REGULAMENTUL RADIOCOMUNICATIILOR AL UIT - ITU

REGULAMENTUL RADIOCOMUNICATIILOR AL UIT - ITU

Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (UIT) este cea mai veche dintre organizatiile internationale interguvernamentale, fiind practic insusi prototipul acestora. Dezvoltarea UIT reflecta progresul tehnologic si specificul sectorului, precum si evolutia conceptiilor privind organizatiile internationale.

UIT se diferentiaza de alte agentii specializate ale ONU prin rolul rezervat sectorului privat. Pe langa state membre si observatori, UIT admite si membri de sector si membri asociati care pot fi operatori, laboratoare de cercetare, producatori de echipamente, si alte organizatii similare.

Obiectivele UIT sunt urmatoarele:

Sa mentina si sa extinda cooperarea internationala intre statele membre in vederea ameliorarii si utilizarii rationale a telecomunicatiilor;

Sa promoveze si sa creasca participarea diverselor entitati si organizatii la activitatile sale, si sa faciliteze cooperarea fructuoasa intre acestea si statele membre in vederea atingerii obiectivelor UIT;

Sa promoveze si sa acorde asistenta tehnica tarilor in curs de dezvoltare in domeniul telecomunicatiilor, si sa promoveze mobilizarea resurselor necesare pentru ameliorarea accesului la servicii de telecomunicatii in aceste tari;

Sa promoveze dezvoltarea echipamentelor si utilizarea lor cat mai eficienta, in vederea cresterii eficientei serviciilor de telecomunicatii, crescandu-le utilitatea si facandu-le, pe cat posibil, disponibile pentru public;

Sa promoveze extinderea beneficiilor noilor tehnologii de telecomunicatii in toata lumea;

Sa armonizeze actiunile statelor membre si sa promoveze cooperarea fructuoasa si constructiva intre statele membre si membri de sector in atingerea acestor scopuri;

Sa promoveze, la nivel international, adoptarea unei abordari globale a chestiunilor legate de telecomunicatii in societatea si economic informationala globale, prin cooperarea cu alte organizatii interguvernamentale mondiale sau regionale, precum si cu organizatiile neguvernamentale relevante.

Principalele activitati:

UIT este cea mai importanta organizatie in domeniul telecomunicatiilor. Standardele elaborate de UIT (cunoscute ca recomandari) acopera practic toate aspectele telecomunicatiilor. Colaborarea cu alte institutii de standardizare, globale sau regionale, a permis reducerea incompatibilitatilor si accelerarea ritmului de introducere a unor tehnologii.

UIT gestioneaza numerotatia telefonica, spectrul radio si pozitiile orbitale, contribuind la accesul echitabil al tuturor statelor la aceste resurse. Administrarea acestor resurse, alaturi de interconectarea retelelor si interoperabilitatea

serviciilor, constituie, de fapt, scopul originar pentru care UIT a fost creat.

UIT constituie un forum de dezbatere adecvat pentru noile orientari ale sectorului si promovarea unor noi modele economice si tehnologice. Aceste dezbateri pot avea tot atat in cadrul adunarilor si conferintelor, cat si in cadrul Forumului de politici de telecomunicatii, al Seminarului global pentru experti in reglementare sau in alte intalniri organizate periodic.

Recunoscand rolul crucial al resurselor umane, UIT promoveaza transferul de competente prin organizarea de cursuri si seminarii, acorda burse de studiu, finanteaza dezvoltarea unor materiale educative si furnizeaza experti si consultanti care sprijina realizarea anumitor proiecte in tari in curs de dezvoltare.

De asemenea, secretariatul general al UIT serveste ca depozitar al unor tratate legate de telecomunicatii, cum ar fi acordurile regionale de radiodifuziune Stockholm 61, Geneva 75, Geneva 84 si Rio de Janeiro 75, Memorandumul de intelegere privind GMPCS (Comunicatii Mobile Globale Personale prin Satelit), etc, si este tinut la curent de depozitarii respectivi privind evolutia unor tratate sau organizatii pentru care UIT este important.

A. SERVICIILE DE TELECOMUNICATII

Aeronautical broadcasting service. Serviciul aeronautic de transmisiuni, este acel serviciu care este delegat in transmiterea de informatii legate de navigatia aeriana.

Aeronautical fixed service (AFS). Este un serviciu de telecomunicatii intre doua puncte fixe specifice si este utilizat pentru asigurarea sigurantei in navigatia aeriana, pentru mentinerea regularitatii, eficientei si aspectelor economico - operationale ale serviciilor aeriene.

