Analiza sistemului electroenergetic de bord din punct de vedere CEM

Automobilul zilelor noastre contine nenumarate sisteme electrice a caror functiuni sunt realizate de catre componente electrice sau electronice .In trecut,.aceste functiuni sunt in cazul ca au existat ,erau realizate integral sau in cea mai mare parte mecanic.Datorita cresterii electrificarii in automobil ,compatibilitatea electromagnetica capata o importanta din ce in ce mai mare.

In trecut , singurele aparate cu receptie de unde erau radioul si statiile de emisie-receptie,pe cand in prezent exista un numar tot mai mare de astfel de aparate , cum ar fi: telefonia mobila ,sistemele de navigare ,sistemele antifurt ,televiziunea ,faxurile , calculatoarele (microprocesoarele) etc. Din aceasta cauza , eliminarea perturbatiilor , deci asigurarea unei bune receptii in masina , este din ce in ce mai importanta .

Sectoarele (zonele)de sensibilitate CEM . La amplasarea sistemelor electrice si electronice pe autovehicul , in principal trebuiesc avute in vedere trei sectoare:

- Emitatoarele si receptoarele ;

- Componentele electrice si electronice ;

- Electronica de bord .

Ansamblul autovehiculului nu are voie sa fie bruiat in niciuna din functiile sale de catre campurile exterioare , produse de emitatoarele de mare putere . Aceasta inseamna ca nu trebuie sa apara perturbatii electomagnetice care sa deranjeze conducatorul auto sau sa faca nesigura functionarea autovehiculului . Pentru ambele cerinte exista norme nationale si internationale .

Componentele electrice si elecronice montate la bordul autovehiculelor ca , de exemplu motoarele de reglare , actionare si ventilatie , electrovalvele , senzorii electronici si dispozitivele de comanda cu microprocesoare , sunt montate pe automobil in zone inguste si foarte aproape unele de altele , reteaua electrica de alimentare fiind comuna . In aceste conditii de lucru trebuie asigurat ca sistemele nu interfereaza electromagnetic intre ele pentru a provoca erori nepermise in functionare .

Electronica de bord . Aparatele de comunicatie mobile ( radioul , telefonul etc.) sunt cuplate strans cu componentele electronice ale automobilului . Ele sunt alimentate din aceeasi retea electrica , iar antenele lor de receptie se gasesc in imediata apropiere a perturbatiilor externe posibile . Din aceste motive , perturbatiile emise de circuitele electrice proprii trebuiesc limitate , astfel ca receptia in automobil sa fie libera de orice fel de perturbatii .

CEM intre diversele sisteme ale automobilului .

Circuitul de bord comun . Alimentarea cu tensiune a diverselor sisteme electrice in automobil este realizata printr-un circuit de bord comun , la care cablurile sistemelor singulare sunt cuprinse intr-un manunchi comun ( cablaj ) . In aceste conditii , influentele unui sistem pot ajunge la intrarea/iesirea altui sistem , fig.3.1 .

Fig.3.1. Influenta reciproca a doua sisteme electrice alimentate de la aceeasi retea si montate in acelasi bord .

Printre astfel de influente , pot apare si semnale de impuls modulate ( cresteri de curent sau tensiune ) , care la pornirea sau oprirea motoarelor electrice , a ventilelor electromagnetice etc. , produc perturbatii in sistemele de bord . Ele se transmit prin conductorii electrici comuni , cum ar fi reteaua electrica de alimentare - cuplare galvanica , fie prin cuplaje capacitive si inductive , ajungand la intrarea/iesirea sistemelor invecinate .

Cuplarea galvanica . In cazul in care curentii din doua circuite diferite , de exemplu , circuitul pentru alimentarea unei electrovalve si circuitulpentru prelucrarea semnalului unui senzor , merg printr-un conductor comun , de exemplu punerea la masa prin caroseria masinii , ambii curentiproduc o tensiune electromagnetica pe impedanta conductorului comun , fig.3.2.a .

Fig.3.2.a. Circuit electric cu conductor de intoarcere comun .

Datorita acestui lucru , tensiunea din sursa de tensiune u₁ ( sursa perturbatoare ) actioneaza ca o tensiune semnal suplimentara in circuitul 2 si poate conduce la perturbarea senzorului .

Ca o solutie pentru impiedicarea acestui lucru , se poate prevedea in fiecare din cele doua circuite cate o legatura la masaa ( fig.3.2.b ) .

