EMBOLIA MEZENTERICA

EMBOLIA MEZENTERICA

Epidemiologie:Embolia mezenterica reprezinta circa jumatate din ischemiile mezenterice.

Etiologie: Cauzele cele mai frecvente sunt fibrilatia atriala si infarctul miocardic in cursul caruia se formeaza un tromb intramural. Orice malformatie cardiaca si orice aritmie poate genera embol mezenteric. Tumorile cardiace cum ar fi mixoamele pot fi si ele la originea unui embol.

Tablou clinic: Circa un sfert din bolnavi pot avea antecedente embolice. Suferinta nu are manifestari prodromale. Bolnavul poate preciza cu exactitate momentul instalarii simptomatologiei. Debutul este cu dureri abdominale de intensitate mare localizate in epigastru sau periombilical. Durerile sunt insotite de evacuarea precipitata a intestinului, fie prin varsaturi, fie prin diaree exploziva. La examenul obiectiv abdomenul poate fi normal sau pot fi prezente semne de iritatie peritoneala sau se poate constitui un tablou de abdomen acut. De regula semnele peritoneale sunt de aparitie tardiva si exprima o ischemie severa cu instalarea infarctului. O distensie abdominala usoara sau moderata este de regula prezenta. Zgomotele hidroaerice sunt variabile. Stetacustic se poate eventual decela fibrilatia atriala sau valvulopatia generatoare (ex.stenoza mitrala). Sangele in scaun apare tardiv si are la randul sau o semnificatie peiorativa.

Examinarile paraclinice sunt foarte sarace in informatie. Practic nu exista examinari cu valoare in stadiile precoce. Tardiv explorarile biologice pot arata hiperleucocitoza, acidoza, hemoconcentratia, cresterea transaminazelor si a fosforului seric. Nici una din aceste examinari nu au specificatate, iar sensibilitatea nu este nici ea mare. Electrocardiograma poate decela o tulburare de ritm, iar ecocardiografia poate identifica un tromb intramural.

Diagnosticul trebuie sa plece de la suspiciunea clinica si se confirma prin arteriografie. Aceasta ne va arata locul opririi embolului care este de regula la originea ramurilor arterei mezenterice superioare, cu deosebire a pancreaticoduodenalei inferioare si a colicei medii.

Tratamentul: este medical, care precede operatia si chirurgical. Tratamentul medical consta in umplere volemica, heparinoterapie si antibioterapie profilactica. Eficacitatea heparionterapiei este mult discutata. Pentru a obtine un efect notabil ea trebuie administrata pe cateterul de arteriografie pentru a ajunge la nivelul trombului. Tratamentul chirurgical rezida in dezobstructie cu ajutorul sondei Fogarty. Abordul arterei mezenterice superioare se face in vecinatatea colonului transvers printr-o incizie transversala sau logitudinala. Daca incizia este transversala sutura arteriala este suficienta pentru inchiderea bresei create, daca incizia este longitudinala se impune aplicarea unui patch. Dezobstructia este urmata de restaurarea circulatiei arteriale in trunchiurile mari. Uneori poate persista o obliterare distala. Dupa dezobstructie este necesara efectuarea unui bilant al viabilitatii intestinale.