| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Factori sociali implicati in boala psihica
Multa vreme etiopatogenia psihiatrica a urmarit rolul factorilor organici, psihosociali si "endogeni" in producerea tulburarilor psihice. Aceste trei perspective au condus treptat la intelegerea aparitiei episoadelor psihotice si nevrotice dar si a altor tulburari ca unele reactii psihopatologice, alcoolismul, etc.
Evolutia notiunilor cu caracter semantic determinist cunoaste mai multe etape: prima a fost aceea pana in 1880 cand Sommer vorbeste de Psihogenie. Apoi, in 1883, Moebius foloseste termenul de endogenie, iar in 1891 prin referire antinomica Legrain foloseste termenul de exogenie. In ultimele decenii s-a impus doctrina vulnerabilitate/stres, care acorda o mare importanta terenului si cumulului de stresori.
Prin Exogenie se intelege orice cauza externa fizicului si psihicului unei fiinte umane, care produce o stare de suferinta sau de boala psihica.
Ex: sunt "exogenii" starile psihotice ori de alterare a constiintei, acute sau cornice determinate de: - infectii generale,
diverse intoxicatii (cu alcool, droguri etc.)
epuizari prin eforturi coplesitoare fizice, intelectuale sau afective,
traumatisme craniene, tumori, carente nutritionale, boli parazitare etc.
Termenul de Endogenie a fost definit prin contrast, reunind acele suferinte psihice carora nu li se poate gasi nici un factor cauzal care afectand fizicul sau psihicul unui om sa poata oferi o explicatie rezonabila din punct de vedere logic. Ca afectiuni psihiatrice endogene mentionam schizophrenia si psihoza maniaco-depresiva, astazi cunostintele despre neotransmitatori, neuroreceptori si cele psihofarmacologie au dat raspunsuri multor intrebari pe care le ridica notiunea de "endogenie", insa nu tuturor.
Cele doua notiuni au permis, prin combinarea lor intr-o notiune unica, cea de Endoreactiv (Weitbrecht - 1953), intuirea unei punti cu doua sensuri posibile intre psihic si somatic.
Conceptele traditionale de determinism endogen si exogen sunt astazi revizuite in lumina teoriei vulnerabilitate/stres, prin redescoperirea rolului pe care-l joaca terenul, in conjunctie cu noxele actuale, pentru conditionarea aparitiei unui episod maladiv.
Pentru psihiatrie terenul consta din ansamblul caracteristicilor bio-psiho-sociale si spirituale ale persoanei, asa cum se manifesta ele la un moment dat, ca rezultat al intregii biografii. Varsta si sexul fac parte evidenta din teren dar si alte aspecte precum factorii genetici, particularitatile caracterial-tipologice, inteligenta, fondul de cunostinte si abilitatile subiectului, instructia, competentele sale profesionale, statutul marital si felul in care este el inserat in "reteaua de suport social".
Terenul, fondul de personalitate, depinde nu doar de potentialul genetic, ci si de factori psiho-sociali si fizico-biologici care au actionat in sens pozitiv sau in sens negativ, in cursul ontogenezei pe traseul intrauterin, perinatal, postnatal, a primilor ani de dezvoltare si a biografiei in general. Ca o consecinta a tuturor factorilor care conditioneaza si influenteaza personogeneza poate aparea si o predispozitie (vulnerabilitate) pentru tulburari psihice episodice.
Conceptul de vulnerabilitate
Vazuta ca si necompetitivitate in efortul confruntarii cu mediul, aceasta vulnerabilitate de fond poate aduce individul intr-o stare de decompensare psihopatologica. Unele faze ale ciclurilor existentiale sunt ele insele vulnerabilizante sau accentueaza o vulnerabilitate preexistenta.
