Mecanismul si fazele somnului

Mecanismul si fazele somnului

Un somn sanatos se instaleaza rapid si devine curand profund. Somnul este fundamental pentru refacerea sportiva dupa efort fizic si psihic.

Mecanismul fiziologic al somnului se desfasoara pe doua componente (pasiva si activa):

componenta pasiva, care se declanseaza ca efect al intreruperii starii de veghe a neuronilor, obositi din cauza solicitarii continue si a caror excitabilitate si posibilitate de receptare a mesajelor scade;

componenta activa este reprezentata de structuri hipnogene, care intervin prin procese inhibitorii sau stimulative in declansarea somnului.

Interpretarea undelor electroencefalogramelor si a modificarilor somato-vegetative, la persoanele aflate in stare de somn, a dus spre determinarea a doua tipuri comportamentale, in timpul somnului:

Somnul lent, obisnuit numit si non-REM (dominat de undele cu frecventa scazuta si amplitudine mare pe traseul EEG), care reprezinta 70-80% din somnul adultului se remarca prin reducerea activitatilor vegetative si neuro-musculare.

Somnul lent se instaleaza trecand prin 3 stadii:

stadiul somnului superficial, in care miscarile corporale se reduc, dar poate aparea trezirea brusca;

stadiul somnului intermediar, care domina cea mai mare parte a fazei, reface organismul;

stadiul somnul profund, greu de atins, induce relaxarea, are o durata de 30-40 de minute in primul ciclu, care se reduce in urmatoarele;

In timpul somnului lent se reface sinteza proteica, tesuturile si se mareste secretia hormonului de crestere, care accelereaza regenerarea.

Somnul rapid (sau paradoxal deoarece cadrul activitatii electrice cerebrale este similar cu cel din starea de veghe), care este numit REM, datorita faptului ca in aceasta faza apar miscari ritmice ale musculaturii ochilor (Rapid Eye Movements) si reprezinta 20-30% din somnul adultului.

Acest tip de somn, care se instaleaza rapid, in 1-2 secunde, dureaza 10 minute in primul ciclu/20 de minute din al doilea ciclu si refacere metabolic neuronii. In timp ce musculatura, cu exceptia celei oculare, este relaxata, functiile relative la frecventa cardiaca, respiratorie si tensiune cresc.

In timpul somnului paradoxal, este dificil de desteptat cel care doarme, somnul fiind mai profund decat in faza anterioara. In aceasta faza se declanseaza si visele: in 60-90% din cazuri persoane care au fost trezite din somn in faza REM, au relatat ca visau. Semnele somnului paradoxal sunt: atonie musculara, tresariri, miscari ale globilor oculari, variatii mari ale frecventei cardiace, respiratorii si ale tensiunii arteriale.

Cercetatorii au stabilit faptul ca somnul este structurat in cicluri de aproximativ 90-100 de minute, intr-un somn nocturn repetandu-se 4-6 cicluri (Figura 5.1.). In cadrul primului ciclu predomina somnul profund, somnul REM avand cea mai scurta durata. Cu fiecare ciclu, somnul profund se diminueaza, in favoarea somnului REM. Dupa somnul lent (non-REM) se intercaleaza somnul rapid (REM). De aceea timpul acordat somnului trebuie sa fie atent dozat, pentru ca sportivul sa fie desteptat la sfarsitul ciclului complet de somn.

Daca sportivul este privat de somnul profund si de somnul REM, trezindu-l ori de cate ori intra in aceste faze, el este obosit, iar dupa un anumit timp va manifesta tulburari emotionale si comportament nevrotic.

Figura 5.1. Ciclul si fazele somnului

(Swanson, D., W., 2002)