Vopsirea parului

Vopsirea parului

A schimba culoarea parului este o operatie mai dificila, nu atat prin tehnica ei, cat prin elementele ce trebuie luate in consideratie atunci cand ne hotaram pentru aceasta operatiune si anume: starea fiziologica si chiar varsta persoanei respective, modul cum reactioneaza la vopsea, natura si starea parului.

Vopsirea parului va fi evitata in cazuri de sensibilizare crescuta, surmenaj, anemie, depresiuni nervoase. Daca pielea capului prezinta rani sau iritatii, nu se va aplica nici un fel de decolorant sau vopsea. Vom incerca de asemenea sa ne dam seama, daca vopsind parul ne vom avantaja figura, pentru a nu crea o nota discordanta intre culoarea parului culoarea fetei si daca operatiunea schimbarii de culoare o vom putea continua, pentru a nu ajunge in situatia de a aparea cu parul in diverse nuante.

Testarea reactiei fata de vopsea este absolut necesara, efectuandu-se astfel: stergem o portiune mica de piele cu putin alcool in spatele urechii sau in plica cotului, apoi aplicam putina vopsea, lasam sa se usuce si facem a doua aplicare. Daca dupa 48 de ore, in care timp nu am spalat locul respectiv, nu a aparut vreo roseata sau usturime, putem trece la folosirea vopselei respective.

Dupa o expunere indelungata la soare, parul poate fi samponat intr-o nuanta in armonie cu pielea obrazului. Este bine de stiut ca parul de culoare inchisa subtiaza fata prea lata, iar nuantele deschise amplifica trasaturile unei fete prea inguste. Culoarea pe care dorim sa o dam parului trebuie aleasa si in functie de varsta, caci cu trecerea anilor, parul devine cenusiu si apoi alb. Se recomanda sa nu alegem totusi o culoare prea inchisa, aceasta scotand in evidenta oboseala ochilor, ridurile. Vopselele de origine vegetala sunt inofensive, in schimb dau o gama reduse de nuante. In Egipt si Orientul apropiat este cultivata in acest scop substanta henn, respectiv pulberea obtinuta prin macinarea frunzelor uscate ale unui arbust Lawsonia alba.

Folosind henn, parul poate fi colorat in blond roscat daca-l aplicam pe un par alb ; in brun roscat, daca aplicam pe un par castaniu.

Tot in regiunea tropicala, cresc diferite plante din care se extrag substante ca indigoul, cu acesta putandu-se realiza vopsirea parului in nuante de la negru-albastrui, pana la rosu aprins. Pentru mentinerea culorii inchise a parului, se poate folosi decoctia sau tinctura de coji de nuci.

In ceea ce priveste regeneratoarele, solutii care contin saruri de plumb sau de argint, folosirea acestora trebuie facuta cu multa prudenta, nefiind total inofensive. Plumbul poate da "saturnism", o boala manifestata prin innegrirea dintilor, anemie, iritatii ale pielii capului si obrazului.

Industria cosmetica foloseste pentru prepararea vopselelor de par anumiti coloranti de anilina, impreuna cu un oxidant.

In ceea ce-i priveste pe barbati, acestia se gandesc mai putin la ingrijirea parului atat timp cat aceasta podoaba are volum. Cand fruntea incepe sa se degajeze, cand apare matreata, cand parul devine prea unsuros, se naste preocuparea pentru un eventual tratament. Sunt indicate, in acest sens, masajele cu o lotiune tonica de par si folosirea unui sampon corespunzator. In orice caz, aparitia primelor simptome de cadere a parului impune luarea masurilor preventive, iar in cazul in care acest neajuns persista, este absolut necesara prezentarea la medic si aplicarea tratamentului indicat. Chiar daca nu se va obtine regenerarea totala a parului, se poate incetini caderea acestuia.

Toate ne dorim un par frumos, un par care sa indemne la atingere, un par stralucitor. Din pacate trebuie sa luptam cu o armata de factori daunatori, de la poluare la stres, pentru a obtine un par frumos. Cum stim insa ca parul nostru tanjeste dupa mai multa atentie? Cum putem sa aflam daca, podoaba noastra capilara sufera de deshidratare? Iata cateva moduri eficiente:
Compararea radacinilor cu varfurile
Luati o suvita de par si comparati varful cu radacina, luand in considerare diametrul, culoarea si stralucirea firului de par. De obicei varfurile sunt mai uscate, acesta fiind rezultatul vopsirilor repetate, al uscarii cu foenul si al influentei factorilor mediului inconjurator. Daca insa culoarea radacinilor este fada in comparatie cu varfurile, inseamna ca firului de par ii lipseste melanina sau alti pigmenti, consecinta a decolorarii cuticulelor. Acest tip de par este de obicei foarte greu de coafat.
Testul lampii
Aprindeti o lampa puternica si pozitionati-o in fata oglinzii. Priviti-va in oglinda, astfel incat capul sa acopere lampa, iar sursa de lumina sa nu fie vizibila. Daca observati o mica aureola in jurul capului, atunci inseamna ca parul este stralucitor si reflecta foarte bine lumina.
Testul cu faina
Puneti putina faina (30 g) intr-o farfurie si treceti o suvita de par prin ea. Observati cantitatea de faina retinuta de suvita, iar daca suvita este aproape curata, inseamna ca aveti un par foarte sanatos. Daca parul a retinut mai multa faina, inseamna ca firul este foarte moale, fin si lipsit de vitalitate.
Testul ondularii
Separati cateva fire de par, trageti usor de ele si observati rezultatul. Daca in urma experimentului se formeaza spirale regulate, inseamna ca parul are elasticitate. In schimb, daca se vor forma spirale neregulate sau chiar se rupe, inseamna ca aveti un par foarte uscat.
Testul udarii
Acest test este pentru persoanele cu par ondulat. Udati o mesa de par, apoi stergeti-o putin. In cazul unui par sanatos, buclele vor 'lupta' sa isi reia forma initiala. Daca vor ramane cu o ondulatie mult mai slaba, inseamna ca parul este afectat de eventualele permanentari si vopsiri.