Primul ajutor

Primul ajutor

Primul ajutor inseamna acordarea primei ingrijiri celor care se simt rau sau ranitilor. Poate sa mentina viata, sa protejeze inconstientul, sa previna inrautatirea conditiei si sa promoveze refacerea. Primul ajutor dureaza pana soseste un cadru medical specializat, pentru recuperarea celor raniti. Primul ajutor este util pentru toti cetatenii si in special pentru cei aflati in zone izolate, departe de facilitati medicale.

Probleme minore ce pot sa apara in timpul zborului

Acestea pot fi trecute cu usurinta. Este important totusi ca acestea sa nu va distraga atentia de la zbor, adica de la manevrarea aeronavei si mentinerea elementelor de zbor.

Raul de avion si ameteala

Raul de miscare poate sa apara in zbor, in special la persoanele pasive, aflate intr-o cabina incinsa si aglomerata, trecand prin miscari neobisnuite, cum ar fi virajele, picajele, cabrajele, sau o zona turbulenta.

In general pasagerii sunt mai expusi decat pilotii, nu se cunosc cazuri de piloti care sa fi suferit de rau de miscare in aer. Persoana afectata se poate simti slabita, "rece si cald" si cu greata, dar adesea se simte mai bine dupa ce vomita. Pentru a-i acorda asistenta unei persoane care se simte rau (asigurati-va ca dv, ca pilot, nu va neglijati celelalte obligatii referitoare la zbor) :

- desfaceti-i haina;

- asigurati ventilatia cu aer;

- intindeti pacientul sau lasati spatarul scaunului pe spate;

- puneti-i ceva rece pe frunte;

- dati-i la indemana o punga pentru a vomita in ea;

- asigurati-i confortul si linistiti-o.

Lesinul

O cantitate insuficienta in sange, care ajunge la creier, poate provoca lesinul unei persoane si o posibila pierdere de cunostinta temporara. O tulburare de control nervos a vaselor de sange poate fi determinata de un soc nervos (teama sau o experienta terifianta), o ranire, un mediu incins si aglomerat sau de o schimbare brusca de pozitie (cum ar fi ridicatul in picioare brusc, dupa o perioada mai lunga de sedere).

O persoana care este aproape de lesin se simte slabita si ametita, este palida, cu pielea rece avand frisoane si vederea incetosata, existand si tendinta de a casca mereu. Pentru a acorda asistenta unei persoane care a lesinat sau este pe cale sa lesine trebuie :

- sa intindeti persoana jos, sau sa-i rabatati scaunul spatarului pe spate;

- desfaceti-i hainele, cravata, cureaua;

- asigurati-i aer proaspat;

- lasati-o sa se odihneasca;

- dati-i o punga pentru vomitat;

- puneti-i o compresa cu apa rece pe frunte;

- daca are hiperventilatie, puneti-o sa respire intr-o punga de hartie.

Sangerarea nasului

Poate sa apara de la o ranire, presiunea ridicata a sangelui sau suflatul cu putere al nasului. Se petrece de obicei in interiorul nasului, in partea centrala a cartilajului nazal, sub os.

Instruiti persoana afectata astfel:

- sa nu-si sufle nasul;

- sa respire pe gura;

- sa exercite o presiune cu degetul in partea superioara nazala;

- sa se aseze pe scaun cu fata usor aplecata inainte si sa indeparteze imbracamintea groasa;

- sa o mentina in forma cu o ventilatie buna, cu aer proaspat, sa i se puna prosoape reci pe frunte si nas.

Alte probleme grave ce pot surveni in timpul zborului

Tot ceea ce afecteaza sanatatea pilotului in timpul zborului poate avea consecinte dezastruoase. De exemplu, otravirea sau intoxicatia alimentara poate afecta pilotul foarte repede, chiar daca simptomele nu apar decat dupa cateva ore de la o masa cu alimente alterate. Aceste simptome apar brusc.

Bineinteles, diareea nu contribuie la siguranta zborului. Pasagerii pot avea si ei probleme de sanatate ( lesin, atac de cord, lovituri). Pilotul va alege cum va gestiona situatia, in zbor sau la sol, dupa aterizare, ideal pe un aerodrom cu facilitati medicale.

Primul ajutor in cazul unui accident

Tot timpul, pilotul este responsabil de siguranta aeronavei si a ocupantilor ei. Daca se intampla un accident, pilotul este cel care trebuie sa ia masurile adecvate. Primeaza binele grupului, nu cel individual, si siguranta zborului, care nu trebuie afectata.