Situatiile sau evenimentele stresante din cursul ontogenezei nu duc automat la o persoana adulta vulnerabila. Poate functiona un mecanism de elasticitate ("rezilience", de compensare si supracompensare care sa conduca la formarea unui adult cu vulnerabilitate redusa sau cu "non-vulnerabilitate"). Aceste persoane "non-vulnerabile" rezista la stresuri psiho-sociali extrem de duri, bazandu-se pe resursele interne sau externe (dotare intelectuala, educatie, abilitati de a face fata stresului, de a rezolva probleme, de a se relaxa, fiind capabile de a se relationa social, asigurandu-si o bogata retea de suport social, avand suficiente satisfactii in viata. La aceasta mai poate contribui si convingerea sau o credinta puternica in "ceva" ideal sau transcendent).
O vulnerabilitate crescuta, psihopatologica poate fi prezenta atat la persoanele cu defecte evidente, "incrustate" in structura personalitatii (deficienta mintala, autism tulburare de personalitate), cat si la cele "normale" ce nu sunt remarcate inainte de evenimentul maladiv prin nimic care sa atraga atentia anturajului.
Un aspect esential al teoriei vulnerabilitate/stres este acela ca, o persoana vulnerabila dezvolta o tulburare psihica totdeauna in urma unui eveniment, a unei situatii stresante actuale.
Conceptul de stres
Stresul ca notiune a aparut in medicina somatica dupa ce in 1936 Hans Selye descrie Sindromul general de adaptare. Stresul circumscrie varietatea raspunsurilor organismului, fata de multimea agresiunilor mediului.
Cand organismul este solicitat pana la limita rezervelor sale de reactie imediata, exista riscul epuizarii lor, ulterior, in efortul sau de adaptare, reactioneaza prin antrenarea si dezvoltarea rezervelor, dar acest antrenament poate si el epuiza organismul.
Configuratia interactionala organism-mediu (numita stres) presupune:
un factor stresor
un organism stresat si
rezultatul stresului
Dupa cumremarca Iamandescu, stresul antreneaza modificari morfofunctionale la toate nivelele de integrare a organismului, in special endocrine (hipofiza, suprarenala).
Asa cum remarca si M. Gelder reactia la stres in general presupune si un raspuns psihologic, de tipul incordare, oboseala, pierderea interesului, anxietate etc.; care poate fi acompaniat de raspunsuri somatice: vegetativ (de exemplu cresterea Tensiunii Arteriale), endocrin (cresterea secretiei de adrenalina si noradrenalina), metabolic etc.
In intreaga medicina, aparitia unei stari (unui episod) de boala este inteleasa ca rezultand din raportul dintre vulnerabilitate, teren si factori nocivi recenti (predispozanti, favorizanti, determinanti sau declansatori). Noxele "fizico-organice" si cele "psiho-sociale" pot interveni pe de-o parte cumulativ, de-a lungul ontogenezei, in conditionarea constituirii terenului vulnerabil pentru tulburarile psihice, pe de alta parte ele pot interveni si ca factori determinanti sau declansatori ai episodului actual (figura 1 si 2).
Factorii care participa la conditionarea unui teren de personalitate vulnerabil sau in constituirea unei personalitati dizarmonice sau accentuate, pot interveni si ca factori determinanti si declansatori ai episoadelor maladive psihica.
In continuare vor fi trecuti in revista principalii factori care, in contextul studiilor actuale ar putea duce la vulnerabilizarea persoanei pentru tulburari psihice.
