intreprinderea care preia marfurile periculoase la sosire trebuie considerata ca fiind destinatara.

55)     deseuri: materii, solutii, amestecuri sau obiecte care nu pot fi utilizate ca atare, dar care sunt transportate pentru retratare, depozitate intr-un loc de descarcare sau eliminate prin incinerare sau prin alta metoda.

56)     dispozitiv de manipulare: (pentru GRV usoare) orice chinga, bucla sau cadru fixat pe corpul GRV sau care constituie continuarea materialului din care este fabricat.

57)     dispozitiv de punere in atmosfera comandat prin tensiune: dispozitivul cisternei cu golire pe la partea inferioara care este legat cu clapeta interna si care nu se deschide decat in conditii normale de serviciu in cursul operatiunilor de incarcare si descarcare pentru aerisirea cisternei.

58)     dublura: o teaca (etui) tubulara sau un sac plasat in interior, dar care nu face parte integranta dintr-un ambalaj, inclusiv dintr-un ambalaj mare sau GRV si inclusiv mijloacele de obturare a deschiderilor sale.

59)     echipament de serviciu:

a.    a cisternei, dispozitivelor de umplere, de golire, de punere in atmosfera, de aerisire, de siguranta,de incalzire si de izolare termica, precum si instrumentele de masura;

b.    a elementelor unui vagon-baterie sau CGEM, dispozitivele de umplere si golire, inclusiv tubul colectiv, dispozitivele de siguranta precum si instrumentele de masura;

c.     a unui GRV, dispozitivele de umplere si golire, si daca este cazul, dispozitivele de decompresie sau de aerisire, dispozitivele de siguranta, de incalzire si izolare termica precum si aparatele de masura.

60)   echipament de structura:

a.     a cisternei unui vagon-cisterna, elementele de fixare, de consolidare si de protectie care sunt interioare sau exterioare rezervorului;

b.   a cisternei unui container-cisterna, elementele de consolidare, de fixare, de protectie sau de stabilitate care sunt interioare sau exterioare rezervorului.

c.    a elementelor unui vagon-baterie sau CGEM, elementele de consolidare, de fixare, de protectie sau de stabilitate, care sunt interioare sau exterioare rezervorului sau recipientului;

d.   a unui GRV (altele decat GRV suple) elementele de consolidare, de fixare, de manipulare, de protectie sau de stabilitate a corpurilor (inclusiv paleta de fundatie pentru GRV - urile din materiale compozite cu recipient interior din material plastic).

61)  ermetic: a se vedea cisterna inchisa ermetic.

62)  expeditor: intreprindere care expediaza pentru ea insasi sau pentru terti marfuri periculoase. Cand transportul se efectueaza pe baza de contract de transport cel care expediaza conform acestui contract este considerat expeditor.

63)  expeditie: unul sau mai multe colete sau incarcatura de marfuri periculoase prezentate pentru transport de un expeditor.

64)  gaze: o materie care:

a)      la 50C exercita o presiune de vaporizare mai mare de 300 kPa (3 bar) sau

b)     este in intregime gazoasa la 20C la presiune normala de 101,3 kPa.

65)    gestionar de infrastructura feroviara: orice entitate publica sau intreprindere insarcinata special pentru constructia sau intretinerea infrastructurii feroviare precum si gestionarele sistemelor de exploatare si siguranta.

66)    grad de umplere: raportul intre masa de gaz si masa de apa la 15C care umple complet un recipient de presiune pregatit pentru utilizare.

67)    grupa de ambalare: la sfarsitul ambalarii, o grupa la care sunt afectate diferite materii in functie de gradul de pericol pe care-l prezinta la transport. Grupele de ambalare au semnificatiile urmatoare care sunt precizate in Partea 2:

grupa de ambalare I: materii foarte periculoase;

grupa de ambalare II: materii medii periculoase;

grupa de ambalare III: materii slab periculoase.

68)  GRV: (recipient mare pentru vrac): un ambalaj transportabil rigid sau suplu, altul decat cele specificate la capitolul 6.1. a) au un continut:

a.    care nu depaseste 3 m³, pentru materiile solide si lichide din grupele de ambalare II si III;

b.   care nu depaseste 1,5m³, pentru materiile solide din grupa de ambalare in GRV suple, din material plastic rigid, din materiale compozite, din carton sau din lemn care nu depaseste 3 m³, pentru materiile solide din grupa de ambalare I, ambalate in GRV metalice;

c.    cel mult 3,0 m³, pentru materiile radioactive din clasa 7.conceput pentru manipulare mecanica;

d.   care poate rezista la solicitarile produse in timpul manipularii si transportului, ceea ce trebuie confirmat prin probe specifice la capitolul 6.

69)  GRV reparat: un GRV metalic, un GRV din plastic rigid sau un GRV compozit care din cauza unui soc sau din alta cauza (de exemplu coroziune, fragilizare sau alte semne de slabire in raport cu modelul tip aprobat) a fost reparat astfel incat sa corespunda modelului constructiv tip aprobat si care este capabil sa reziste cu succes probelor constructive. in sensul RID, inlocuirea recipientului interior rigid al unui GRV compozit printr-un recipient conform specificatiilor de origine de catre fabricant este considerata ca reparatie. Acest termen nu include intretinerea regulata a unui GRV. Corpul unui GRV din material plastic rigid si recipientul interior al unui GRV compozit nu sunt reparabile.

70)  GRV din carton: GRV-urile din carton alcatuite dintr-un corp de carton cu sau fara capace superioare si inferioare independente si daca este necesar cu o captuseala interioara (dar nu cu ambalaje interioare) si cu echipament de serviciu si cu echipament structural corespunzatoare.

71)  GRV din lemn: GRV-urile din lemn alcatuite dintr-un corp din lemn, rigid sau pliant cu captuseala interioara (dar nu ambalaje interioare) si din echipament de serviciu si echipament de structura adecvat.

72)  GRV din materiale compozite cu recipient interior din material plastic: GRV-urile din materiale compozite sunt alcatuite din elemente ale unui invelis exterior de rezistenta, rigid captusit cu un recipient interior din material plastic, cuprinzand si echipament de serviciu si echipament de structura. Ele sunt astfel confectionate incat odata asamblat, invelisul exterior si recipientul interior constituie un tot unitar si sunt folosite in acest mod pentru operatiile de umplere, stocare, transport sau golire.

73)  GRV din material plastic rigid: GRV-urile din material plastic rigid alcatuite dintr-un corp din material plastic rigid care poate avea o structura de rezistenta si poate fi dotat cu un echipament de serviciu adecvat.

74)  GRV metalice: GRV-urile metalice sunt alcatuite dintr-un corp metalic ca si echipamentul de serviciu si din echipamentul structural corespunzator.

75)  GRV protejat: (pentru GRV metalice), GRV prevazut cu o protectie suplimentara impotriva socurilor. Aceasta protectie poate avea, de exemplu, forma de perete multistrat (constructie sandwich) sau de perete dublu sau a unui cadru cu invelis din plasa metalica.

76)  GRV suple: GRV alcatuite dintr-un corp, alcatuit dintr-o pelicula, dintr-o tesatura sau din orice alt material elastic sau din combinatii de materiale de acest gen si daca este necesar, dintr-o captuseala interioara sau o dublura, prevazute cu echipamente de serviciu si cu dispozitive de manevrare corespunzatoare.

77)  IMDG: a se vedea Codul IMDG.

78)  Infrastructura feroviara: desemneaza toate caile ferate si instalatiile fixe, in masura in care acestea sunt necesare la circulatia vehiculelor feroviare si la siguranta circulatiei.

79)  instructiunile tehnice: OACI. Instructiunile tehnice pentru siguranta transportului aerian al marfurilor periculoase, in completarea Anexei 18 a Conventiei de la Chicago privind aviatia civila internationala (Chicago 1944), publicate de Organizatia aviatiei civile internationale (OACI) la Montreal.

80)  incarcator: intreprindere care incarca marfurile periculoase

81)  incarcator de lichide: intreprindere care umple marfurile periculoase in cisterna (vagon-cisterna, vagon cu cisterne amovibile, cisterne mobile, container-cisterna sau vagon-baterie sau CGEM, si/sau vagon de marfa, container mare sau container mic pentru vrac) in conformitate cu instructiunile expeditorului sau ale destinatarului

82)  incarcatura maxima admisibila: (pentru GRV usoare) masa neta maxima pentru transportul pentru care este destinat si autorizat sa transporte GRV.

83)  inchizatoare: dispozitiv care serveste la inchiderea capacului unui recipient.

84)  intreprindere: orice persoana fizica, orice persoana morala cu sau fara scop lucrativ, orice asociatie sau grup de persoane fara personalitate juridica cu sau fara scop lucrativ ca si orice organism relevant de autoritate publica, fie ca are personalitate juridica proprie, fie depinde de o autoritate care are aceasta personalitate.

85)  intretinerea regulata a unui GRV: executarea regulata a operatiunilor la un GRV metalic, un GRV din material plastic rigid sau un GRV compozit si anume:

a)      curatarea;

b)     demontarea si montarea inchizatorului pe corp (inclusiv a garniturilor corespunzatoare) sau a echipamentului de serviciu conform specificatiilor de origine a fabricantului, cu conditia verificarii etanseitatii GRV; sau

c)     refacerea echipamentului de structura care nu are direct functia de retentie a unei materii periculoase sau de mentinere a unei presiuni de golire, astfel incat GRV sa fie din nou conform cu modelul tip aprobat (de exemplu redresarea picioarelor de sprijin sau a dispozitivelor de ridicare) sub rezerva ca functia de retentie GRV sa nu fie afectata.