Prevenirea este cea mai buna masura

Prevenirea unui accident sau incident este cea mai buna masura impotriva acestora. Intoxicatia sau otravirea cu alimente poate fi evitata prin alegerea cu mare grija a alimentelor. Pentru binele pilotului este mai bine sa stea la sol cel care sufera de diaree sau toxiinfectii alimentare sau afectiuni ale aparatului respirator superior. Pentru a preveni anumite posibile cauze ale accidentelor sau incidentelor, trebuie:

- sa aveti centura de siguranta bine fixata;

- sa nu permiteti fumatul in cabina;

- sa supravegheati aparitia fumului sau a monoxidului de carbon in cabina printr-o ventilatie cu aer proaspat.

Daca se petrece un accident si pasagerii sunt raniti

In cazul in care se petrece un accident, incercati sa nu inrautatiti situatia. Securizati aeronava si evacuati ranitii utilizand orice echipament de salvare si rezerve de medicamente si hrana. Aveti grija de ranitii care nu pot fi transportabili, dar si de cei care nu au suferit leziuni. Daca este evacuat un pasager in stare de inconstienta, acest lucru trebuie facut cu grija si fermitate, iar acesta trebuie plasat in pozitie de coma.

Este o pozitie confortabila, care ajuta la oxigenarea creierului si nu permite ca voma sa obstructioneze caile respiratorii.

Vatamarile la cap

De obicei, ranirile la cap sunt grave , pot deteriora creierul si pot sa altereze starea de constienta. De asemenea, este posibil sa fie urmate de raniri ale maduvei ososase, sangerari, dificultati in respiratie, halucinatii, dificultati de echilibru. Chiar si cele mai usoare leziuni trebuie tratate serios. Simptomele pentru vatamarile la cap pot fi durerile de cap, ametelile, pierderea memoriei, vedere incetosata, slabiciune in corp, plagi, sangerari, contuzii, umflaturi, lichid care iese prin urechi sau nas, ticuri, respiratie zgomotoasa, vorbire incoerenta, fata congestionata, stare de voma, pupile dilatate sau pupile care devin inegale ca marime, comportament ciudat si raspunsuri anormale la atingere si comenzi. Tratati orice persoana cu vatamari la cap ca si cum ar fi in stare de inconstienta. Aceasta trebuie asezata in pozitia de coma, pentru ca respiratia sa fie lejera, iar voma sa nu obstructioneze caile respiratorii. Trebuie sa aiba aer proaspat. Monitorizati-i respiratia si ajutati, daca este necesar, in acest sens. Fiti atent la o posibila comotie.

Sangerarea

Sangerarea inseamna pierderea de sange din vasele sanguine si poate fi atat interna cat si externa. In ambele cazuri scade capacitatea de a transporta oxigen catre organele vitale. Pierderea de sange poate duce la lesin, ameteala, greata, sete, un puls rapid si slab, maini reci si piele umeda, respiratie accelerata. Din fericire, sangerarea se poate opri singura, dar daca nu se opreste, aceasta pierdere masiva de sange poate duce la starea de soc si chiar la decesul persoanei in cauza. Sangerarea puternica este extrem de grava si trebuie controlata inaintea celorlalte rani superficiale.

Sangerarea externa poate fi mai bine controlata si redusa prin aplicarea unei comprese voluminoase (sau chiar mana dvs daca nu aveti altceva la indemana), pe rana si presare ferma 10 min sau mai mult. Ridicati partea cu rana pentru a reduce fluxul sanguin. Ranirile exagerate pot fi reduse prin presarea marginilor ranii, prin aplicarea unui bandaj constrictiv sau presarea cu mana pentru a evita iesirea sangelui din artere ( deasupra cotului sau genunchilor). Trebuie repetata operatiunea din 10 in 10 minute. Cel mai indicat este sa se gaseasca sange pentru transfuzie. Sangerarea palmei este grava si poate fi tratata prin aplicarea unui tampon strans (bandaj, batista) . Trebuie ridicata mana deasupra capului pentru a reduce fluxul sanguin. Cand apar dureri, contractii musculare abdominale si celelate semne ale sangerarii, este vorba de sangerare interna. Trebuie ca persoana care are leziuni interne sa fie intinsa, sa nu faca miscare, sa i se ridice comfortabil picioarele ( daca nu sunt rupte), sa-i fie slabita imbracamintea si sa nu i se dea mancare sau bautura. De asemenea, trebuie chemat un cadru medical specializat.