Fig.3.2.b. Cuplarea galvanica a semnalelor perturbatoare cu conductor de intoarcere separat ..

Cuplarea capacitiva . Semnalele variabile in timp , precum impulsurile de tensiune si tensiunile sinusoidale , pot interfera chiar si atunci cand nu exista legaturi galvanice intre circuitele invecinate , datorita capacitatilor dintre conductori (fig.3.3) .Cu cat conductorii sunt mai apropiati , cu atat impulsurile de tensiune sunt mai "abrupte" , respectiv cu cat frecventa este mai inalta , cu atat tensiunea perturbatoare este mai mare .

Pentru a impiedica aceste fenomene , conductorii trebuiesc indepartati unul de celalalt , iar durata de crestere a semnalelor trebuie marita , respectiv frecventa tensiunii trebuie limitata la minimul necesar .

Cuplarea inductiva . In cazul cand doua portiuni de circuit sunt apropiate , trec una pe langa alta si curentii variaza in timp , un circuit poate induce in celalalt circuit tensiuni electromotoare .Aceste tensiuni produc in circuitul secundar curenti indusi , vezi fig.3.4 .

Relevant pentru undele perturbatoare sunt timpii de crestere a semnalelor , respectiv frecventa tensiunii , la fel ca la cuplarea capacitiva . De asemenea , un rol important il are inductivitatea mutuala , care depinde de lungimea circuitelor si de pozitia lor reciproca .

Pentru a impiedica aparitia cuplajului inductiv , zonele comune ale circuitelor trebuiesc scurtate cat mai mult , iar portiunile critice separate si evitat traseele paralele ..

Cuplarea inductiva este deosebit de activa si in zonele semnalelor de joasa frecventa cum sunt , de exemplu ,conductoarele pentru conectarea difuzorilor .

Impulsuri in circuitul de bord . Pentru a atenua deranjamentele la impulsurile perturbatoare,pe de o parte,in circuitele electrice se limiteaza amplitudinile semnalelor perturbatoare,iar pe de alta parte,atenuatorii de perturbatii se amplaseaza astfel incat sa atenueze aceste impulsuri .

In acest sens, impulsurile care pot apare in reteaua de bord au fost clasificate conform tabelei din fig.3.5..

Fig.3.5.Clasificarea impulsurilor perturbatoare .

Cu ajutorul unui generator special de impulsur i,se pot emite impulsuri de forma celor specificate in tabelul din fig.3.5 , putandu-se verifica astfel plaja de actiune a atenuatorilor de perturbatie . Impulsurile perturbatoare si tehnica de verificare sunt stabilite in standarde (DIN 40839 , partea 1 ; ISO 7637 , partea 1) in care sunt descrise si tehnicile de masurare .

Aceasta clasificare dupa forma si amplitudinea impulsurilor,permite o armonizare intre sursele de perturbatii si atenuatoarele de perturbatii in ficare tip de masina . Aceasta armonizare poate sa arate , de exemplu , ca pentru toate sursele perturbatoare ale unui autoturism din clasa a II-a se prescrie clasa a II-a si toate atenuatoarele de perturbatii (de exemplu,dispozitivele de comanda) pot fi subordonate clasei a III-a .

O alunecare spre clasele a I-a si a II-a este posibila cand deparazitarea surselor de perturbatii este mai economicoasa decat imbunatatirea imunitatii la perturbatii prin atenuatorii de perturbatii . In cazul in care masurile de protectie la atenuatorii de perturbatii sunt mai usor de realizat si mai ieftine , atunci este preferabil o alunecare intre clasele III sau IV.

In cazul in care diferite cabluri sunt prinse intr-un cablaj comun,apar cuplari inductive si capacitive .Tensiunile sub forma de impulsuri,care apar pe conductorii de alimentare , pot influenta semnalele de intrare/iesire ale sistemelor invecinate .

Aceste semnale perturbatoare pot fi compensate cu ajutorul unor dispozitive inductoare infasurate pe mantaua exterioara a cablurilor electrice din incinta motorului si a habitatului autovehiculului (DIN 40839,partea 1,ISO 7637,partea 3).   

