Masti cosmetice

Masti cosmetice

Sunt preparate utilizate din timpuri indepartate, cand se considera ca "unele pamanturi au puteri miraculoase". La romani ele erau denumite "Vultus domesticus" (fata de casa), iar la francezi "Le masque au marie" (masca pentru barbati).

Mastile cosmetice sunt preparate fluide sau paste, constituie din amestecuri speciale de diferite substante, care aplicate pe piele si mentinute un timp determinat exercita o actiune emolienta, calmanta, absorbanta a impuritatilor, tonifianta, hidratanta.

Ele stimuleaza circulatia sanguina, inchid porii, regenereaza tesuturile, atenueaza ridurile.

Cosmetica moderna apeleaza frecvent la acest mijloc atribuindu-le si un efect psihologic pe langa alte multiple avantaje (de curatire, de reimprospatare, intinerire, etc.).

Mastile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie usor de aplicat si de indepartat;

- sa formeze paste moi omogene, fara particule dure (grunji), fara miros;

- aplicate pe fata sa se usuce repede si sa formeze un strat aderent capabil sa se curete si sa se detaseze fara a produce vreo senzatie de durere, partile reziduale de pe piele sa se indeparteze cu usurinta cu un tampon de vata si apa calda;

- sa nu fie iritante, toxice;

- sa produca in final o senzatie placuta de destindere.

1. Materii prime utilizate la prepararea mastilor

La prepararea mastilor se utilizeaza diferite substante in functie de natura tenului: produse naturale, semisintetice si sintetice.

Parafina. Ceara. Se aplica in stare topita; ele formeaza prin racire un strat izolator care nu permite sa se elimine transpiratia abundenta, rezultata din temperatura ceri. Se poate aplica la cca 50-60⁰C, temperatura ce nu poate fi suportata in cazul uleiului sau apei. Aplicata pe pielea uscata produce o transpiratie abundenta, ceea ce constituie un efect foarte util favorabil.

Oul integral sau separat. Albusul este utilizat pentru tenurile grase, actiunea poate fi completata prin adaos de caolin, suc de lamaie. Galbenusul de ou se aplica pentru tenuri uscate, el se dilueaza in momentul utilizarii cu ulei vegetal pana la consistenta unei emulsii. Se mai pot asocia la ou, sucuri de fructe, zeama de lamaie.

Uleiurile vegetale sunt mult intrebuintate pentru tenurile uscate. Se utilizeaza ulei de floarea soarelui, masline, germeni de porumb, migdale dulci. Uleiul se aplica caldut (sub forma de comprese) pentru a inmuia stratul cornos al pielii si pentru a usura indepartarea diferitelor impuritati. Se mai poate asocia cu amidon, malai, tarate, etc., cand rezulta preparate cu consistenta de pasta.

Hidrocoloizii

Din aceasta grupa se utilizeaza gume, gelatina, cazeina, carbopolul 934, polivinilpirolidona, carboximetilceluloza sodica. Acestea prezinta avantajul ca formeaza filme uniforme care se usuca repede.

Se intrebuinteaza mult silicatii naturali care formeaza masti de consistenta pastelor.

Aici se incadreaza mastile si impachetarile cu namol care contin un procent ridicat de particule solide. Aceste produse se livreaza in diferite ambalaje, care se amesteca cu apa in momentul intrebuintarii. Se recomanda ca acestea sa fie presterilizate prin incalzire sau prin adaos de conservanti potriviti, deoarece aceste produse naturale pot fi contaminate cu microorganisme. Aceste masti dupa aplicare se intaresc, se contracta producand un efect de astringenta mecanica.

Se folosesc in special caolinul coloidal, bentonita, argila de China (daca acestea prezinta o anumita coloratie ea poate fi corectata prin asociere de caolin sau prin adaos de oxid de zinc sau dioxid de titan).

Caolinul este un material de baza mult intrebuintat la prepararea mastilor, care se preteaza pentru ten normal, uscat sau gras, datorita calitatilor sale emoliente, calmante, sicative, in plus are capacitatea de a forma cu apa paste care se intind uniform. Caolinul pentru masti trebuie sa aiba o puritate care sa corespunda scopurilor cosmetice.

Bentonita este un silicat natural cu o mare afinitate fata de apa, poseda proprietati tixotrope. Unele sorturi pot absorbi 50% din volumul lor apa, proprietate care poate creste prin asocierea unor mici cantitati de oxid de magneziu sau alte substante care sa posede un pH asemanator. Bentonita furnizeaza geluri a caror consistenta pot varia in functie de concentratie; la concentratie de 6% se obtin geluri de consistenta glicerinei, la 20% rezulta geluri de consistenta lanolinei.

Sucuri de legume si fructe. Se utilizeaza diferite sucuri proaspat preparate:

- sucul de castraveti obtinut din castraveti rasi si storsi pentru tenuri deshidratate;

- suc de fragi, capsuni, cu actiune tonica;

- suc de gutui cu efecte astringente si tonice, eficient pentru tenuri grase;

- suc de morcovi, cu efecte calmante, emoilente, pentru tenuri uscate si iritate.