Aeronautical fixed telecommunication network (AFTN). Reteaua fixa de telecomunicatii, este un sistem raspandit la nivel mondial de circuite aeronautice fixe, care asigura, ca parte a serviciului fix aeronautic, schimbul de mesaje sau informatii digitale intre statiile aeronautice fixe care sunt compatibile sau care folosesc aceleasi caracteristici in comunicatii.

Aeronautical mobil service (RR S1.32). Serviciul mobil aeronautic, este dupa cum ii spune si denumirea un serviciu mobil care realizeaza legatura intre statiile aeronautice si cele ale aeronavelor, sau intre staiile aeronavelor implicate intr-o situatie de urgenta in caz de prabusire a unei aeronave. De asemena pot participa in cadrul acestui serviciu mobil si statiile radio locale utilizate pentru interventii in caz de urgenta folosind frecventele asignate pentru pericol si urgenta. Aeronautical mobile (R route) service (RR S1.33). Serviciul mobil aeronautic de ruta, este serviciul rezervat comunicatiilor privind siguranta, regularitatea zborurilor, rutelor aeriene civile locale sau internationale.

Aeronautical mobile-satellite service (RR S1.35). Serviciul mobil aeronautic prin satelit este acel serviciu in care statiile mobile de la sol sunt montate la bordul aeronavelor; sunt incadrate acestui serviciu si statiile care au asignate frecvente pentru situatii de urgenta sau de supravietuire in caz de prabusire a unei aeronave.     Aeronautical mobile-satellite (R-route) service (RR S1.36). Serviciul mobil aeronautic prin satelit de ruta este acel serviciu rezervat pentru comunicatiile cu referinta la siguranta si regularitatea zborurilor, a rutelor primare civile interne si internationale.

Aeronautical radio navigation service (RR S1.46). Serviciul aeronautic de radio navigatie este acel serviciu menit sa monitorizeze siguranta operatiunilor de la bordul unei aeronave.

Aeronautical telecommunication service. Serviciul de telecomunicatii aeronautice este foiosit pentru orice activitate de tip aeronautic.

International telecommunication service. Serviciul international de telecomunicatii este folosit intre birourile statiilor din diferite state, sau intre statiile mobile care nu se afla pe teritoriul aceluiasi stat, sau de catre personalul din state diferite.

B. STATIILE DE RADIOTELECOMUNICATII

Aerodrome control radio station. Statia radio de control a aerodromului este statia care asigura comunicatiile intre turnul de control al aerodromului si statiile mobile aeronautice si cele de la bordul aeronavelor.

Aeronautical fixed station. Statia fixa aeronautica este o statie in cadrul serviciului fix de telecomunicatii aeronautice.

Aeronautica station (RR S1.81). Statia aeronautica, este statia de la sol in cadrul serviciului mobil aeronautic. In anumite circumstante o astfel de statie poate fi montata la bordul unui vapor sau pe o platforma marina.

Aeronautical telecomunication station. Statia de telecomunicatii aeronautice este o statie in cadrul serviciului de telecomunicatii aeronautice. AFTN communication centre. Centrul de comunicatii AFTN este o statie a carei functie primara este aceea de a fi conectata la alte statii de comunicatii AFTN pentru a transmite formularele cu mesaje de trafic.

AFTN destination station. Statia AFTN de destinatie este statia unde mesajele sau informatiile digitale sunt transmise pentru a fi procesate si transmise ulterior la diverse adrese.

AFTN origin station. Statia AFTN de origine este statia unde mesajele sau informatiiie digitale sunt acceptate prin transmisiunile in sistemul AFTN    AFTN station. Statia AFTN este acea statie care face parte din reteaua fixa de telecomunicatii aeronautice si care opereaza sub tutela sau controlul statului.

Air-ground control radio station. Statia radio de control aer-sol este statia a carei atributii primare sunt date de asigurarea comunicatiilor necesare operatiunilor de control al unei aeronave intr-o arie stabilita.

Aircraft station (RR S1.83). Statia de la bordul aeronavei este o statie mobila in cadrul serviciului mobil aeronautic, alta decat o statie folosita pentru cazurile de supravietuire in urma unei prabusiri de aeronava.

Communication centre. Centrul de comunicatii este o statie aeronautica fixa prin care sunt relationate sau retransmise formularele de trafic de la sau catre un numar de alte statii fixe conectate direct intre ele.