86)  manual de probe si criterii: a treia editie revizuita din Regulamentul tip al ONU privind transportul marfurilor periculoase, manualul de probe si criterii, publicat de Organizatia Natiunilor Unite (ST/SG/AC. 10/11/Rev. 3/Amend. 1).

87)  marfuri periculoase: materiile si obiectele al carui transport este interzis conform RID sau autorizat in anumite conditii.

88)  masa unui colet: este vorba, in absenta indicatiilor, de masa bruta a coletului,

89)  masa bruta maxima admisibila:

a) (pentru toate categoriile de GRV, altele decat GRV-urile suple), suma masei GRV-ului si a echipamentului sau de serviciu sau a echipamentului sau de structura si a masei nete maxime;

b) (pentru cisterne), tara cisternei si cea mai grea incarcatura al carui transport este autorizat.

90)  masa neta maxima: masa neta maxima a continutului unui ambalaj unic sau masa combinata a ambalajelor interioare si a continutului lor, exprimata in kg.

91)  materie lichida: o materie care, la 50C are o presiune de vapori de cele mult 300kPa (3 bar) si nu este in intregime gazoasa la 20C si 101,3 kPa si care

a)      are un punct de topire sau un punct de topire initial, legal, sau mai mic la 20C la presiune standard de 101,3 kPa, sau

b)     este lichida potrivit metodei de incercare ASTMD 4359-90, sau

c)     nu este pastoasa potrivit criteriilor aplicabile la proba de determinare a fluiditatii (proba pentru determinarea fluidului cu Penetrometrul) descrisa la 2.3.4.

92)  materii plastice reciclate: materii recuperate din ambalaje industriale deteriorate care au fost curatate si tratate pentru a fi supuse recircularii.

93)  materie solida:

a) o materie al carui punct de topire sau punct de topire initial este mai mare de 20C la o presiune de 101,3 kPa; o materie care nu este lichida conform metodei de probe ASTMD 4539-90 sau care este pastoasa dupa criteriile aplicabile probei de determinare a fluiditatii (proba penetrometrului) descrisa la 2.3.4. de identificare cu 4 cifre al materiilor sau obiectelor extrase din Regulamentul tip al ONU.

94)  organism de control: un organism independent de control si inspectie, agreat de autoritatea competenta.

95)  otel moale: otel a carui rezistenta minima la ruperea prin tractiune este cuprinsa intre 360N/mm² si 440 N/mm².

96)  otel de referinta: otel care are rezistenta la tractiune de 370 N/mm² si alungirea la rupere 27%.

97)  platou: (clasa I), folie de metal, plastic, carton sau dintr-un alt material convenabil, plasata intre ambalaje interioare, intermediare sau exterioare si permite o aranjare stransa in aceste ambalaje. Suprafata platoului poate fi fasonata astfel incat ambalajele sau obiectele pot fi imprimate, mentinute in siguranta si separate unele de altele.

98)  presiune de calcul: presiunea fictiva cel putin egala cu presiunea de proba, care poate depasi mai mult sau mai putin presiunea de serviciu potrivit gradului de pericol prezentat de materia transportata, care serveste numai la determinarea grosimii peretilor unui rezervor, cu exceptia oricarui dispozitiv de intarire exterioara sau interioara.

99)  presiune de golire: presiunea maxima efectiva dezvoltata in cisterna in timpul golirii sub presiune.

100)          presiunea de proba: presiunea aplicata in cursul probei de presiune a cisternei pentru controlul initial sau periodic.

101)          presiune de serviciu: presiune stabilizata a unui gaz comprimat la temperatura de referinta de 15C intr-un recipient de presiune plin.

102)          presiunea de umplere: presiune maxima efectiva dezvoltata in cisterna in timpul umplerii sub presiune.

103)          presiunea maxima de serviciu: (presiune manometrica) cea mai mare dintre cele trei valori urmatoare:

a)      valoarea maxima a presiunii efective admisa in cisterna in timpul operatiei de umplere (presiunea maxima de umplere admisa);

b)     valoarea maxima a presiunii efective admisa in cisterna in timpul operatiei de golire (presiunea maxima de golire admisa);

c)     presiunea manometrica efectiva la care este supusa cisterna de continutul sau (inclusiv gazele straine pe care le poate contine a) la temperatura maxima de exploatare.

in afara conditiilor particulare prescrise la cap. 4.3, valoarea numerica a acestei presiuni de serviciu (presiune manometrica) nu trebuie sa fie mai mica decat tensiunea de vapori a materiei de umplere la 50C (presiune absoluta).

Pentru cisternele prevazute cu supape de siguranta (cu sau fara disc de rupere) presiunea maxima de serviciu (presiune manometrica) este totusi egala cu presiunea prescrisa pentru functionarea supapelor de siguranta.

104)          proba de etanseitate: proba de etanseitate a unei cisterne, ambalaj sau GRV, precum si a echipamentelor si dispozitivelor sale de inchidere.

105)          presiune stabilizata: presiunea continutului dintr-un recipient de presiune in echilibru termic si de difuzie.

106)          punct de aprindere: temperatura cea mai mica a unei materii lichide la care vaporii sai formeaza cu aerul un amestec inflamabil.

107)          reactie periculoasa:

a)     o combustie si/sau o degajare considerabila de caldura;

b)     o emanatie de gaze inflamabile, axfisiante, comburante si/sau toxice;

c)     formarea de materii corozive;

d)     formarea de materii instabile;

e)      o crestere periculoasa a presiunii (numai pentru cisterne).

108)          recipient: incinta de retentie destinata sa primeasca sau sa contina materii sau obiecte, inclusiv toate mijloacele de inchidere. Aceasta definite nu se aplica la rezervoare.

109)          recipient (pentru clasai): o cutie, o butelie, un butoi si un tub impreuna cu toate mijloacele lor de inchidere, utilizate ca atare ca ambalaje interioare sau intermediare

110)          recipient criogenie: recipient sub presiune transportabil izolat termic pentru transportul de gaze lichefiate refrigerate cu o capacitate care nu depaseste 1000 I.

111)          recipient de capacitate mica pentru gaze: a se vedea cartuse de gaz.

112)          recipient de presiune: termen generic pentru o butelie, un tub, un butoi de presiune, un recipient criogenie inchis si un cadru de butelii.

113)          recipient interior rigid: (pentru GRV compozite); recipient care pastreaza forma sa generala cand este gol, fara ca incuietorile sa fie inchise sau sa fie sustinut de un invelis exterior. Orice recipient interior care nu este considerat ca suplu.

114)          recipient cu gaz sub presiune: a se vedea generator de aerosol.

115)          recipient mare pentru vrac: vezi GRV.

116)          Regulament tip al ONU: Regulamentul tip anexat la a 11 editie revizuita a recomandarilor privind transportul marfurilor periculoase publicate de Organizatia Natiunilor Unite (ST/SG/AC. 10/Rev. 11).

117)          rezervor: invelis care contine materia (inclusiv deschizatorile si mijloacele lor de obturatie).

118)          rubrica colectiva: grup definit de materii sau obiecte (a se vedea 2.1.1.2, B, C si

119)          rubrica n.s.a. (nespecificata in alta parte): o rubrica colectiva in care pot fi indicate materii, amestecuri, solutii sau obiecte care:

a)      nu sunt mentionate nominal in Tabelul A de la Capitolul 3.2 si

b)     prezinta proprietati chimice, fizice si/sau periculoase care corespund clasei, codului de clasificare, grupei de ambalare si denumirii rubricii n.s.a.

120)          sac: ambalaj flexibil de hartie, folie de material plastic, textil, material tesut sau alt material asemanator.

121)          supapa de depresiune: dispozitiv cu resort sensibil la presiune, care functioneaza automat, pentru a proteja cisterna impotriva mai multor depresiuni interioare inadmisibile.

122)          supapa de siguranta: dispozitiv cu resort sensibil la presiune, care functioneaza automat pentru a proteja cisterna impotriva unei presiuni interioare, inadmisibile.

123)          supraambalaj: invelis utilizat de un acelasi expeditor pentru a contine unul sau mai multe colete si pentru a obtine o unitate mai usor de manipulat si de fixat in timpul transportului. Exemple de supraambalaje:

a)      un platou de incarcare, ca de exemplu paiet pe care sunt puse mai multe colete sau legate in manunchiuri si unite prin banda de plastic, husa termoretractabila sau care poate intinde sau prin alte mijloace adecvate, sau

b)     un ambalaj exterior de protectie ca de exemplu cutie sau cos de rachita.

124)          TDAA: (temperatura de descompunere autoaccelerata), temperatura cea mai scazuta la care se poate

produce o descompunere autoaccelerata pentru o materie in ambalajul utilizat la transport. Prescriptiile pentru determinarea TDAA si efectele caldurii in imediate apropriere se gasesc in Manualul de probe si criterii, Partea a ll-a.

125)          temperatura critica:

a) temperatura la care trebuie puse in practica procedurile in cazul deteriorarii sistemului de
regularizare a temperaturii;

b) in sensul dispozitiilor privind gazele, temperatura de sus de la care o materie nu poate exista in
stare lichida.