Fracturi

O fractura este un os fisurat sau rupt. Este insotita de sangerare interna sau externa cu rana deschisa.

Zona afectata poate fi dureroasa, umflata, deformata, vanata, julita si nu poate fi utilizata in mod normal.

Pentru a o ingriji :

□ Controlati sangerarea si acoperiti ranile cu material steril sau haine curate;

□ Imobilizati si sprijiniti fractura cu un bandaj si atele, tinand bratul sau piciorul fracturat intr-o pozitie ridicata;

- Atelele pot fi din material care este lung, drept si rezistent, pentru a putea sprijini si imobiliza articulatiile de deasupra si dedesubtul fracturii. Pentru imobilizarea unui brat folositi partea superioara a corpului, iar pentru picioare, celalalt picior intact.

- Materialul de umplutura trebuie sa protejeze pielea si proeminentele osoase si sa permita fixarea atelelor strans.

- Bandajele trebuie sa fie late si bine fixate.

□ Verificati des ca circulatia sanguina din zona unei fracturi sa nu fie intrerupta, daca nu s-au desfacut bandajele si daca atelele sunt bine fixate. Urmariti daca persoana respectiva intra in stare de soc.

Arsuri

Arsurile sunt rani grave. Arsurile intinse pe suprafata corpului sau arsurile tractului respirator (inhalarea de aer fierbinte sau fum) sunt foarte periculoase si letale. Pentru a interveni in cazul persoanelor cu arsuri, mai intai stingeti incendiul, si, daca este posibil, mutati persoana ranita, asigurandu-va ca nu deveniti chiar dvs. o posibila victima.

□ Indepartati hainele care ard, innabusiti focul cu o patura neimflamabila sau o substanta chimica uscata(ferind ochii);

□ Taiati hainele in jurul zonei arse, numai daca acestea nu sunt lipite, caz in care le lasati asa;

Scoateti inelele, bratarile, ceasurile de mana pana nu se umfla zona respectiva. Raciti zona cu apa rece dar usor, timp de aproximativ 10 minute.

□ Nu intepati basicile si evitati sa atingeti zona arsa. Nu aplicati nici o lotiune, uleiuri, alifie, substante uleioase sau materiale pufoase. Aplicati un bandaj neadeziv dar bandajati usor, incet.

Starea de soc profund

Starea de soc poate sa apara in urma lesinului (soc nervos) si sa se treaca in starea de soc profund dupa raniri grave, in special daca sunt insotite de sangerari puternice, dureri puternice sau pierderi de lichid in urma arsurilor. Socul profund poate fi o amenintare pentru viata persoanei respective. Circulatia insuficienta a sangelui spre creier si alte organe poate conduce la colapsul sistemului circulator si la deces.

Socul este progresiv si pot trece cateva ore pana sa devina evident, de aceea trebuie urmarita simptomatologia. Un ranit care intra in stare de soc poate avea urmatoarele simptome: lesin sau vertij, agitatie, neliniste, teama stare de greata si sete. Pulsul poate fi foarte slab si rapid. Fata si buzele pot fi palide, pielea umeda, extremitatile devenind albastrui. Respiratia poate fi accelerata iar ranitul poate fi molesit, apatic, confuz sau in stare de semiconstienta.

Cum se trateaza o persoana aflata in stare de soc :

□ Se aseaza persoana aflata in stare de soc intinsa pe jos, daca este posibil cu capul mai jos, pentru a asigura aportul de oxigen din sange pentru creier;

□ Verificati orice sangerare externa, pansati orice rana sau arsura, imobilizati fracturile si desfaceti hainele si curelele stranse;

□ Incercati sa pastrati ranitul la caldura, dar nu il supraincalziti, pentru a nu pierde sange din organele vitale;

□ Daca i se face sete, umeziti-i buzele sau dati-i un cub de gheata;

□ Urmariti respiratia si pulsul;

□ Daca respiratia este greoaie, vomita sau isi pierde cunostiinta, intindeti ranitul cu fata in jos, usor.

□ Chemati ajutoare medicale specializate.

Trusa de prim-ajutor

Trusele de prim-ajutor sunt necesare, chiar daca scopul zborului este altul decat transportul de persoane.