Mobile surface station. Statia mobila de suprafata este o statie in cadrul serviciului de telecomunicatii aeronautice, alta decat o statie amplasata la bordul unei aeronave rnenita a fi folosita in zbor.

Network station. Statia de retea este o statie aeronautica care face parte dintr-o retea de radiotelecomunicatii.

Radio direction finding (RR 51,12). Stabilizatorul de directie radio este folosit pentru determinarea directiei unei statii sau a unui obiect cu ajutorul undelor radio.

Radio direction finding station (RR S1.91). Statia de stabilire a directiei este o statie de determinare a directiei folosind stabilizatorul de directie. In activitatile de aviatie civila acest stabilizator este dat de serviciul de radio navigatie.

Regular station. O statie obisnuita este acea statie selectata din reteaua de radiotelefonie aer-sol in scopul realizarii comunicarii sau interceptiei de mesaje de la o aeronava in conditii normale

Tributary station. Statia tributara este o statie in sistemul aeronautic fix de telecomunicatii care poate recepta sau transmite mesaje sau informatii digitale dar care nu este conectata decat in scopul de a deservi alte statii similare interconectate catre un centru de comunicatii.

C. COMUNICAREA PRIN STATIE.

METODELE DE REALIZARE A COMUNICARII

Comunicarea aer-sol. Este o comunicare bivalenta, in doua sensuri, intre aeronava si statia de la sol sau intre doua puncte pe o suprafata, la sol.

Comunicarea aer catre sol. Este o comunicare intr-un singur sens, de la o aeronava catre o statie sau catre o locatie de pe suprafata solului.

Blind transmision-comunicarea oarba. Este o transmisiune de la o statie catre o alta statie in conditiile in care comunicarea in doua sensuri, nu poate fi stabilita, dar se considera ca statia care apeleaza poate receptiona mesajele transmise.     Broadcast. Este activitatea de transmisiune a informatiilor legate de navigatia aeriana care nu se adreseaza unor anumite statii.

Duplex. Duplexul este o metoda prin care se realizeaza comunicarea intre doua statii sau locatii de la suprafata solului cu aeronava.

Comunicarea sol catre aer. Este o comunicare intr-un singur sens intre statii sau locatii de la sol catre o aeronava.

Comunicatia aer-aer intre piloti. Este o comunicare bivalenta, in doua sensuri, pe un canal dinainte stabilit pentru comunicatiile aer-aer pentru a orienta aeronava la traversarea unor zone oceanice unde frecventa undelor VHF ale statiilor terestre nu mai poate fi utilizata, in scopul facilitarii schimbului de informatii necesare navigatiei si rezolvarea unor probleme de natura operationala.

Comunicarea in non retea. Este acel tip de comunicare radio realizata de o statie din cadrul serviciului mobil de radiotelecomunicatii, alta decat comunicarea care se realizeaza ca parte a retelei de radiotelecomunicatii.

Reteaua de radiotelefonie. Este un grup de statii aeronautice de radiotelefonie care opereaza pe frecvente securizate, de aceeasi categorie, si care se suplinesc reciproc pentru a asigura suportul necesar comunicatiilor aer-sol si diseminarea informatiilor necesare desfasurarii in siguranta a miscarilor aer-sol.

Readback- Repetarea. Este o preocedura prin care statia receptor repeta un mesaj primit sau parti din acest mesaj statiei care s-a transmis pentru a obtine in acest fel confirmarea corectitudinii receptionarii mesajului. Simplex. Este o metoda prin care comunicarea intre doua statii se desfasoara intr-o singura directie, in acelasi timp.

Telecomunicatia (RR S1.3). Reprezinta orice fel de transmisiune, emitere sau receptare de semne, semnale, imagini si sunete ori orice forma de inteligenta printr-un sistem de cabluri, sistem radio, optic sau electromagnetic.

PASTRAREA SECRETULUI CORESPONDENTEI ( RR17 - 1 )

Administratorii acestor informatii se obliga sa ia masurile necesare pentru a preveni:

1. interceptarea neautorizata a radiocomunicatiilor neadresate publicului
2. divulgarea diferitelor informatii, simpla dezvaluire a existentei lor, publicarea acestora sau orice alt uz fara autorizatie de informare, obtinute prin interceptarea radiocomunicatiilor.

AUTORIZAREA FUNCTIONARII STATIILOR DE RADIOCOMUNICATII ( RR18 - 1 )

Nici o statie de emisie nu poate fi operata de catre o persoana privata sau de catre o companie fara sa detina o licenta in conformitate cu prevederile acestui regulament, emis de organele abilitate.