126)          temperatura de descompunere autoaccelerata: vezi TDDA.

127)          temperatura de regularizare: temperatura maxima la care peroxidul organic sau materia autoreactiva poate fi transportata in siguranta.

128)          tesatura de plastic: (pentru GRV suple), material confectionat din banda sau monofilamente din plastic, trase prin tractiune.

129)          trafic de ferutaj: transportul vehiculelor rutiere incarcate pe vagoane de marfa.

130)          transport: schimbarea locului marfurilor periculoase inclusiv opririle impuse de conditiile de transport, precum si stationarea marfurilor periculoase in vagoane, cisterna si in containere impuse de conditiile de trafic inainte, in timpul si dupa schimbarea locului. Prezenta definitie, cuprinde de asemenea stationarea temporara intermediara a marfurilor periculoase la sfarsitul schimbarii modului sau

mijlocului de transport (transbordare). Aceasta se aplica cu conditia ca documentele de transport necesare intre locul de trimitere si locul de receptie sa fie prezente pe cerere si cu conditia ca coletele si cisternele sa nu fie deschise in timpul stationarii intermediare, exceptate la sfarsitul controlului de autoritatile competente.

131)          transport in vrac: transportul materiilor solide sau al obiectelor neambalate in vagoane sau containere, acest termen nu se aplica nici marfurilor transportate ca colete, nici materiilor transportate in cisterne.

132)          transportator: intreprinderea care efectueaza transportul cu sau fara contract de transport. tub: (clasa 2) recipient mare sub presiune, transportabila, fara sudura cu o capacitate mai mare de 150 I, dar care nu depaseste 3000 I.

133)          utilizator al unui container-cisterna mobila sau vagon cisterna: intreprindere in numele careia containerul-cisterna, cisterna mobila sau vagonul cisterna este inmatriculat sau admis in trafic.

134)          vagon: vehicul feroviar neprevazut cu mijloace de tractiune apt sa circule pe propriile sale roti pe caile ferate si destinat sa transporte marfuri.

135)          vagon acoperit: un vagon cu pereti in acoperis fix sau amovibile.

136)          vagon-baterie: vagon care contine elemente legate intre ele printr-o teava colectoare si fixat definitiv la un vagon. Elementele urmatoare sunt considerate ca elemente ale unui vagon-baterie, butelii tuburi, butoaie sub presiune si cadre de butelii ca si cisternele cu o capacitate mai mare de 450I pentru gaze din clasa 2.

137)          vagon - cisterna : vagon utilizat pentru transportul materiilor lichide, gazoase, pulverulente sau granulare si care au o suprastructura cu una sau mai multe cisterne si echipamentele lor, si un sasiu prevazut cu propriile lor echipamente (de rulare, suspensie, soc, tractiune, frana si inscriptionari).

138)          vagon cu prelata: vagon descoperit prevazut cu prelata pentru protejarea marfurilor incarcare.

139)          vagon descoperit: un vagon cu/sau fara pereti frontali sau laterali a carui suprafata de incarcare este deschisa

4. Definitia marfurilor periculoase

Prin marfuri periculoase (M.P) se inteleg acele materii sau obiecte care, in timpul transportului, manipularii si depozitarii lor necesita respectarea stricta a unor prescriptii speciale, pentru a se evita accidentarea oamenilor, degradarea marfurilor, a ambalajelor sau a materialului rulant, a instalatiilor si infrastructurii feroviare, sau afectarea starii mediului inconjurator.

5. Instruirea personalului care participa la transportul M.P.

Persoanele angajate al caror domeniu de activitate cuprinde transportul de marfuri periculoase, trebuie sa primeasca o instruire care sa raspunda exigentelor impuse domeniul lor de activitate si raspunderilor.

Personalul implicat in activitatea de transport, manipulare si depozitare a M.P. va face obligatoriu obiectul unei instruiri speciale, care va cuprinde urmatoarele forme:

a.         instruirea de initiere : Personalul trebuie sa se familiarizeze cu prescriptiile generale ale dispozitiilor privind transportul marfurilor periculoase. Exemplu: cursurile de calificare.

b.         instruirea specifica : Personalul trebuie sa primeasca o instruire detaliata, proportionala sarcinilor si responsabilitatilor sale, conforma prescriptiilor privind transportul marfurilor periculoase. In cazurile in care la transportul de marfuri periculoase intervin operatiuni de transport multimodal, personalul trebuie pus la curent cu privire la prescriptiile altor moduri de transport.

Aceasta instruire are la randul sau formele:

instruire de baza specifica unitatii, posturilor si functiilor in comun ,

instruire complementara strict legata de postul in cauza ;

Obs. Functiile din calea ferata implicate in transportul M.P. sunt, in ordinea expunerii: muncitorii incarcatori - descarcatori, magazinerii comerciali, montatorii si revizorii tehnici de vagoane, manevrantii si sefii de manevra, impiegatii de miscare, acari, revizori de ace, mecanicii si mecanicii ajutori de locomotive, consilierii de siguranta, functiile de conducere operativa si decizie, etc.

c.          instruirea in materie de siguranta : Proportional cu riscurile de ranire sau de expunere in cazul incidentelor intervenite in cursul transportului de marfuri periculoase, inclusiv la incarcarea si descarcarea acestora, aceasta instruire trebuie sa acopere riscurile si pericolele pe care le prezinta materiile periculoase. Instruirea dispensata trebuie sa aiba ca obiectiv sa sensibilizeze personalul la manipularea in conditii de securitate si la procedurile de urgenta.

d.         Instruirea privind marfurile din cls.7 (materii si obiecte radioactive) in sensul clasei 7, personalul trebuie sa primeasca o instruire corespunzatoare care sa contina riscurile radiologice si precautiile de urmat pentru a restrange expunerea lor si a celorlalte persoane care ar suporta efectele actiunii acestora.

Obs. I.D.M. este in acelasi timp o functie de executie si de decizie, implicata in conducerea si efectuarea circulatiei si manevrelor, coordonarea activitatii functiilor din subordine, verificarea si completarea documentelor, confruntarea situatiilor din documente cu cele de pe teren, conducerea operatiunilor de limitarea si inlaturarea urmarilor unor evenimente, etc.

O descriere detaliata a continutului intregii instruiri primite trebuie pastrata atat de angajator cat si de angajat in cursul recrutarii pentru o noua angajare. Aceasta instruire trebuie completata periodic prin cursuri de reciclare pentru a se tine cont de schimbarile intervenite in reglementari.

6.Obligatiile particpantilor la transportul de M.P.

6.1.Obligatii comune

a. sa cunoasca, sa aplice si sa respecte prevederile RID si reglementarile specifice complementare.

b.           In caz de situatii grave si periculoase (cu sau fara urmari) sa avizeze imediat organele abilitate pentru interventie (ex. personalul specializat pentru interventie la vagoanele dotate cu instalatii speciale), securitate (ex. Politia TF), cercetare (Serviciile SC, consilierii de siguranta ai participantilor si dupa caz parchetul), etc.

c. sa participe la limitarea extinderii si inlaturarea urmarilor evenimentelor

6.2.Obligatiile expeditorului

a. sa se asigure ca marfurile periculoase sunt clasificate in RID si nu sunt interzise la transport.

b.           sa se asigure ca s-au aplicat etichetele de pericol reglementate.

c. sa furnizeze transportatorului informatiile referitoare la : autorizari, agrementari, notificari, certificate, etc.

d.           sa utilizeze numai ambalaje, recipiente, containere si cisterne agreate si apte pentru transport.

e.           sa respecte restrictiile si prescriptiile referitoare la expedierea M.P.

f.  sa se asigure ca cisternele goale si nedegajate sunt inchise, etansate si etichetate la fel ca si cele incarcate.

g. in cazul in care apeleaza la serviciile unor intermediari sa se asigure ca sunt respectate prescriptiile RID de catre acestia.

6.3. Obligatiile transportatorului

a. sa verifice daca M.P. sunt autorizate la transport

b.           sa se asigure ca la documentul de transport este anexata documentatia reglementata.

c. sa se asigure in cazul vagoanelor cisterna, ca nu se prezinta cu scadenta la verificare a recipientului depasita.

d.           sa verifice daca vagoanele corespund d.p.v. tehnic sin nu permit scurgeri din continut.

e.           sa verifice daca vagoanele nu sunt supraincarcate

f.  sa se asigure ca marcajele si etichetele de pericol reglementate exista si sunt corect aplicate.

g. sa respecte reglementarile proprii privind, acumularea, manevrarea, trierea, izolarea franelor si avizarea neregulilor la transportul M.P.

h.           sa refuze primirea la transport a vagoanelor si incarcaturilor ce nu respecta prevederile RID si reglementarile specifice complementare.

i.  sa ia masuri de intrerupere a transportului si avizare, in cazul semnalarii unor nereguli generatoare de pericole.

6.4.Obligatiile destinatarului

a. sa efectueze in cazurile reglementate de RID, curatirea si dupa caz decontaminarea vagoanelor si containerelor.

b.           sa se asigure ca vagoanele si containerele descarcate si decontaminate nu mai pastreaza etichetele de pericol si marcajele.

c. sa asigure paza, iluminarea si intretinerea punctelor si echipamentelor de descarcare.

d.           in cazul in care preia marfa prin intermediar sa se asigure ca sunt indeplinite toate prescriptiile impuse de reglementari.