|
FACTORI GENETICI |
Transmitere ereditara a unor trasaturi temperamentale |
Consecinte in integrarea individului in mediu |
|
Istoricul familial de boala psihica (transmitere dominanta sau recisiva, cu sau fara predilectie pentru un anumit sex, insa mai frecvent cand ambii parinti sunt afectati de o boala psihica.) |
Schizofrenie Risc de transmitere in proportie de 10-12% cand unul din parinti sufera de aceasta boala si de 40% cand ambii parinti sunt afectati. Tulburare bipolara (maniaco-depresiva) Copilul cu un parinte bipolar are un risc de 25% de a face boala. Copilul cu ambii parinti bipolari are un risc de 50-75% de a face boala. Tulburari anxioase Jumatate din pacientii de panica au o ruda afectata. Oligofrenie Risc de transmitere de 50% cand unul din parinti este deficient mintal si de peste 80% cand ambii parinti sunt oligofreni. Dementa tip Atzeimer (DAT) Pana la 40% din pacienti au istoric familial de DAT. Alcoolism Rata problemelor legate de alcool creste cu numarul rudelor alcoolice, cu severitatea bolii si cu gradul de rudenie. |
|
|
Anomalii cromozomiale |
Sindrom DOWN (Trisomia 21) Sindromul Turner (monosomia x) |
|
|
Mutatii monogenetice |
Sindromul X fragil |
|
|
Microdeletii cromozomiale |
Sindromul Prader-Willi Sindromul Williams |
|
|
Incompatibilitate sanguina prin factorul RH |
Risc pentru fat si nou nascut de sechele neuro-psihice invalidante |
PERIOADA INTRAUTERINA: noxele fizico-biochimice pot influenta migratia neuronala si formarea conexiunilor inter neuronale sau pot conditiona diverse leziuni cerebrale (minore, difuze, localizate). Toate acestea pot ingreuna sau face extrem de dificila achizitionarea diverselor functii si comportamente specific umane.
|
FACTORI TOXICI SI CARENTIALI |
Alcoolul Tabagism Utilizarea de droguri Carente alimentare Medicamente (antibiotice, sedative, hipnotice, citostatice, stupefiante, anticonceptionale, excesul de vitamine, etc.) Intoxicatii profesionale cu oxid de carbon, plumb, staniu, sulfura de carbon, tetracloruro de carbon, substante benzenice, etc. |
Intoxicatia acuta a congenitorilor in momentul procreatiei sau a mamei in timpul sarcinii. |
|
FACTORI FIZICI |
Radiatii ionizante Traumatisme contuzive |
Efecte mutagene si tulburari in dezvoltarea embriofetala. |
|
FACTORI INFECTIOSI |
Rubeola Toxoplasmoza Sifilisul Gripa, varicela etc. |
Embriopatii specifice cu sechele neuropsihice. |
|
FACTORI PSIHICI |
Emotiile negative ale mamei, socuri psihice in perioada intrauterina. |
PERIOADA PERINATALA SI POSTNATALA
|
Traumatisme in timpul nasterii Infectii perinatale |
Traumatisme mecanice datorate expulziilor prelungite, "in forta" sau unor manevre obstetricale dificile (nastere cu forceps). Meningoencefalite cu sechelele lor consecutive |
|
Relatia de atasament mama-copil in primul an de viata |
Comportamentul mamei poate influenta "atasamentul" copilului (Mahler), bunul contact devenind o sursa continua de stimulare pozitiva si imbogatire psihica a copilului. Relatiile insuficiente sau deformate dintre mama si copil in primul an joaca un rol important in constituirea vulnerabilitatii psiho-patologice. |
|
Relatiile intrafamiliale si raportarea la copil in cursul primilor 3-4 ani |
Un rol important in constituirea persoanei "vulnerabile" il pot juca: - comunicarea verbala si non-verbala deformata din familie - eventuale abuzuri exercitate asupra copilului - abandonul si lipsa unei stimulari suficiente - lipsa de logica in aplicarea sanctiunilor si recompenselor - comportamentul hiperprotector al unui parinte - Relatiile cu alti copii apropiati, diversi educatori oficiali si diversi adulti apropiati - Absenta figurii materne in primii 3 ani, pierderea sau lipsa unuia dintre parinti pot determina direct o stare depresiva (Spitz) - Atitudini educative constante ale parintilor si educatorilor ( de exemplu inhibitie, devalorizare, rejectie, punitie, indiferenta) |