Autoritate competenta care emite o licenta unei statii mobile, va indica pe aceasta autorizatie particularitatile statiei respective, incluzand numele, indicativul de apel, si, acolo unde este cazul, cateogoria de corespondenta publica, cat si caracteristicile generale ale locatiei statiei.

Pentru statiile de sol, inclusiv statiile cu unul sau mai multe receptoare, va fi inclusa o clauza stipuland faptul ca operarea acestor statii este interzisa in alte tari in afara celeia in care a fost emisa licenta, exceptand situatia in care guvernele statelor implicate au un acord prealabil.

IDENTIFICAREA TRANSMISIUNILOR SI A STATIILOR RADIO AERONAUTICE ( RR19 - 2 )

Toate transmisiile trebuie sa fie identificabile si trebuie sa detina semnale de identificare, indiferent de apartenenta lor urmatoarelor servicii (19.4 ) :

∙ serviciul amator

∙ serviciul de radionavigatie

∙ serviciul fix pe frecvente sub 28 000 kHz

∙ serviciul mobil

∙ frecventa standard si serviciul de semnalare a timpului

Exista situatii in care detinerea semnalelor de identificare nu se aplica anumitor elemente ( 19.13 ) :

1. statiilor de pe ambarcatiunile de supravietuire atunci cand transmit semnale de pericol in mod automat
2. radiofarurilor de urgenta care indica pozitia

Semnalele de identificare vor fi, acolo unde este posibil, intr-una din formele (19.18 ):

∙ verbal, folosind amplitudine mica sau modulatie de frecventa

∙ cod international morse transmis la viteza manuala

∙ cod de telegraf compatibil cu echipament conventional de printare

∙ orice alta forma recomandata de sectorul de radiocomunicatii

Statiile aeronautice terestre sunt contactate de statiile de aeronava atunci cand se ivesc operatiuni in zona de acoperire a primelor. Daca o statie aeronautica considera faptul ca este necesar sa intervina in comunicatiile dintre statii aeriene, atunci acestea se vor supune indicatiilor date de statia aeronautica terestra. ( RR45 - 1 )

FORMAREA INDICATIVELOR DE APEL ( RR19 - 5, sectiunea III )

Indicativele de apel pot fi formate din toate literele alfabetului cat si din cifre.

Primele doua caractere vor fi doua litere, sau una singura, urmate de o cifra, sau de o cifra urmata de o litera. Primele doua caractere sau in anumite situatii primul caracter reprezinta identificarea nationalitatii.

Statii fixe terestre

∙ 2 caractere si o litera, sau

∙ 2 caractere si o litera urmate de nu mai mult de 3 cifre ( in afara de cifrele 0 sau 1,

cazuri in care sunt precedate de o litera )

Statii de vapoare

∙ 2 caractere si 2 litere, sau

∙ 2 caractere, 2 litere si o cifra ( in afara de 0 sau 1 )

Statii de aeronava

∙ 2 caractere si 3 litere

Statiile de pe ambarcatiunile de salvare ale vaporului

∙ indicativul de apel ale vasului de care apartin urmat de doua cifre ( in afara de cifrele 0

sau 1, cazuri in care sunt precedate de o litera )

Statii de radiofar de urgenta care indica pozitia

∙ litera morse B si / sau indicativul de apel al navei de care apartine radiofarul

Statii de supravietuire de aeronava

∙ indicativul de apel al aeronavei urmat de o cifra ( in afara de 0 sau 1 )

Statii terestre mobile

∙ 2 caractere ( al 2 lea caracter o litera ) urmate de 4 cifre ( in afara de cifrele 0

sau 1, cazuri in care sunt precedate de o litera ) sau

∙ 2 caractere si 1 sau 2 litere urmate de 4 cifre ( in afara de cifrele 0

sau 1, cazuri in care sunt precedate de o litera )

Statii de amator si statii experimentale

∙ un caracter si o singura cifra ( in afara de 0 sau 1 ) urmate de un grup de maxim 3 litere, sau

∙ 2 caractere si o singura cifra ( folosirea cifrelor 0 sau 1 nu este interzisa statiilor de amator )

Statii din spatiu de servicii

∙ cand se apeleaza la indicative de apel din spatiul de servicii, se recomanda sa contina:

2 caractere urmate de 2 sau 3 cifre ( in afara de cifrele 0 sau 1, cazuri in care sunt precedate de o litera )

AUTORITATEA PERSOANEI RESPONSABILE PENTRU STATIA RADIO DIN SERVICIILE MOBIL AERONAUTIC SI MOBIL AERONAUTIC PRIN SATELIT ( RR36 - 1 )

Functionarea unei statii mobile este incredintata in totalitate persoanei responsabile pentru aeronava sau orice alt vehicul care are o statie mobila.