6.5. Obligatiile celorlalti participanti:

a) Incarcatorul

a.          trebuie sa predea spre expediere numai marfurile autorizate la transport

b.         nu are voie sa predea la transport colete a caror ambalaje sunt deteriorate sau neetanse, incluzive cele goale necurtate.

c.          Trebuie sa cunoasca si sa respecte prescriptiile de incarcare, asezare si asigurare a marfurilor pe vagoane.

d.         trebuie sa respecte prescriptiile privind etichetele de pericol si marcajele reglementate

e.          sa respecte reglementarile si eventualele interdictii specifice incarcarii in comun a M.P. cu alte marfuri nepericuloase.

b) Ambalatorul

a. sa respecte presriptiile de ambalare reglementate

b.           sa se respecte prescriptiile privind aplicarea marcajelor si etichetelor pe colete inaintea predarii lor la transport.

c) Incarcatorul de lichide

a. sa se asigure inainte de incarcare ca cisternele (de orice fel) nu prezinta defecte si nereguli ce fac posibile scurgeri din continut

b.           sa se asigure ca vagoanele nu prezinta scadenta la verificare periodica a recipientului depasita.

c. sa respecta gradul de umplere si capacitatea de incarcare maxime ale vagonului

d.           sa verifice si sa asigure etansarea vagoanelor la gurile de incarcare si golire

e.           sa respecte prescriptiile de control si verificare specifice incarcarii gazelor lichefiate.

f.  sa se asigura ca nu exista rezidiuri de marfa periculoasa care sa adere le peretii exteriori ai cisternei umplute.

d) Utilizatorul de containere cisterna sau cisterne mobile

- sa respecte reglementarile specifice privind revizia, marcajul si echiparea containerelor cisterna

- sa asigure intretinerea intre doua revizii programate

- sa controleze calitatea reparatiilor executate astfel ca acestea sa garanteze siguranta rezervorului

e) Utilizatorul de vagoane cisterna

- sa respecte reglementarile specifice privind constructia, echipamentele, reviziile si marcajul

- sa asigure intretinerea intre doua revizii programate

- sa controleze calitatea si conformitatea vagonului dupa accidentari, reparatii, si modificari.

f) Gestionarul infrastructurii feroviare publice

Sa se asigura ca intocmirea planurilor de urgenta in caz de deranjamente, in statiile de triaj s-a facut conform RID

Derogari temporare

In scopul adaptarii dispozitiilor RID la dezvoltarea tehnica si industriala, autoritatile competente ale statelor membre pot conveni direct intre ele sa autorizeze diferitele transporturi pe teritoriul lor cu
derogari temporare de la prescriptiile RID, cu conditia ca totusi securitatea sa nu fie compromisa.
Aceste derogari trebuie comunicate de autoritatea care a luat initiativa derogarii particulare, la Oficiul
central care le va aduce la cunostinta statelor membre.

Durata derogarii temporare nu trebuie sa depaseasca 5 ani incepand cu data intrarii sale in vigoare. Derogarea temporara expira automat in momentul intrarii in vigoarea a unei modificari pertinente a RID. Derogarile temporare sunt de acord conform art. 5 2 din Regulile uniforme CIM. Transportul pe baza derogarilor temporare sunt transporturi conform RID.

NOTA. Regulile uniforme CIM este conceput astfel:

Doua sau mai multe state, prin intelegeri, sau doua sau mai multe cai ferate, prin dispozitii tarifare, pot conveni conditiile care trebuie sa satisfaca anumite materii sau obiecte excluse de la transport de RID pentru a fi totusi admise.

Statele sau caile ferate pot, in diferite forme, sa faca mai putin riguroase conditiile prevazute de RID. Aceste intelegeri si dispozitii tarifare trebuie publicate si comunicate la Oficiul Central care le notifica celorlalte state.

Masuri de control si alte masuri de sprijin privind respectarea prescriptiilor de securitate

Controale administrative ale marfurilor periculoase

1)   Autoritatile competente ale statelor membre pot in orice moment si in orice loc, pe teritoriul lor national, sa controleze daca sunt respectate prescriptiile privind transportul marfurilor periculoase. Aceste controale trebuie sa fie efectuate fara a pune in pericol persoanele, bunurile si mediul si fara perturbarea considerabila a exploatarii feroviare.

2)   Cei care intervin in transportul marfurilor periculoase (capitolul 1.4) trebuie, in cadrul obligatiilor lor, sa le dea neintarziat autoritatilor competente si mandatarilor lor informatiile necesare pentru efectuarea controalelor.

3)   Autoritatile competente pot de asemenea, in instalatiile intreprinderilor care intervin in transportul marfurilor periculoase (capitolul 1.4), cu scop de control, sa faca inspectii, sa consulte documentele necesare si sa faca prelevari de esantioane din marfurile periculoase sau ambalaje, in vederea examinarii, cu conditia ca aceasta sa nu constituie un pericol pentru securitate. Cei care intervin in transportul marfurilor periculoase (capitolul 1.4) trebuie sa faca accesibile, in vederea controlarii, vagoanele, elementele vagoanelor, ca si dispozitivele de echipare si instalatiile, in masura in care aceasta este posibil si rezonabil. Ei pot, daca considera necesar, sa desemneze o persoana din intreprindere pentru insotirea delegatului autoritatii competente.

4)   Daca autoritatile competente constata ca nu sunt respectate prescriptiile RID, ele pot interzice expeditia sau intrerupe transportul pana cand sunt remediate defectele constatate, sau sa prescrie alte masuri asemanatoare. Imobilizarea se poate face pe loc sau intr-un alt loc desemnat de autoritate din considerente de siguranta. Aceste marfuri nu trebuie sa perturbe exploatarea feroviara.

5)   Ajutor reciproc adminstrativ

6)   Statele membre isi acorda un ajutor reciproc adminstrativ pentru punerea in aplicare a prescriptiilor RID.

7)   Cand un stat membru a constatat ca a fost compromisa pe teritoriul sau securitatea transportului marfurilor periculoase, ca urmare a infractiunilor foarte grave sau repetate comise de o intreprindere care isi are sediul pe teritoriul altui stat membru, el trebuie sa semnaleze aceste infractiuni autoritatilor competente din acest stat membru. Autoritatile competente din statul membru pe teritoriul caruia au fost constatate infractiuni foarte grave sau repetate, pot ruga autoritatile competente din statul membru pe teritoriul caruia isi are sediul intreprinderea sa ia masuri corespunzatoare impotriva contraventiilor. Transmiterea datelor cu caracter personal nu este admisa decat daca sunt necesare ca urmare a infractiunilor foarte grave si repetate.

8)   Autoritatile care au fost sesizate comunica autoritatilor competente din statul membru pe teritoriul caruia au fost constatate infractiunile, masurile luate eventual in sprijinul intreprinderii.

Consilierul de securitate

1)   Fiecare intreprindere a carei activitate comporta transportul marfurilor periculoase pe calea ferata, sau operatii de incarcare sau de descarcare, de umplere sau de ambalare legate de aceste transporturi, desemneaza unul sau mai multi consilieri de securitate, numiti de aici inainte 'consilieri' pentru transportul marfurilor periculoase, insarcinati cu prevenirea riscurilor pentru persoane, bunuri sau mediu, inerente acestor activitati.

2)   Autoritatile competente ale statelor pot prevedea ca prescriptiile nu se aplica in intreprinderile:

a.   a caror activitate cuprinde transporturile marfurilor periculoase efectuate cu mijloace de transport apartinand fortelor armate sau care se gasesc sub responsabilitatea acestora'; sau a caror activitati se refera la cantitati limitate, pentru fiecare vagon

b.   care nu efectueaza cu titlu de activitate principala sau secundara, transporturi de marfuri periculoase sau operatiuni de incarcare sau de descarcare legate de aceste transporturi, dar care efectueaza ocazional transporturi nationale de marfuri periculoase sau operatiuni de incarcare sau de descarcare legate de aceste transporturi, care prezinta un grad minim de pericol sau de poluare.

3)   Sub responsabilitatea directorului intreprinderii, consilierul are ca misiune esentiala de a cauta toate mijloacele si de a promova toate actiunile, in limitele activitatilor privind intreprinderea in scopul facilitarii executarii acestor activitati cu respectarea dispozitiilor si in conditiile optime de securitate.

Atributiile sale, adaptate activitatilor intreprinderii, sunt in special urmatoarele:

supravegherea respectarii prescriptiilor privind transportul marfurilor periculoase;

sa consilieze intreprinderea in operatiunile privind transportul marfurilor periculoase;

sa asigure redactarea unui raport anual catre directiunea intreprinderii sau, eventual, catre o autoritate publica locala, asupra activitatii acestei intreprinderii privind transportul marfurilor periculoase.