|
PSIHOTRAUME |
Evenimente solicitante (stresante) care apar neprevazut si impresioneaza puternic subiectul, pot avea durata scurta (o veste nefavorabila, o amenintare circumstatiala, o agresiune, un viol etc.) sau pot dura mai mult timp ca in cazul unor calamitati naturale (inundatii, naufragii, cutremure, accidente de munca) ori sociala (revolta cu reprimare, violenta, atac de urmarire) |
|
EVENIMENTE SI SCHIMBARI DE VIATA |
Se articuleaza cu schimbarile din reteaua sociala primara a subiectului, traversarea de crize existentiale (in sens antropologico-ontologic) dar si cu modificari de statut social corespunzatoare ciclurilor obisnuite ale vietii (scolarizare, profesie, casatorie, nasterea unui copil, divortul, promovarea in functie, pensionarea). Unele situatii debuteaza si pot fi traite ca psihotraume (moartea neprevazuta a unei persoane apropiate, pierderea unei mari sume de bani, o retrogradare neasteptata, leziuni corporale sau mutilari, detentie, deportare, razboi). Importante sunt: sensul trairii, pozitiv sau negativ si intensitatea trairii. |
|
ESECUL |
Rezulta din neimplinirea unui proiect de viata pragmatic sau afectiv. De exemplu: nereusita la un examen de promovare, neimplinirea in dragoste sau prietenie, nevalidarea efortului depus pentru realizarea unei inventii etc. Aceste proiecte existentiale presupun efort, timp si angajare deliberata afectiva a subiectului in realizarea lor, astfel incat, rezultatul nefavorabil are valoarea unui stres negativ ea creste vulnerabilitatea sau conditioneaza (singur sau prin cumul) aparitia unei stari psihopatologice. |
|
CONFLICTUL |
Este o situatie de tensiune, dezacord si confruntare ce se produce intre subiect si alta persoana, un anumit grup social sau o anumita instanta sociala, dar este posibil si conflictul cu sine insusi. |
|
SOLICITARI INTENSE PRELUNGITE |
Suprasolicitari emotive, intelectuale, volitiv-actionale ce pot rezulta din obligatia si necesitatea persoanei de a indeplini anumite roluri sociale si sarcini, pot conduce la oboseala si epuizare. |
|
ATMOSFERA PSIHOLOGICA NEFAVORABILA |
O ambianta umana caracterizata de nesiguranta, tensiune, pericol continuu, poate constitui un factor de stres prelungit. |
|
FRUSTRARI (VERSUS SATISFACTII DE VIATA) |
Nesatisfacerea unor nevoi, in sens de dorinta si pretentie legitima pentru subiect, fapt care e trait neplacut, in registrul "stresului negativ". Satisfacerea nevoilor subiectului, care e predominant pasiv, depinde in mare masura de persoanele apropiate din reteaua lui sociala. Enumeram cateva din nevoile (dorintele, pretentiile) care pot fi surse de satisfactii sau insatisfactii (frustrari): - sexuale, alimentare - curatenie, igiena personala, intimitate corporala, pudoare - intimitatea vietii sufletesti (a secretului personal) - intimitatea spatiului vital (locativ) personal - solitudine (a nu fi deranjat de altii) - sociabilitate (a fi in contact cu altii) - a fi iubit, nevoia de tandrete si mangaiere - a fi ascultat si inteles, crezut, acceptat in intimitate - a fi evaluat pozitiv, stimulat, valorizat - a conduce, a dirija, a controla pe altii - nevoia de calm, liniste - nevoia de a actiona, a face, a intreprinde - respect al demnitatii si valorii (etice) a persoanei in cadru manifestarii sociale si angajare generoasa in comunitate - a fi consecvent cu sine - a avea un sens existential personal |
|
INVATAREA CONDIUTELOR (ATITUDINI SI TRAIRI) PSIHOPATOLOGICE |