Persoana care detine aceasta autoritate va cere tuturor operatorilor sa respecte aceste regulamente iar el / ea, la randul sau, va face acelasi lucru.

Toate persoanele care fac parte din echipajul statiei de radio vor trebui sa respecte secretul corespondentei.

CERTIFICATELE DE OPERATOR RADIO ( RR37 - 2 )

Operarea fiecarei statii radio va fi atribuita unei persoane care detine un certificat eliberat sau recunoscut de autoritatea competenta. Daca statia este indeajuns de performanta si usor de folosit, si alte persoane in afara detinatorului certificatului de operator o pot folosi.

Exista doua categorii de certificate de operator radiotelefonist: general si restrans. Cel care detine un certificat de operator radiotelefonist general poate opera pe orice aeronava. Cel cu un certificat restrans poate sa opereze pe orice nava doar pe frecventele alocate exclusiv serviciului mobil aeronautic sau prin satelit, si in cazul in care statia radio dispune de dispozitive periferice simple.

Certificatul de Operator Radiotelefonist General ( RR37 - 3 )

Cerinte:

1. cunostiinte ale elementelor principale de radiotelefonie
2. cunostiinte detaliate ale operatiunilor practice si ale folosirii aparatului de radiotelefonie
3. abilitatea de a primi si de a trimite corect prin radiotelefon in una din limbile de circulatie in UE
4. cunostiinte detaliate ale reglementarilor ce se aplica comunicatiilor prin radiotelefonie, cu precadere partea legata de siguranta vietii

Certificatul de Operator Radiotelefonist Restrans

Cerinte:

1. notiuni practice de radiotelefonie si procedura
2. abilitatea de a primi si de a trimite corect prin radiotelefon in una din limbile de circulatie in UE
3. cunostiinte generale ale reglementarilor ce se aplica comunicatiilor prin radiotelefonie, cu precadere partea legata de siguranta vietii

Personalul STATIILOR RADIO ( RR38 - 1 )

Administratorii statiilor radio se vor asigura ca personalul aflat in serviciu este calificat corespunzator pentru o opera statiile eficient.

INSPECTIA STATIILOR RADIO ( RR39 - 1 )

Inspectorii organelor abilitate pot cere pentru verificare licenta statiei respective, iar administratorul statiei respective va colabora cu acestia in acest sens. Inspectorii mai pot cere certificatele operatorului dar nu si dovada cunostiintelor acestuia.

La finalul controlului, inspectorii vor prezenta evaluarea facuta persoanei responsabile pentru statiile radio verificate. Daca se va observa o incalcare a acestor regulamente, inspectorul va face un raport scris. De asemenea, frecventele de emisie ale statiilor vor fi verificate.

ORARUL DE LUCRU ( RR40 - 1 )

Fiecare statie din serviciul mobil aeronautic si din serviciul mobil aeronautic prin satelit va avea un ceas precis setat dupa UTC. Functionarea statiei aeronautice mobile sau statiei aeronautice terestre va fi continua in perioada in care are responsabilitatea radiocomunicatiilor cu aeronave in zbor.

Statiile de aeronava cat si cele terestre, pe perioada zborului vor functiona pentru satisfacerea comunicatiilor esentiale necesare aeronavei privind siguranta si regularitatea zborului respectand cerintele autoritatii competente si nu va inceta functionarea exceptand motivele de forta majora, urmand sa informeze statia aeronautica sau statia aeronautica terestra implicata.

COMUNICATII CU STATIILE RADIO DIN SERVICIUL MOBIL MARITIM ( RR41 - 1 )

Statiile de la bordul avioanelor pot comunica, in caz de pericol dar si pentru corespondenta, cu statiile maritime mobile sau ale serviciilor maritime mobile prin satelit.

CONDITII CE TREBUIE RESPECTATE IN CAZUL STATIILOR DIN SERVICIILE MOBIL AERONAUTIC SI MOBIL AERONAUITC PRIN SATELIT ( RR42 - 1 )

Energia radiata de aparatura de emisie - receptie va fi redusa la valoarea cea mai mica si nu va crea interferente cu celelalte statii. Administratorii vor urma toti pasii pentru a se asigura ca operarea oricarui dispozitiv electric sau electronic nu va crea interferente functionarii corecte a statiilor .