Raportul se pastreaza timp de 5 ani si poate fi pus la dispozitia autoritatilor nationale,la cerere in afara de acestea, atributiile consilierului cuprind si examinarea practicilor si procedurilor urmatoare privind activitatile referitoare la:

procedeele privind respectarea prescriptiilor privind identificarea marfurilor periculoase transportate;

practica intreprinderii privind luarea in considerare la cumpararea mijloacelor de transport de toate cerintele particulare privind marfurile periculoase transportate;

procedeele care permit verificarea materialului utilizat pentru transportul marfurilor periculoase sau pentru operatiunile de incarcare sau de descarcare;

modul in care lucratorii intreprinderii au o pregatire corespunzatoare de cea cuprinsa in dosarul lor; punerea in practica a procedurilor de urgenta corespunzatoare la accidente sau eventuale incidente care pot viza securitatea in timpul transportului marfurilor periculoase sau in timpul operatiunilor de incarcare sau de descarcare;

recursul la analize si, daca e necesar, redactarea rapoartelor privind accidentele, incidentele sau infractiunile grave constatate in cursul transportului marfurilor periculoase, sau in timpul operatiunilor de incarcare sau de descarcare;

luarea unor masuri corespunzatoare pentru a evita repetarea accidentelor, incidentelor sau infractiunilor grave.

luarea in considerare a prescriptiilor legislative si a particularitatilor privind transportul marfurilor periculoase in ceea ce priveste alegerea si utilizarea transportatorilor substituiti sau a altor intervenienti;

verificarea ca personalul care participa la transportul marfurilor periculoase sau la incarcarea sau descarcarea acestor marfuri, dispune de proceduri de executie si de ordine detaliate; aplicarea actiunilor pentru sensibilizarea la riscurile legate de transportul marfurilor periculoase sau de incarcarea-descarcarea acestor marfuri;

aplicarea procedeelor de verificare in scopul asigurarii prezentei ia bordul mijloacelor de transport, a documentelor si a echipamentelor de securitate care trebuie sa insoteasca transportul si conformitatea acestor documente si echipamente cu reglementarile in vigoare;

aplicarea procedeelor de verificare, pentru asigurarea respectarii prescriptiilor privind operatiile de incarcare-descarcare.

Functia de consilier poate sa fie asigurata de directorul intreprinderii, de o alta persoana care are alte sarcini in intreprindere, sau de o alta persoana din afara acesteia, cu conditia ca cel interesat sa fie efectiv capabil sa indeplineasca sarcinile de consilier.

Toate intreprinderile interesate comunica, daca cererea ii este adresata, identitatea consilierului sau la autoritatea competenta sau la instanta desemnata in acest scop de fiecare stat membru.

Cand un accident care a adus la vatamarea de persoane, bunuri sau mediu a survenit in cursul unui transport sau a unei operatii de incarcare-descarcare efectuate de intreprinderea respectiva, consilierul asigura redactarea unui raport de accident catre directiunea intreprinderii, sau daca este cazul, catre o autoritate publica locala, dupa ce a cules toate informatiile utile in acest scop. Acest raport nu trebuie sa inlocuiasca rapoartele prezentate de directiunea intreprinderii si care sunt cerute de legislatia internationala sau nationala.

Consilierul trebuie sa fie titularul unui certificat de instruire profesionala valabil pentru transportul pe calea ferata. Acest certificat este eliberat de autoritatea competenta sau de instanta desemnata in acest scop de fiecare stat membru.

Pentru obtinerea certificatului, candidatul trebuie sa fie instruit si sa sustina un examen agreat de autoritatea competenta a statului membru.

Instruirea are ca obiectiv esential de a furniza candidatului cunoasterea suficienta a riscurilor inerente transportului marfurilor periculoase, a dispozitiilor legislative regulamentare si administrative ca si cunoasterea suficienta a sarcinilor .

7.Clasificarea marfurilor periculoase

M.P. se clasifica in functie de starea acestora si riscul pe care il comporta in timpul manipularii si transportului in 9(noua) clase, astfel:

Clasa 1. Materii si obiecte explozibile

Clasa 2. Gaze

Clasa 3. Materii lichide inflamabile

Clasa 4.- 4.1. Materii solide inflamabile, materii autoreactive si materii explosive

desensibilizate solide.

4.2. Materii supuse aprinderii spontane

4.3. Materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

Clasa 5.- 5.1. Materii comburante (oxidante)

5.2. Peroxizi organici

Clasa 6.- 6.1. Materii toxice

6.2. Materii infectioase

Clasa 7. Materii radioactive

Clasa 8. Materii corozive

Clasa 9. Materii si obiecte periculoase diverse

Clasa 1. Materii si materiale explozibile

In clasa 1. (Materii si materiale explozibile) intra:

- materii explozibile - adica acele materii care, in anumite conditii de temperatura si presiune, prin reactie chimica, pot emana gaze ce prezinta pericol de explozie.

- Materii pirotehnice adica acele materii sau amestecuri de materii care in urma unor reactii chimice autoantretinute, pot provoca efect caloric, luminos, sonor, gazor sau fumigen, respectiv o combinatie de astfel de efecte.

- obiecte explozibile adica acele obiecte ce au in componenta una sau mai multe materii explozibile sau pirotehnice

M.P. din clasa1 se subdivide in subclasele 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.5. functie de pericolul potential de explozie.

Materiile si obiectele explozibile sunt asociate unor grupe de compatibilitate (13 astfel de grupe simbolizate cu litere de la A la S). Simbolul literal al grupei de compatibilitate se adauga cifrelor ce indica subclasa de risc si se mentioneaza in tabelul M.P. din RID formand codul de clasificare De retinut ca Materiile si obiectele din grupele de compatibilitate A si K nu sunt admise la transport.

Eticheta de pericol specifica marfurilor periculoase din clasa 1 este un patrat cu latura 100 x 100 mm, asezat in varf, de culoare portocalie, cu chenar pe contur, avand la partea superioara marcat simbolul unei bombe care explodeaza, iar la partea inferioara cifra 1. In locul simbolului bombei care explodeaza poate fi inscriptionat simbolul subdiviziunii clasei 1, din care face parte M.P. ex. 1.4; 1.5.; 1.6. Simbolurile si cifrele, incluzive chenarul sunt marcate cu culoare neagra, pe fond portocaliu.

In afara etichetei de pericol, in cazul marfurilor periculoase din clasa 1 se mai aplica de regula si o eticheta de avertizare si anume triunghiul portocaliu cu varful orientat in jos si semnul exclamarii la mijloc, cu semnificatia a se manevra cu atentie sau eticheta cu 3 triunghiuri portocalii cu varful in jos si semn de exclamatie, mai mici dar de forma identica, cu semnificatia trierea interzisa, se manevreaza singur Triunghiul sau triunghiurile portocalii se incadreaza pe un dreptunghi cu fond alb, cu laturile 105 x 74 mm.

Anumite obiecte explozibile impun si unele etichete de avertizare privind interdictia de inclinare (doua sageti paralele, negre pe fond alb orientate in sus)

Semn conventional (bomba explodand): negru pe fond portocaliu; cifra '1' in coltul de jos.

(Nr. 1.4) (Nr. 1.5) (Nr. 1.6)

Diviziunea 1.4 Diviziunea 1.5 Diviziunea 1.6

Cifre negre pe fond portocaliu. Ele trebuie sa masoare aproximativ 30 mm inaltime si 5 mm grosime (pentru o eticheta de 100 mm x 100 mm); cifre '1' in coltul de jos

Caracteristicile de manevra Nr. 13 si 15 vor avea forma unui dreptunghi cel putin de formatul A7 (74 mm x 105 mm)

Nr. 15

Nr. 13

Triunghi rosu cu un semn

de exclamare negruTrierea prin imbrancire sau

prin gravitatie interzisa.

Trebuie sa fie legat de un

De manevrat cu atentie vehiculmotor.

Nu trebuie sa tamponeze,

nici sa fie tamponat

Trei triunghiuri rosii cu un

semn de exclamatie negru.

(Nr. 11) Doua sageti negre pe fond alb sau pe fond de contrast corespunzator

I.D.M. Trebuie sa retina in plus urmatoarele:

a). Consultantul in orice problema legata de transportul M.P. este consilierul de siguranta al societatii . Acesta este beneficiarul unui curs special de instruire in domeniul M.P. si posesorul unui certificat de pregatire profesionala, document cu recunoastere internationala. Nr. De telefon al acestuia trebuie sa fie afisat in biroul IDM.

b) M.P. din clasa 1. se incarca de regula in vagoane acoperite, de constructie obisnuita, pe 2 sau 4 osii. Se mai pot incarca si in containere pe vagoane platforma.

c) Majoritatea acestor marfuri sunt in proprietatea M.Ap.N. si se transporta in grupuri de vagoane ce circula insotite de personal militar. Daca transportul nu este insotit, atunci fiecare statie trebuie sa se organizeze pentru asigurarea pazei acestor vagoane in stationare.

d) In conformitate cu instructia de remorcare si franare vagoanele incarcate cu M.P. din categoria explozibilelor, circula cu frana automata si de mana izolate si plumbuite, din momentul incarcarii pana dupa descarcare. Aceeasi instructie stipuleaza cine si cum izoleaza, respectiv plumbuieste frana automata si de mana. Linia de depozitare a vagoanelor incarcate cu M.P, modul de manevrare si/sau triere a acestora, obligatiile privind izolarea, respectiv plumbuirea franelor automate si de mana fac obiectul mentionarii in fisa 27 din PTE al a fiecarei statii C.F.

e) Dupa primirea formularului Nota de frana I.D.M. va verifica pe formularul desfacerea trenului daca sunt respectate conditiile impuse de instructie, privind repartizarea vagoanelor cu frana automata defecta sau buna izolata, inainte de a calcula procentul de franare pe tren.

f) Expeditorul M.P. trebuie sa aplice etichetele specifice de pericol pe ambele parti ale vagonului si pe ambalaje sau containere inainte de scoaterea vagonului de pe linia de incarcare.

g) La liniile unde stabilite pentru incarcare-descarcare de astfel de M.P. trebuiesc luat toate masurile de protectie specifice operatiilor de manipulare manuala sau mecanizata, existenta si starea drumurilor de acces, rampelor, podetelor, mijloacelor de incarcare, etc. precum si interzicerea accesului persoanelor straine in raza de activitate. De asemeni se vor respecta normele legale privind secretul de serviciu in legatura cu continutul documentelor intocmite sau verificate.