Aceste invatari au la baza relatiile interpersonale si sociale, identificarile copilului cu parintii si alte persoane (urmate de preluarea unor conduite ale acestora prin imitare si asimilare), apoi copilul si tanarul invata ca urmare a programelor educative pe care familia si societatea le desfasoara pentru formarea lui, cat si pe baza experientei proprii de viata si ca urmare a efortului sau intentional de asi insusi deprinderi de viata. "Invatarile patologice" pot rezulta din influentele familiale (stil de comportament si comunicare anormal) dar si din contactele din cadrul scolilor sau al grupurilor de prieteni, inscriindu-se in structura caracteriala, putand fi strans corelate cu ceea ce se numeste vulnerabilitate de fond psihopatologica. |
|
RELATII COMPREHENSIBILE |
Subiectul reactioneaza la un eveniment trait (o spaima puternica, o pierdere majora) in mod direct si nemijlocit, la fel cum ar reactiona orice om, insa manifestarea acestei trairi reactive apare anormala ca intensitate si durata, legatura dintre semnificatia evenimentului si continutul trairii anormale, exagerate (inclusiv perturbarea comportamentului), fiind comprehensibile in mod spontan de orice om. |
|
PERTURBARI ORGANICE CEREBRALE |
Tulburari somatice globale: infectii grave, intoxicatii cu medicamente, cu substante psihoactive/droguri, ciuperci, Pb, As, etc. disfunctii endocrine, insuficiente de organ (ficat, cord, rinichi etc.) Tulburari celebrare primare: traumatisme craniene, infectii si tumori cerebrale, epilepsia, dementa Alheimer Modificari corporale: deficiente senzoriale, tulburari de motricitate, deficiente de comunicare aparute ca si consecinte ale unor boli somatice |
|
RITMURI ANTROPOCOSMICE |
Conjunctia nefavorabila a unor bio-psiho ritmuri (de exemplu cele ale somnului, alimentatiei, circadiene, intermediare, sezoniere etc.) si socioantropologice (corelate muncii si odihnei, vacante, sarbatori, ritualuri sociale etc.) |
Determinismul organic cerebral se afla in relatie stransa cu cel psiho-social in modalitati foarte variate, putand fi uneori concomitente. Astfel, in cazul unor accidente grave, individul poate suferi in egala masura in urma traumatismelor corporale/cerebrale si a psihotraumei situationale traite. Alteori apar schimbari ale stilului de viata ca urmare a unei afectiuni somatice. De exemplu, un copil cu epilepsie sau care a suferit un traumatism cranian prin accident de circulatie poate ajunge in situatia de a fi supravegheat excesiv de parinti, ingradit de multiple interdictii, hiperprotejat. Un alt aspect il constituie situatia de om bolnav (somatic), care induce stari psihice de dependenta, anxietate, depresie, nemultumire, revolta, epuizare etc.
Problema vulnerabilitatii persoanelor pentru tulburari psihice poate fi imaginata si ca o curba trasata intre doua extreme: maximum de vulnerabilitate si maximum de non-vulnerabilitate, iar la mijloc s-ar plasa majoritatea populatiei. Cu cat vulnerabilitatea este mai crescuta cu atat este nevoie de stresori mai intensi (uneori probleme curente si banale ale vietii de zi cu zi) pentru a induce o stare psihopatologica. (figura 3). O astfel de diagrama nu poate fi insa acceptata simplist datorita dinamicii intrinseci a persoanei si a multitudinii de factori ce actioneaza - stresant sau protector - asupra acesteia de-a lungul timpului.
FACTORI PROTECTIVI
Vulnerabilitatea de fond poate fi modificata circumstantial, compensata sau mascata prin factori psiho-sociali. Alaturi de factorii protectivi interni ce conditioneaza echilibrul si forta persoanei (prezentati si in figura 3), enumeram factorii protectivi externi - familiali si/sau sociali - din nisa ecologica proprie, o retea de suport social bogata, un statut social (de exemplu profesional) care sa convina particularitatilor caracteriale ale persoanei, subiectul identificandu-se cu rolul respectiv, fapt ce-i aduce satisfactii, stima de sine, relatii si retea sociala crescuta.
Din perspectiva influentelor psiho-sociale este important de mentionat ca uneori, din aceleasi surse din care provine suportul social pot surveni si influente stresante (acute sau prelungite), precum si satisfactii de viata.