Statiile mobile si statiile mobile terestre vor avea, exceptand statiile de supravietuire, urmatoarele documente:

∙ licenta de utilizare a frecventelor si autorizatia statiei

∙ certificatul operatorului / operatorilor

∙ un jurnal de bord sau o metoda de inregistrare similara

∙ documentele care contin informatii oficiale referitoare la statii, necesare pentru

desfasurarea activitatii

Operarea unui serviciu de radionavigatie de catre statia unei aeronave deasupra marii si in afara teritoriului tarii respective este interzis.

REGULI SPECIFICE CU PRIVIRE LA UTILIZAREA FRECVENTELOR RADIO ( RR43 - 1 )

Frecventele in orice banda alocata serviciului aeronautic mobil si celui prin satelit sunt rezervate comunicatiilor legate de siguranta si regularitatea zborului intre avioane si statiile aeronautice care se ocupa in principal de de zboruri civile pe rute nationale sau internationale.

Frecventele in orice banda alocata serviciului aeronautic mobil si celui prin satelit sunt rezervate comunicatiilor intre orice aeronava si statiile aeronautice in afara de cele care se ocupa in principal de zboruri civile pe rute nationale sau internationale.

Frecventele in benzile alocate serviciului aeronautic mobil intre 2 850 kHz si 22 000 kHz vor fi asignate conform prevederilor Anexei 26 si 27 ( AP26 si AP27 )

Administratorii nu vor permite difuzarea corespondentei publice pe frecventele alocate exclusiv serviciului mobil aeronautic si al celui prin satelit.

Pentru a reduce interferentele, operatorii statiilor din avioane, vor incerca pe cat posibil, sa comunice pe banda cu caracteristicile cela mai bune pentru o comunicare clara si eficienta. In absenta aceste frecvente, operatorul statiei va asculta, inainte de a comunica, semnalele statiei pe care doreste sa o contacteze. Intensitatea acestor semnale il poate ajuta sa gaseasca cea mai buna solutie de comunicare.

ORIDINEA DE PRIORITATE A COMUNICATIILOR ( RR44 - 1 )

Ordinea de prioritate a comunicatiilor este urmatoarea ( in afara sistemelor 100% automate ) :

1. apelurile de pericol, mesajele de pericol si traficul de pericol

2. comunicari precedate de semnalul de urgenta

3. comunicari legate de localizarea directiei radio

4. mesajele de siguranta a zborului

5. mesajele meteo

6. mesajele de regularitate a zborurilor

7. mesajele legate de aplicarea statutului Carta Natiunilor Unite

8. mesajele guvernamentale pentru care prioritatea a fost exprimata in mod expres

9. comunicatiile de serviciu legate de functionarea serviciului de telecomunicatie sau a schimbului

de comunicatii precedent

10. alte comuicatii aeronautice

Comunicatiile de tip 1 sau 2 vor avea prioritate indiferent de situatie.

PROCEDURILE GENERALE DE DESFASURARE A COMUNICATIILOR ( RR45 - 1 )

Ca regula generala, este obligatia statiei de aeronava sa ia legatura cu statia aeronautica. Asadar, statia de aeronava poate lua legatura cu cea aeronautica doar atunci cand intra in raza de operare a acesteia.

Inainte de a transmite, o statie isi va lua precautii ca nu va interveni in comunicatii deja existente .

Cand s-a apelat radiotelefonic o statie aeronautica, dar nu s-a primit nici un raspuns, asteptati un interval de 10 sec inainte de a apela din nou.

Statiile din aeronave nu vor perturba comunicatiile intre apeluri.

DOCUMENTE CE INSOTESC IN MOD OBLIGATORIU STATIILE DE RADIOCOMUNICATII

Documentele obligatorii care insotesc statiile de radiocomunicatii sunt:

∙ licenta de utilizare a frecventelor radio si autorizatia statiei emise de autoritatea

competenta

∙ certificatul de operator / operatori

∙ un jurnal de bord in care sunt inregistrate situatiile prezentate mai jos specificand ora la

care au avut loc sau o alta modalitate de inregistrare a datelor in jurnal:

toate comunicatiile relatand in detaliu situatiile de pericol in traffic;

comunicatii de urgenta si siguranta;

notarea orelor referitoare la perioada de tacere cand se afla pe frecventa internationala de pericol

schimbul de comunicatii intre statiile de pe vapoare si statiile mobile si terestre;

incidentele de orice tip;

daca regulile navei o cer, se noteaza pozitia acesteia cel putin o data pe zi;

deschiderea si inchiderea fiecarei perioade de functionare a statiei.