Clasa 2. GAZE

In conformitate cu RID, prin gaz se intelege materia care: la temperatura de 20 C si presiunea de 1 bar este complet gazoasa iar la 50 C are o presiune de vapori mai mare de 3 bari.

Gazele pot fi pure, in amestec sau continute in obiecte. In concluzie in materiile din clasa 2 intra: gaze pure, amestecuri de gaze, amestecuri de gaze cu alte materii si obiecte ce contin aceste materii.

M.P. sin clasa 2 se subdivid in 6 subclase, astfel:

2.1. Gaze comprimate, adica toate gazele cu temperatura critica mai mica sau egala cu -50 grade Celsius, temperatura la care ambalate sub presiune pentru a fi transportate sunt in totalitate gazoase.

2.2. Gaze lichefiate, adica acele gaze care sunt partial lichide la -50 grade Celsius. Lichefierea poate fi: cu presiune inalta adica cu temperatura critica cuprinsa intre -50 si +65 grade Celsius; respectiv cu presiune joasa adica cu temperatura critica mai mare de + 65 grade Celsius.

2.3. Gaze lichefiate refrigerate, adica acele gaze care ambalate pentru transport se prezinta partial lichide datorita temperaturii lor scazute.

2.4. Gaze dizolvate, adica amestecate cu solventi lichizi

2.5. Obiecte generatoare de aerosoli si cartuse cu gaz

2.6. Alte obiecte continand gaze sub presiune

Obs. Generatoarele de aerosoli sun recipientele de unica folosire, continand gaze sau amestecuri de gaze cu lichide, pasta sau pudra, etc. si care sunt echipate cu dispozitive ce permit emanatii in atmosfera sub diferite forme: gaze, vapori, particule solide sau lichide in suspensie de gaz, spuma, pasta sau pudra, etc.

Cartusele cu gaz sunt recipientele de unica folosinta ce contin gaze sau amestecuri de gaze sub presiune, dotate sau nu cu supape de siguranta.

Gazele se clasifica, dupa pericolul principal, pe care-l reprezinta in 3 diviziuni:

Diviziunea - gaze inflamabile (codificate cu F)

Diviziunea - gaze neinflamabile (codificate cu A sau O)

Diviziunea - gaze toxice (codificate cu T, TF, TC, TO, TFC, TOC)

Semnificatia codificarii literale, este :

A asfixiante (cele ce inlocuiesc oxigenul din aer)

O oxidante (cele ce intretin arderea)

F inflamabile

T toxice

C - corozive

TF toxice si inflamabile

TC toxice si corozive

TO toxice si oxidante

TFC - toxice, inflamabile si corozive

TOC -t oxice, oxidante si corozive

Obs. Inflamabilitatea si comburanta (oxidabilitatea) sunt caracteristici ce se determina prin metodologia reglementata prin standarde ISO.

Etichetele de pericol pentru M.P. din clasa2 sunt de 3 tipuri:

a) Gazele inflamabile de uz general au semnul conventional flacara in coltul de sus al patratului si in coltul de jos cifra 2 (numarul clasei). Inscriprtiile sunt incadrate in chemat si sunt marcate fie cu culoare neagra fie cu culoare alba, dar pe fond portocaliu.

b) Gazele inflamabile netoxice au semnul conventional butelia de gaz completata de asemeni, cu cifra 2 in coltul de jos al patratului. Inscriptiile sunt de asemeni incadrate in chenar si pot fi marcate cu culoare neagra sau alba, dar pe fond verde.

c) Gazele toxice au semnul conventional capul de mort pe doua oase(tibii) incrucisate in coltul de sus al patratului, completat de asemeni cu cifra 2 in coltul de jos. Inscriptiile sunt marcate cu culoare neagra pe fond alb.

(Nr. 2.1) (Nr. 2.2)

Gaze inflamabile Gaze inflamabile netoxice

Semn conventional (flacara): negru sau albSemn conventional (butelie de gaz):

Pe fond rosu, cifra '2' in coltul de jos negru sau alb pe fond verde;

Cifra '2' in coltul de jos

(Nr. 2.3) Gaze toxice Semn conventional (cap de mort pe doua tibii):

negru pe fond alb; Cifra '2' in coltul de jos

IDM trebuie sa retina in plus urmatoarele

a)- Gazele care nu sunt clasificate si care nu au atribuit un cod de clasificare dupa RID, nu sunt admise la transport. Materiile instabile d.p.v chimic sunt admise la transport numai daca s-au luat toate masurile de prevenire a unor reactii chimice periculoase.

b)- Gazele se transporta in: vagoane cisterna pentru gaze lichefiate (de regula vagoane particulare), containere cisterna sau butelii speciale agrementate.

c)- Vagoanele si containerele pentru transport gaze sunt echipate cu armaturi si echipamente speciale de incarcare - descarcare, etansare si control a caror intretinere nu intra in sarcina personalului din ramura vagoane ci a proprietarului si intra sub incidenta ISCIR. In consecinta pe tablele de indicatie ale vagoanelor sau containerelor, respectiv pe partile laterale ale recipientelor se inscriptioneaza cu vopsea modul de exploatare al acestor echipamente precum si nr. tel/fax la care se poate apela pentru interventii in caz de aparitie a scurgerilor din continut.

d)- Daca situatia impune convocarea unei echipe specializate pentru interventie si etansare, vagonul in cauza se va manevra mai intai la linia prevazuta in fisa 27 PTE, fara ca personalul CFR sa intervina in vederea remedierii neregulii.(Personalul CFR nu este instruit si autorizat ISCIR, nu cunoaste efectele fiecarei marfuri periculoase si nu poseda echipament de protectie adecvat unei astfel de interventii).

e)- In caz de necesitate se va lua mai intai legatura telefonica cu consilierul de siguranta al societatii pentru consultare in vederea luarii deciziei corecte.

Clasa 3. Materii lichide inflamabile

In clasa 3 materii lichide inflamabile intra materiile si amestecurile inflamabile, precum si obiectele care le au in componenta si care nu mai sunt complet gazoase la temperatura de 20 grade Celsius si presiunea de 1 bar, respectiv la 50 grade Celsius au o presiune de vapori mai mare de 3 bari.

Aceste materii se impart in 3 grupe de ambalare:

- grupa de ambalare I. = materii foarte periculoase care pe langa faptul ca au temperatura minima de aprindere mai mica de 23 grade Celsius, au si caracteristici de a fi foarte toxice sau foarte corozive.

- grupa de ambalare II = materii periculoase idem grupa I dar cu actiune toxica sau coroziva mult diminuata.

- grupa de ambalare III = materii putin periculoase a caror temperatura da aprindere este intre 23-61 grade Celsius.

La fel ca si materiile din clasa 2 si Materiile lichide inflamabile se subdivide utilizand urmatoarele coduri de clasificare:

F - pentru lichide inflamabile, fara risc subsidiar. F1 pentru cele cu punct de aprindere mai mic sau egal cu 61 grade Celsius si F2 pentru cele cu punct de aprindere mai mare de 61 grade Celsius.

FT- pentru lichide inflamabile toxice. FT1 lichide inflamabile toxice si FT2 pesticide.

FC - pentru lichide inflamabile si corozive

FTC - pentru lichide inflamabile, toxice si corozive

D- pentru lichide explozibile desensibilizate

Materiile din clasa 3, instabile chimic sunt emise la transport numai daca au fost luate toate masurile privind prevenirea descompunerii si polimerizarii in timpul transportului. Aceste masuri se stabilesc pentru fiecare materie tinand cont de caracteristicile definitorii ca: vaporizarea, volatilitatea, temperatura de autoaprindere, presiunea de vapori, temperatura de aprindere vascozitatea, punctual de fierbere, capacitatea de electrizare, miscibilitatea, etc. (cele subliniate fiind foarte importante).

Obs. Miscibilitatea este proprietatea de a forma amestecuri omogene cu alte materii. Capacitatea de electrizare se refera la electricitatea static caracteristica frecarilor intramoleculare ale lichidului, pretul si intre lichid si materialele solide cu care vine in contact.

Pericolul definitoriu al acestor materii fiind inflamabilitatea, etichetele de pericol caracteristice marfurilor din clasa 3 sunt, asemanatoare cu cele pentru clasa 2 avand ca semn distinctiv flacara la coltul de sus a patratului, idem in chenar, marcaj cu negru sau alb pe fond portocaliu, deosebirea constand in cifra 3 in locul cifrei 2 in coltul de jos al patratului.