Infuzii din plante, obtinute din musetel, flori de tei, nalba, cu actiune calmanta, decongestionanta, recomandate pentru tenuri uscate, iritate. Solutii extractive din patlagina, levantica, albastrele, cu efecte astringente, pentru tenuri grase cu pori dilatati si din hamamelis (vasoconstrictoare) pentru tenuri cuperozice.

Alte substante. In afara substantelor mentionate anterior, pentru prepararea mastilor se mai utilizeaza diferiti acizi organici: acid acetic (stimulent tonic, antipruriginos), acid tartric (astringent, diminua transpiratia abundenta), acid citric (antiseptic, astringent, antipruriginos si usor decolorant), acid salicilic (antiseptic). Se mai asociaza in mastile cosmetice ihitiolul in solutie 2% (antiseboreic, antiacneic), tinctura benzoe (usor astringenta, decoloranta, calmanta) este totodata si un bun conservant, oxidul de zinc, dioxid de titan, carbonat de magneziu etc.

2. Clasificarea mastilor cosmetice

Se face dupa diferite criterii: consistenta, temperatura de aplicare, scop, etc.

Consistenta, se diferentiaza in masti:

- fluide (vascozitate redusa, care prezinta avantajul ca se aplica usor, se usuca rapid si produc o tensiune a pielii, ceea ce are importanta pentru netezirea pieii;

- paste (masti cu vascozitate mare), care contin cantitati importante de caolin.

Temperatura de aplicare. In general mastile se aplica reci, cu exceptia celor cu parafina (ca atare sau amestecate cu alcool cetilic), care se aplica calde. Prin racire masca formeaza un strat impermeabil prin care nu patrunde transpiratia, care astfel hidrateaza pielea si indeparteaza murdaria.

Natura materialelor utilizate, se disting masti pe baza de ceara, hidrocoloizi, argile, etc.

Scopul urmarit. Dupa care criteriu pot fi:

- masti de curatire, cu rolul de a absorbi murdaria, excesul de sebum, celulele moarte. In aceste masti pot fi utilizate, caolinul, bentonita, amidonul, oxidul de zinc, carbonatul de magneziu;

- masti hidratante, cu rol de a completa necesarul de apa a pielii. Acestea se recomanda pentru tenurile uscate si deshidratate;

- masti calmante, formate pe baza de caolin, amidon, in care se asociaza infuzii din plante, suc de morcovi, caimac, etc. Acestea se recomanda pentru tenuri iritate, congestionate. In aceste cazuri sunt foarte bune mastile pe baza de tarate de grau sau faina de malai asociate cu miere de albine;

- masti tonice, recomandate pentru tenuri ofilite, ridate de timpuriu. Ele au in compozitie sucuri de fructe cu actiune revitalizanta (de fragi, piersici, capsuni, struguri).

Efectul tonic mai poate fi completat prin adaosul a unor cantitati foarte mici de camfor, mentol, infuzie de menta;

- masti astringente si sicative, preparate pe baza de substante astringente cum sunt caolinul, carbonatul de calciu, carbonatul de magneziu, si diferite infuzii din plante cu efecte astringente, sucuri de fructe. Ele se aplica pe tenuri grase cu pori dilatati cu hipersecretie sebacee;

- masti nutritive, emoliente, cu efecte de regenerare a epidermei, intarzierea aparitiei ridurilor. In compozitia lor intra galbenusul de ou, cold-creme cu vitamine, cazeina. Se recomanda pentru tenuri uscate lipsite de grasime;

- masti antirid, constituite pe baza de albumine extrase din ser de bovine sau proteine din laptele de vaca (lactalbumine, lactoglobuline). Aceste masti se mentin timp mai indelungat pe fata (6-8 ore ) unde formeaza un film fin, subtire.

3. Masti pentru ten normal si uscat

Tenul normal suporta bine aproape orice tip de masca si in special cele care concomitent cu operatiunea de curatire poseda si un efect de inviorare si de hidratare.

Tenul uscat si sensibil reactioneaza favorabil la mastile emoliente si hidratante, care in afara de umiditate asigura tenului grasime si substante calmante. In acest caz se utilizeaza foarte mult caolinul in asociere cu amidon, creme (cold-creme), produse vegetale (extracte de plante, infuzii, etc.) ca in formula:

Caolin 80,0 g

Amidon 10,0 g

Cold-crema 20,0 g

Alcool cetilic 2,0 g

Ulei de ricin 5,0 g

Apa (infuzii) q.s.

Preparare: se amesteca caolinul si amidonul, se adauga treptat apa. Separat se incalzeste uleiul de ricin pe baia de apa impreuna cu alcoolul cetilic, aproape de racire se amesteca cu cold-crema. Se adauga apoi primul amestec peste al doilea si se omogenizeaza.

O alta masca pe baza de caolin, pentru ten uscat, cu efecte calmante contine in formula si camfor:

Caolin 50,0 g

Talc 10,0 g

Camfor 0,50 g

Cold-crema 3,0 g

Infuzie de musetel q.s.