∙ lista alfabetica a indicativelor statiilor folosite in serviciul maritime mobil

∙ lista statiilor de coasta

∙ lista statiilor de pe nave

∙ lista statiilor de radiodeterminare si servicii speciale

∙ manualul de utilizare a serviciului maritime mobil si serviciului maritim mobil prin satelit

∙ tarifele de telegraf ale tarilor pentru care statia accepta frecvent telegrame

TRAFIC RADIO DE PRIMEJDIE SI URGENTA

Transmisiile de mesaje de pericol si urgenta se pot efectua folosind codul Morse in telegrafie si in sistemul de radiotelefonie.

Nici o prevedere a acestor regulamente nu interzice folosirea de catre o statie mobila sau o statie mobila terestra aflata in pericol, a oricarui mijloc de transmitere a pozitiei si de a cere ajutor.

Nici o prevedere a acestor regulamente nu interzice folosirea de catre o statie de aeronava, de vapor aflat in operatiuni de cautare si salvare, statii terestre sau de coasta, in situatii exceptionale, de a folosi orice mijloc disponibil pentru a ajuta in situatii de pericol.

Procedurile specificate in acest capitol sunt obligatorii pentru comunicatiile dintre statiile aflate la bordul aeronavei si statiile serviciului maritim mobil prin satelit, atunci cand sunt mentionate.

Statiile mobile ale serviciului aeronautic mobil pot comunica, in caz de pericol si din motive de siguranta, cu statiile serviciului maritim mobil. Orice statie de la bordul unei aeronave va respecta reglementarile nationale sau internationale de comunicare in caz de pericol, urgenta sau siguranta cu statii ale serviciului maritim mobil, avand capabilitatea sa transmita si sa primeasca emisii de clasa J3E atunci cand foloseste frecventa purtatoare ( electromagnetica ) 2 182 kHz sau 4 125 kHz, sau clasa G3E cand se foloseste frecventa 156.8 kHz si, optional, frecventa 156.3 MHz.

Proceduri operationale pentru situatii de pericol

Pentru situatiile de pericol si siguranta se folosesc benzile de frecventa MF, HF si VHF cat si comunicatiile prin satelit.

Mesajele de pericol vor fi transmise prin sistemul prin satelit avand prioritate absoluta pe canalele de comunicatii generale sau pe frecventele de pericol alocate special in benzile de frecventa MF, HF, VHF folosind formele specifice de apel.

Mesajele de pericol vor fi transmise numai cu acordul persoanei responsabile de statiile radio din serviciu mobil si serviciul mobil terestru.

Toate statiile care receptioneaza un mesaj de pericol prin intermediul unui apel de pe o frecventa special alocata vor inceta imediat orice trasmisie care ar putea crea interferente cu mesajul de pericol si vor ramane in alerta pana cand acesta va fi confirmat.

Mesajul de identificare al situatiei de pericol va fi in conformitate cu prevederile regulamentului UIT.

Administratorii de retele vor lua masurile necesare de receptionare in permanenta a mesajelor de pericol din sistemul GMDSS, sa le inregistreze si sa le puna la dispozitie centrelor de coordonare. Acolo unde este necesar, administratorii vor informa imediat organizatiile competente de adaugiri, modificari sau stergeri in informatiile pe care le transmit centrelor de coordonare.

Orice echipament din sistemul GMDSS de la bord trebuie sa fie capabil sa transmita coordonatele pozitiei ca parte a mesajului de pericol aceasta facandu-de automat, sistemul fiind separate de sistemele de radionavigatie.

Transmiterea mesajului de pericol in sistemul radiotelefonic se va face pronuntand clar si distinct fiecare cuvant pentru a facilita transcrierea.

In transmiterea mesajelor de pericol se va folosi alfabetul fonetic si abrevierile din tabelul Appendix 14 al regulamentului ITU - R.M. 1172

Transmisia unui mesaj de pericol indica faptul ca o unitate mobila sau o persoana este amenintata de un pericol imminent si are nevoie imediata de ajutor. Declansarea fazei de pericol se face folosind indicativul specific si formatul mesajului de pericol pe frecventele special alocate.

Mesajele de pericol incep cu expresia " MAYDAY ", repetata de trei ori.

Continutul mesajului de pericol:

∙ numele statiei careia ii este adresat mesajul;

∙ identificarea celui care emite mesajul;

∙ natura situatiei de pericol;

∙ care este intentia persoanei care emite mesajul de pericol;

∙ pozitia emitentului mesajului de pericol;

∙ orice alta informatie considerata necesara.