Sistemul de suport social este considerat de O.M.S. in proiectul din 1986 dedicat "Sanatatii pentru toata lumea", ca o problema prioritara a politicii sanitare generala in Europa pentru perioada urmatoare. Pe langa problema suportului social mai este comentata si problema "abilitatilor sociale" de rezolvare a problemelor (= coping), precum si co-participarii subiectilor la proiectele de preventie, terapie si reabilitare, de mentinere a unei existente sanatoase, directiei importante si pentru psihiatrie.
Reteaua sociala, asa cum a fost studiata de la inceput de sociologi, releva ansamblul relatiilor sociale relativ constante, fie ca acestea sunt directe sau indirecte. Reteaua de suport social se refera doar la o parte a retelei sociale de ansamblu a individului, constand din interactiuni care corespund si satisfac unele nevoi psiho-sociale ale acestuia in cursul vietii zilnice sau in situatii de criza, asigurand un sprijin afectiv si instrumental persoanei in cauza. Functia de suport "psihologic afectiv" cuprinde aspecte cum ar fi: prezenta unui confident, a sansei comunicarii intime, a increderii in altul, a sentimentului ca altul te poate sprijini, situatia de a putea sa comunici aspecte intime altuia, de a te exprima si a te descoperi sufleteste fara controlul obisnuit in situatii publice, sentimentul ca este iubit, stimat, apreciat, faptul de a fi incurajat, de a avea cu cine sa te sfatuiesti. Toate aceste aspecte sunt importante in viata de zi cu zi dar mai ales in situatii de criza. Functia de suport instrumental consta in sprijinirea unui individ in rezolvarea unor probleme concrete, practice, in mijlocul vietii sociale, prin accesul la diverse foruri, facilitarea unor relatii sociale, oferirea de suport locativ, financiar, de "avut" strict necesar. Acest suport "instrumental" este important atat pentru schizofreni cat si pentru diverse personalitati dizarmonice, schizoide, depresive, nevrotice, persoane cu retard mental.
Se deosebeste o retea de suport primara formata din rudele consanguine si prin alianta, prieteni, vecini, colegi de munca, etc. Pentru un om obisnuit reteaua consta din 25-40 persoane dintre care doar 6-10 se cunosc intim si constant, avand legaturi de durata. Se distinge apoi o retea de gradul doi si una de gradul trei care consta in legaturi indirecte prin intermediul retelei primare. Se considera ca o retea sociala buna si puternica e protectiva iar una slaba sau absenta vulnerabilizeaza persoana la evenimentele de viata stresanta. Sunt persoane care au tipologic-caracterial o mare nevoie de contact si relatie sociala si persoane care au nevoie de putine relatii dar intime si de incredere.
Reteaua de suport social joaca un rol insemnat in aparitia bolilor psihice, in protectia fata de acestea, in evolutia bolii. Exista date care sugereaza ca o r.s.s. redusa inainte de imbolnavire (de exemplu in schizofrenie si depresie) indica un pronostic nefavorabil. Evaluarea r.s.s. are importanta in perspectiva terapeutica: astfel pentru schizofreni largirea r.s.s. prin actiuni medico-sociale (cercuri, cluburi, antrenament social, terapie familiala, terapie ocupationala etc.) poate ameliora perspectiva evolutiva, diminuand recaderile. Pentru orice suferind psihic cresterea r.s.s. poate ameliora procnosticul. Experienta vest-europeana arata nevoia crearii unui intreg lant de structuri, unele institutionalizate, capabile sa ofere bolnavilor conditii si mijloace valabile de reabilitare si resocializare. Trebuie evitata situatia de "dependenta" fata de o forma sau alta de asistenta psihiatrica, punandu-se accent pe "reinsertia" socioprofesionala a persoanei cu probleme de sanatate mintala si pe atitudinea familiei si comunitatii spre a intelege si a accepta bolnavul. Prezervarea sanatatii individuale depinde in mare masura de prezervarea sanatatii colective, sociale in sensul cel m ai cuprinzator al notiunii.
Bibliografie
V. Chirita, A. Papari, Tratat de psihiatrie vol. II, Editura Fundatia "Andrei Saguna", Constanta, 2002.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2036
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