(macerat de alteea)

Preparare: se amesteca caolinul cu talcul, se adauga infuzie (maceratul), apoi crema si la sfarsit camforul dizolvat intr-o mica cantitate de alcool.

Mastile pe baza de ceruri sunt foarte indicate pentru tenuri uscate si deshidratate.

Ele sunt constituite din amestecuri de parafina, ceara, cu puncte de topire corespunzatoare sau amestecuri de parafina, ceara, lanolina, cetaceu, unt de cacao, etc. Aceste substante solide la temperatura camerei, se topesc inainte de intrebuintare si se aplica la 50-60⁰C (sau se incearca inainte de utilizare pe mana, pentru a-i determina temperatura de suportabilitate si pentru a evita arsurile. Amestecul topit se aplica cu o pensula lata (de la barbie spre tample, de la buza superioara spre urechi, de la nas spre urechi, de la mijlocul fruntii spre tample, de sub barbie pe gat in jos), 2 - 3 straturi si se acopera fata cu o bucata de material (panza sau tifon, matase) pentru a mari efectul caldurii asupra pielii. Se va evita zona pleoapelor si sprancenele. Dupa 15-20 minute, se scoate masca cu ajutorul unei lopatele, desprinzand mai intai marginile, apoi se prinde masca de la barbie si se trage in sus. Resturile de parafina ce au ramas se indeparteaza printr-o compresa fierbinte.

Prin racire masca formeaza un film bariera, izolator, impermeabil pentru apa si ser.

Transpiratia abundenta care se formeaza imbiba tesuturile, antreneaza impuritatile din orificiile foliculare, catifeleaza si intinde pielea. Obtinerea unor preparate care se pot aplica uniform, se pot realiza din amestecuri solide tixotropice, obtinute din ceruri la care se asociaza mici cantitati de bentonita (1- 1,5%):

Parafina 60,0 g

Ceara 13,0 g

Alcool cetilic 5,0 g

Ulei mineral 20,0 g

Bentonita 1,40 g

Alcool izopropilic 0,60 g

Preparare: se topesc primele patru componente; bentonita se tritureaza cu o mica cantitate de apa, se adauga alcoolul izopropilic si se adauga hidrogelul peste baza grasa.

4. Masti pentru ten gras

La conceperea mastilor pentru tenul gras se are in vedere caracteristicile acestui ten si efectele pe care trebuie sa le obtinem : astringenta, sa fie absorbante si in mai mica masura degresante. In aceste cazuri se utilizeaza mult mastile cu hidrocoloizi cum sunt: gume (tragacanta, guma arabica), gelatina, PVP, carboximetilceluloza sodica. Filmul ce-l formeaza aceste macromolecule poate fi plastifiat cu ajutorul glicerinei, propilenglicolului sau sorbitol. In aceste formule se asociaza si substante astringente si antiseptice cum sunt oxidul de zinc, dioxidul de titan, camfor:

Gelatina 10,0 g

Caolin 5 g

Guma tragacanta 2,20 g

Glicerina 2,50 g

Gelatina 2,30 g

Oxid de zinc 2,0 g

Apa la 100,0 g

Prepararea: se tritureaza guma tragacanta cu glicerina, se adauga treptat o parte din apa. Peste oxidul de zinc fin pulverizat se adauga treptat amestecul de gelatina si guma. La aceasta formula se poate asocia si miere de albine, inlocuind 5% din apa cu miere. Aceasta masca are efect emolient.

Alaturi de substantele formatoare de geluri se asociaza si caolin recunoscut pentru calitatile sale emoilente, sicative, calmante:

Gelatina 10,0 g

Caolin 5,0 g

Oxid de zinc 3,0 g

Dioxid de titan 2,0 g

Camfor 0,05 g

Apa 50,0 g

Preparare: se imbiba gelatina cu apa calduta, se lasa in repaus 30 minute, apoi se dizolva prin incalzire pe baia de apa. Se adauga caolinul si se omogenizeaza bine, iar amestecul rezultat se adauga peste pulberile fin pulverizate. La sfarsit se adauga camforul dizolvat intr-o mica cantitate de alcool. Masca se incalzeste inainte de intrebuintare si se aplica calduta. Are efecte emoilente, astringente, antiseptice. Alte formule au drept componenta de baza caolinul la care se mai asociaza alte componente cu diferite efecte, astringente, calmante sau absorbante:

Caolin 30,0 g

Glicerina 3,0 g

T-ra benzoe 4,0 g

Apa la 100,0 g

Preparare: se tritureaza caolinul cu glicerina, se adauga tinctura de benzoe si apoi apa. Se poate asocia in formula si ulei odorant 1%. Masca are efecte calmante si usor astringente.

5. Masti pentru ten patat, pistruiat

In aceste cazuri se utilizeaza masti cu substante generatoare de oxigen (peroxid de magneziu, apa oxigenata), alaturi de alte componente:

Caolin 80,0 g

Acid salicilic 2,0 g

Lactat de aluminiu 0,50 g

Peroxid de magneziu 20,0 g

Preparare: se amesteca uniform substantele, se adauga treptat un amestec format din parti egale de suc de lamaie si apa pana se obtine o pasta de consistenta convenabila.