In cazul receptionarii unui mesaj de pericol, toate celelalte statii care au receptionat acest mesaj si nu o implicare directa, intra intr-un regim de ascultare pana la anularea / anuntarea incetarii situatiei de pericol.

Incetarea situatiei de pericol trebuie anuntata obligatoriu printr-un mesaj de anulare a mesajului de pericol.

Proceduri operationale pentru situatii de urgenta

Situatia de urgenta se declara atunci cand siguranta operationala este afectata dar care nu necesita o asistenta imediata. Regulile generale aplicabile intr-o situatie de urgenta sunt aceleasi ca si cazul situatiei de pericol.

Pentru identificare, mesajele de urgenta vor incepe cu expresia " PAN PAN " repetata de trei ori. Continutul mesajului de urgenta este identic cu cel al situatiei de pericol.

In situatii de urgenta medicala, se va folosi expresia PAN PAN MEDICAL, iar mesajul va contine:

∙ indicativul de apel al aeronavei care executa transportul medical

∙ pozitia

∙ numarul si tipul de transport medical

∙ ruta intentionata

∙ timpul total estimat de zbor pe ruta, ora estimata a decolarii si aterizarii

∙ orice alta informatie privind datele transportului medical

Frecvente alocate situatiilor de urgenta

500 kHz

Aceasta frecventa reprezinta frecventa internationala de urgenta pentru telegrafia Morse. Benzile alocate fiind intre 415 kHz si 535 kHz atunci cand se cere ajutor de la serviciile maritime. Clasele de emisie pe frecventa de 500 kHz vor fi: A2A, A2B, H2A, H2B.

2 182 kHz

Frecventa purtatoare 2 182 kHz este o frecventa internationala de urgenta pentru radiotelefonie si va fi folosita in caz de pericol in benzile autorizate intre 1 605 KHz si 4 000 kHz atunci cand se cere ajutor de la serviciile maritime. Clasa de emisie folosita pentru telefonie pe frecventa 2 182 kHz este J3E.

Daca un mesaj de urgenta trimis pe frecventa 2 182 kHz nu a fost confirmat, semnalul de alarma telefonic, urmat de apel de urgenta si mesaj (atunci cand este posibil) poate fi transmis din nou pe frecventa 4 125 kHz sau 6 215 kHz.

3 023 kHz si 5 680 kHz

Frecventa aeronautica de referinta este 3 023 kHz ( si 5 680 kHz ) si poate fi folosita pentru intercomunicare intre statii mobile atunci cand sunt implicate in operatiuni de cautare si salvare, dar si pentru comunicatii intre aceste statii si statiile de sol participante.

8 364 kHz

Aceasta frecventa este desemnata statiilor de pe ambarcatiunile de supravietuire. Pot emite pe benzile intre 4 000 kHz si 27 500 kHz daca doresc sa comunice informatii legate de operatiuni de cautare si salvare cu staii ale serviciului mobil aeronautic si maritim.

121,5 MHz si 123,1 MHz

Frecventa aeronautica de urgenta, 121,5 MHz este folosita in cazuri de pericol si urgenta de catre statii ale serviciului aeronautic mobil in benzile 117,975 MHz - 136 MHz. Aceasta frecventa mai poate fi folosita in cazul statiilor de pe ambarcatiunile de supravietuire si radiofaruri de urgenta care indica locatia.

Frecventa aeronautica auxiliara 123,1 MHz, este folosita de catre statii ale serviciului aeronautic mobil sau statii de sol implicate in operatiuni de cautare si salvare.

156,3 MHz

Aceasta frecventa poate fi folosita pentru comunicarea intre statiile de pe vapor si statiile de aeronava, folosind clasa de emisie G3E, angrenate in misiuni de cautare si salvare, dar si pentru alte scopuri.

243 MHz

Aceasta frecventa este folosita de statiile si echipamentul de pe ambarcatiunile de supravietuire in scopuri de urgenta.

406 - 406,1 Mhz

Aceasta banda de frecventa este alocata exclusiv radiofarurile de urgenta pentru indicarea pozitiei prin satelit.

Mesajele de pericol si urgenta pot fi transmise pe urmatoarele benzi de frecventa:

117.975 - 136 MHz

156 - 174 MHz

406 - 406.1 MHz

1 645.5 - 1 646.5 MHz

9 200 - 9 500 MHz