Nr. 3)

Semn conventional (flacara): negru sau alb

pe fond rosu; Cifre ' 3 ' in coltul de jos

In fara etichetei de pericol pe vagoane, containere si chiar cisterne auto se mai aplica si o etichete cu marcaj portocaliu, dimensiuni 40 x 30 cm, despartit in doua dreptunghiuri suprapuse. In dreptunghiul superior se trece numarul de identificare al pericolului (Numarul Kemler) format din 2 sau trei cifre, uneori precedate de litera X; iar in dreptunghiul inferior se trece numarul ONU format din 4 cifre.

Semnificatia cifrelor ce alcatuiesc numarul Kemler este:

2- materii ce emana gaze inflamabile, ca rezultat al unei reactii chimice

3- inflamabilitate pentru materii lichide

4- inflamabilitate pentru materii solide

5-comburanta ( favorizeaza arderea)

6- toxicitate si/ sau pericol de infectie

7- radioactivitate

8- corozivitate

9- reactii spontane, dezagregare, polimerizare, etc. cu efecte calorice, inflamabile sau toxice.

Repetarea unor cifre semnifica gravitatea pericolului iar combinarea lor reprezinta combinarea pericolelor (efectelor).

Fond portocaliu; Margine, linie orizontala si cifre negre, grosime 15 mm.

Pericolul de reactie violenta spontana, in sensul indicat de cifra 9, presupune, din cauza naturii materiei, posibilitatea existentei unui pericol de explozie, de dezagregare, sau a unei reactii de polimerizare, ca urmare a unei degajari importante de caldura sau de gaze inflamabile si/sau toxice. O cifra dublata indica o intensificare a pericolului aferent.

Atunci cand pericolul prezentat de o materie poate fi indicat in mod suficient printr-o singura cifra, aceasta cifra este completata cu zero.

Combinatiile urmatoarele cifre au totusi o semnificatie speciala: 22, 323, 333, 362, 382, 423, 44, 446, 462, 482, 539, 606, 623, 642, 823, 842, 90 si 99

Cand numarul de identificare a pericolului este precedat de litera 'X', aceasta indica faptul ca materia reactioneaza periculos cu apa. Pentru astfel de materii, apa nu poate fi utilizata decat cu aprobarea expertilor.

I.D.M. trebuie sa retina in pus urmatoarele:

- Lichidele inflamabile se transporta in vagoane cisterna de constructie obisnuita

- Vagoanele trebuie sa aiba o stare tehnica si de etansare buna, de asemeni sa fie echipate cu legaturi electrice de pamantare intre sasiu si boghiu, respectiv intre boghiu si cutiile de osie, pentru protectie contra electricitatii statice.

- Inainte de a se incarca se va verifica daca vagonul nu prezinta scadenta la verificare a recipientului depasita. Aceasta este marcata cu vopsea pe fiecare parte laterala a recipientului, in dreapta, intr-un dreptunghi cu doua compartimente, unde se trece luna si anul urmatoarei verificari.

- Incarcarea cu respectarea gradului de umplere si verificarea starii garniturilor la capace si etansarea intra in sarcina incarcatorului.

- Gradul de umplere este mentionat pe tablita de calibrare a vagonului(pe ambele parti)

- In caz de aparitie a scurgerilor din continut in parcurs, procedura de interventie presupune: luarea masurilor de oprire sau limitare a scurgerii, recuperarea pe cat posibil a lichidului ce se scurge si predarea lui proprietarului, dirijarea vagonului pe linia stabilita in PTE pentru verificare in comisie si cantarire. Rezultatul verificarii in comisie se va consemna intr-un proces verbal tipizat, care va include printre alte date, cantitatea scursa, valoarea prejudiciului, cauza scurgerii (insotita dupa caz de numarul notificarii in cazul ca se datoreaza unei defectiuni) etc.

- Se vor respecta masurile de protectia muncii si PSI specifice transportului de marfuri inflamabile.

Clasa 4.Materii solide inflamabile, autoreactive sau explozibile desensibilizate, materii supuse aprinderii spontane si materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

4.1. Materii solide inflamabile, materii autoreactive si materii solide explozibile desensibilizate

Materiile din clasa 4.1. se subdivid dupa urmatoarele coduri de clasificare:

F - materii solide inflamabile fara risc subsidiar

FO materii solide inflamabile si oxidante (comburante)

FT materii solide inflamabile si toxice

FC materii solide inflamabile si corozive

D materii explozibile desensibilizate fara risc subsidiar

DT materii explozibile desensibilizate solide toxice

SR materii autoreactive

Materiile solide inflamabile, pot fi la randul lor: materii solide usor inflamabile (care se pot aprinde in contact direct cu o sursa de foc) si respectiv materii solide care se pot aprinde prin frecare.

Materiile autoreactive sunt materiile instabile termic si care se pot descompune chiar si in absenta oxigenului. Descompunerea poate sa aiba o viteza crescatoare cu temperatura si sa apara ca urmare a unei surse de caldura, a contactului cu substante catalitice (acizi, baze) socului sau ca urmare a frecarii.

Dupa gradul de pericol aceste materii autoreactive se grupeaza in 7 grupe (de la A la G), cu precizarea ca tipul A nu este admis la transport.

Materiile explozibile desensibilzate solide. Desensibilizarea inseamna ca substantele trebuie permanent umezite cu apa sau alte substante pentru prevenirea fenomenului de explozie.

Nota: Mentinerea intre anumite limite reglementate a temperaturii in timpul transportului este o conditie obligatorie pentru transportul materiilor autoreactive.

Nu sunt admise la transport materiile din clasa 4.1. cu numar ONU intre: 3231-3240.

4.2.Materii supuse aprinderii spontane

In aceasta clasa intra: materiile piroforice ( care se autoaprind in contact cu aerul) si materiile care se autoancalzesc si apoi se autoaprind (acestea se pot autoaprinde numai dupa un timp in care evolueaza autoancalzirea)

Si acestea se subdivid dupa mai multe coduri de clasificare, astfel:

S materii supuse aprinderii spontane, fara risc subsidiar

SW materii supuse aprinderii spontane, care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

SO materii supuse aprinderii spontane care sunt si toxice

SO materii supuse aprinderii spontane care sunt si oxidante

SC materii supuse aprinderii spontane care sunt si corozive

In functie de posibilitatile de prevenire a autoaprinderi prin ambalare aceste marfuri se impart in trei grupe de ambalare.

In RID sunt specificate ca nefiind admise la transport materiile cu numar ONU 3255 si respectiv 3127.

4.3.Materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

In aceasta clasa intra deci materiile care reactioneaza cu apa si degaja gaze inflamabile si susceptibile de a forma amestecuri explosive in contact cu aerul.

Se subdivide in coduri de clasificare astfel:

W materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile, fara risc subsidiar

(WF1 lichide. WF2 solide).

WS materii care se autoancalzesc si in contact cu apa degaja gaze inflamabile

WO - materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile oxidante

WT - toxice

WC - corozive

WFC Materii la care gazele degajate pot forma cu aerul amestecuri explosive.

De asemeni se impart in trei grupe de ambalare.

Obs. Nu sunt admise la transport: materiile cu numar ONU 3132, 3133 si 3135 stipulat in tabelul din RID.

Etichetele de pericol specifice claselor 4 de risc au ca semne distinctive flacara la partea superioara a patratului si cifra 4 la partea inferioara, astfel:

pentru 4.1. patratul se prezinta cu dungi rosii verticale, pe fiind alb

pentru 4.2. patratul se prezinta cu fond alb jumatatea superioara si rosu jumatatea inferioara.

Pentru 4.3. patratul se prezinta pe fond albastru si poate fi inscriptionat cu negru sau alb

Nr. 4.1)

Semn conventional (flacara):

Negru pe fond alb, barat

Cu sapte benzi verticale

rosii; cifra '4'

in coltul de jos

(Nr. 4.2) (Nr. 4.3)

Semn conventional: Semn conventional (flacara):

(flacara): negru pe fond alb negru sau alb, pe fond albastru

(jumatatea de sus) si rosu cifra '4' in coltul de jos

(jumatatea de jos); cifra '4'

in coltul de jos

Clasa 5. Materii comburante (oxidante) si peroxizi organici

5.1.Materii comburante

Prin materii comburante se inteleg acele materii care desi nu sunt combustibile, pot favoriza combustia altor materii prin cedarea oxigenului. Dupa starea de agregare acestea pot fi: solide sau lichide.

Aceste materii se subdivid dupa urmatoarele coduri de clasificare:

O materii comburante fara risc subsidiar

OF materii comburante inflamabile

OT materii comburante toxice

OTC materii comburante toxice si corozive

OS materii comburante supuse aprinderii spontane

OW materii comburante care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

De asemeni se subdivide in trei grupe de ambalare functie de durata combustiei in comparative cu a amestecului celuloza-bromat de potasiu.

Nu sunt admise la transport materiile comburante cu numar ONU 3100, 3121, 3137, 1745, 1746, 1749, 2548, 2067, 2070 stipulat in tabelul din RID.

5.2. Peroxizi organici

Prin peroxizi organici se inteleg materiile care pot fi considerate ca derivati ai peroxidului de hidrogen, in care unul sau doi atomi de hidrogen sunt inlocuiti de radicali organici. Peroxizii organici sunt supusi descompunerii exotermice (sub influenta unei surse de temperatura exterioara). Amorsarea se realizeaza prin temperatura, care poate proveni: de la o sursa de foc, prin frecare,prin soc, sau contact cu substante generand reactii de reducere.

Aceste materii se subdivide dupa doua coduri de clasificare:

P1 peroxizi organici care nu necesita reglarea temperaturii

P2 peroxizi organici care necesita reglarea temperaturii

Desensibilizarea peroxizilor organici in vederea transportului fara pericol, se face prin amestec cu: materii organice lichide sau solide, materii anorganice solide, diluanti sau apa.

Atentie: peroxizii pot fi periculosi si d.p.v. al protectiei muncii, motiv pentru care acestia se transporta in ambalaje speciale, bine etansate.

Pentru materiile din clasa 5, etichetele de pericol au ca semn distinctive flacara si numarul subclasei la partea inferioara a patratului (5.1 sau 5.2.), ambele pe fond galben. De retinut ca forma flacarii nu este aceeasi ca la clasele 2,3,4, ea fiind figurata deasupra unui cerc.

Semn conventional (flacara deasupra unui cerc): negru pe fond galben;
Cifra '5.1' in coltul de jos cifra '5.2' in coltul de jos

De retinut pentru IDM

De regula marfurile din clasele 4 si 5 se incarca in vagoane de constructie obisnuita, acoperite pe doua sau 4 osii, in ambalaje speciale acceptate la transport.

Vagoanele, (ca orice vagoane cu podele din lemn), trebuie sa fie echitate cu table parascantei in stare tehnica buna pentru a nu permite scanteilor generate de frecarea sabotilor de frana sa creeze inceputuri de incendii sau sa favorizeze aprinderea respectiv combustia marfurilor transportate.

Clasa 6. Materii toxice si infectioase

6.1.Materii toxice

Materiile toxice sunt acele materii care printr-o actiune specifica si de scurta durata pot provoca imbolnavirea sau moartea persoanelor prin inhalare, ingerare sau absortie cutanata.

Se impart in urmatoarele coduri de clasificare

T materii toxice fara risc subsidiar

TF - materii toxice inflamabile

TS - materii toxice solide care se autoancalzesc

TW - materii toxice care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

TO- materii toxice oxidante

TC- materii toxice corozive

TFC - materii toxice, inflamabile si corozive

Dupa gradul de toxicitate acestea se mai clasifica in trei grupe de ambalare.

Nu sunt admise la transport materiile: fulminatul de mercur si azotura de bariu

6.2.Materii infectioase

Materiile infectioase sunt acele materii care contin agenti patogeni (microbi, bacterii, virusi, ciuperci si alte microorganisme) care imbolnavire la om sau animale.

Se impart in urmatoarele coduri de clasificare:

I1 materii infectioase, periculoase pentru om

I2 materii infectioase periculoase numai pentru animale

I3 Deseuri chimice

I4 esantioane pentru diagnostic

De asemeni se impart in 4 grupe de risc (de la grupa 4 la grupa 1) dupa caracterul patogen, modul si usurinta transmiterii, importanta riscului pentru individ si societate, posibilitatea de prevenire si vindecare a infectiei.

Etichetele de pericol specifice materiilor din clasa 6 au ca semene distinctive:

- capul de mort, pe doua tibii sus si cifra 6 (nu 6.1) jos, cu negru pe fond alb pentru materiile din clasa 6.1. (toxice)

-3 grupuri a cate doua semiluni tangente (care intersecteaza un cerc in punctual de tangenta) sus si cifra 6 jos, pentru materiile din clasa 6.2. (infectioase), cu negru pe fond alb.

(Nr. 6.1) Semn conventional (cap de mort pe doua tibii): Negru pe fond alb; cifra '6' in coltul de jos

Aceste marfuri implica probleme deosebite de protectia muncii participantilor la transport.

	(Nr. 6.2) Jumatatea de jos a etichetei poate purta mentiunile: ' MATERII INFECTIOASE ' si ' IN CAZ DE STRICACIUNE SAU DE SCURGERE TREBUIE AVERTIZATE IMEDIAT AUTORITATILE DE SANATATE PUBLICA ' Semn conventional (trei semiluni pe un cerc) si mentiuni negre pe fond alb; cifra '6' in coltul de jos

Clasa 7. Materii radioactive

Sunt materiile care cu doza de radiatii mai mare decat limita admisa si impusa de reglementarile in vigoare.

Materiile radioactive se pot transporta numai pe baza de aprobare sau acord emise de autoritatea competenta din tara de origine a expeditiei.

Se pot clasifica in 3 grupe:

- materii cu activitate specifica redusa sau limitata, simbol LSA (Law specific activity)

- materii sub forma speciala (solide sau ambalate in capsule inchise)

- obiecte contaminate superficial, symbol SCO (Surface contaminated object)

Etichetele de pericol pentru materiile din clasa 7 au simbolul caracteristic trefla marcata cu negru in jumatatea superioara a patratului si cifra 7 in coltul de jos al jumaatii inferioare ca de exemplu:

- Model 7A - alba (cu negru pe fond alb), patratul impartit in doua parti, ambele pe fond alb, in partea de sus trefla, in partea de jos inscriptia RADIOACTIVE urmata de una verticala rosie, simbolizand grupa, apoi dedesubt, inscriptiile CONTINUT .si apoi ACTIVITATE., urmate de cifra 7 in coltul de jos.

- Model 7B-galbena idem, cu precizarea ca jumatatea superioara este pe fond galben iar in jumatatea inferioara apar doua bare verticale rosii iar deasupra cifrei 7 se mentioneaza in chenar indicele de transport. (Obs. prin indice de transport se-ntelege un numar ce indica limitarea expunerii la radiatii.)

- Model 7C-gabena, idem categoria II dar cu 3 bare verticale rosii.

- Model 7D- galbena, jumatatea superioara idem modelele 7 C si D. Iar in jumatatea inferioara apar doar mentiunea RADIOACTIVE si cifra 7 jos.

- Model 7E- alba. In jumatatea superioara a patratului se trece doar mentiunea FISILE iar in jumatatea inferioara indicele de securitate - criticitate si cifra 7. (Indicele de securitate criticitate este un numar ce indica limitarea numarului de colete si ambalaje ce contin materii fisionabile.

Atentie. Materiile radioactive se transporta in ambalaje speciale, omologate pentru astfel de marfuri si respectiv in vagoane special construite. Exemplu minereul de uraniu se transporta in vagoane speciale de tip Tals.

(Nr. 7B) (Nr. 7C)

Categoria II Galbena Categoria III - Galbena

Semn conventional (trefla) negru pe fond galben cu chenar alb si alb in jumatatea de jos;

Text (obligatoriu): cu negru in jumatatea de jos a etichetei:

'RADIOACTIV'

'CONTINUT .'

'ACTIVITATE '

intr-o caseta cu chenar negru 'INDICE DE TRANSPORT'

cuvantul 'RADIOACTIV' trebuie cuvantul 'RADIOACTIV' trebuie

urmat de doua bare verticale rosii urmat de trei bare verticale rosii; cifra '7' in coltul de jos

PLACA - ETICHETA PENTRU MATERII RADIOACTIVE DIN CLASA 7

(Nr. 7D) Semn conventional (trefla): negru: jumatatea de sus galbena, cu margine alba, jumatatea de jos alba; Cuvantul RADIOACTIV sau, in locul lui atunci cand este prescris numarul ONU corespunzator (vezi punctul 5.3.2.1.2) trebuie sa figureze in partea de sus; cifra '7' in coltul de jos.

Clasa 8. Materii corozive

Sunt acele materii si obiecte care prin actiunea lor chimica ataca pielea sau cauzeaza distrugerea ambalajelor si mijloacelor de transport.

Se impart in urmatoarele coduri de clasificare:

C materii corozive fara risc subsidiar

CF - materii corozive inflamabile

CS materii corozive ce se autoancalzesc

CW materii corozive care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

CO materii corozive oxidante

CT materii corozive toxice

CFT - materii corozive inflamabile toxice

COT - materii corozive oxidante toxice

Nu este admis la transport trioxidul de sulf nestabilizat.

Eticheta de pericol pentru materiile din clasa 8-corozive, are ca semn conventional doua eprubete care varsa lichid pe maini si respectiv pe suprafata unui obiect metalic in jumatatea superioara a patratului, cu negru pe fond alb, iar in jumatatea inferioara a patratului doar cifra 8 jos, marcata cu alb pe fond negru.

In atentia IDM

Aceste materii de obicei se transporta in vagoane cisterna de constructie speciala, si din material rezistent la coroziune. La aceste vagoane apar frecvent exfolieri a vopselei cu deteriorarea inscriptiilor de pe vagoane. Vagoanele la care inscriptiile cu vopsea sunt ilizibile nu se vor dirija la incarcare si respectiv necesita retinerea din circulatie (dupa descarcare) cu dirijarea lor la ateliere sau linii de reparatie pentru refacerea inscriptiilor. Inscriptiile se vor reface numai cu avizul si sub coordonarea unui organ V.

Nu se fac interventii pentru etansare la vagoanele cisterna decat de catre personal calificat si care poseda echipament de protectie adecvat. In consecinta se va aviza proprietarul vagonului si statia de incarcare, in caz de scurgeri din continut.

(Nr. 8)

Semn conventional (lichide varsate din doua eprubete si care ard o mana si un metal): Negru pe fond alb (jumatatea

de sus); si negru cu chenar alb (jumatatea de jos) cifra '8' cu alb in coltul de jos