Constructia dispozitivului este standardizata si se plaseaza intr-o anumita pozitie pe cablurile electrice ale automobilului ,astfel incat semnalul capacitiv indus de dispozitiv sa compenseze perturbatiile din semnalul electric care trebuie deparazitat (alimentarea aparatelor de radio ,TV,aparate de masura etc)

Influenta semnalelor de inalta frecventa de la bordul automobilului asupra receptoarelor radio din automobil .

Pe langa inductivitatile dintre cablurile de la bordul automobilului , mai intervin si semnalele perturbatoare de inalta frecventa , care provin de la sistemele electronice aflate in dotarea automobilului , ca de exemplu :

-perturbatiile periodice provenite de la sistemul electronic de aprindere la tensiuni inalte;

-perturbatiile sporadice provenite de la comutatoarele electronice din circuitele de comanda;

-perturbatiile provenite de la comutatia motoarelor de curent continuu utilizate la bord;

-perturbatile introduse de functionarea generatoarelor de tact folosite in schemele microprocesoarelor din dotarea automobilului .

Adeseori ,cumulul acestor perturbatii determina perazitarea aparatelor de radio si trebuie luate masuri de deparazitare.

Definitia spectrelor.

Analizele legate de impulsurile de la bordul automobilului au in vedere variatia curentului si si a tensiunii in functie de timp(fig.5 a).La evaluarea gradului de parazitare a semnalului de intrare in aparatul de radio se ia in considerare ,in majoritatea cazurilor ,amplitudinea semnalului perturbator la o anumita frecventa (fig.5 b).

In general ,in cazul automobilelor si mai ales al aotovehiculelor,semnalele perturbatoare nu se pot reprezenta sub forma simplista a unei sinusoide,care se poate caracteriza printr-o frecventa si amptitudine.De aceea ,datorita suprapunerii mai multor oscilatii perturbatoare provenite de la sursele enumerate mai sus ,trebuie luate in considerare mai multe oscilatii avand fiecare frecventa si amptitudinea propie .

Definitie. Spectrul unui semnal perturbator ia in considerare amplitudinea semnalului perturbator in functie de frecventele care ne intereseaza ,in limitele unor game de lungimi de unda caracteristice aparatului de radio studiat (fig 6 a si 6 b).

Tabela 3 ofera gamele de lungimi de unda ale apararelor de radio pentru automobile mai des utilizate.Aceasta clasificare pe baza criteriului claselor de deparazitare.   

Motoarele electrice de c.c. , de exemplu,emit perturbatii de banda larga,datorita fenomenelor de comutatie,care depind de turatie si de numarul de poli, avand domeniul de frecventa<100 HZ.Ele, pe o latime de banda de masura de 120 kHZ, dau un spectru continuu.

Un semnal de tact, cu frecventa de 2 MHZ, care poate apare intr-un dispozitiv de comanda cu microprocesor, produce la o latime de banda egala in spectru de linii tipic perturbatiilor de banda ingusta.

Surse de perturbatii de banda larga tipice sunt toate motoarele de c.c. de actionare(motorul aerotermei pentru racire, stergatorul de parbriz, pompa de combustibil), alternatorul, sistemul de aprindere s.a.

Surse de perturbatii de banda ingusta sunt microprocesoarele din sistemele de comanda si alte generatoare de tact de i.f.

Si semnalele perturbatoare din receptor pot ajunge la bornele de I/E ale altor receptori prin conducatorii de alimentare comuni sau prin cuplaje capacitive si inductive din cablaje.Cel mai des insa, actiunea perturbatiilor campului electromagnetic apare direct in receptia antenelor si a cablajelor. Marimea amplitudinii semnalelor perturbatoare depinde de structura caroseriei si de tipul si locul de montare a antenei.

Masurarea emisiilor perturbatoare

In tehnica masurarii (vezi DIN 57879/VDE 0879 partea 2 si 3;CISPR 25;RO-ISO 7637-0'1'2'3) se inregistreaza perturbatii emise prin cabluri- perturbatii prin conductie,fie pri antena- perturbatii prin radiatie.

Studiul dispozitivelor individuale se face pe stand in laborator, care trebuie sa fie o camera speciala, ecranata din punct de vedere electromagnetic (camera anechoica) , folosind scheme de masura standardizate conform normelor in vigoare.

Alimentarea cu tensiune trebuie sa reproduca aceleasi conditii ca si reteaua de bord a autovehiculului.In acest scop se utlizeaza o retea fictiva.

Clase de departizare

Asemanator cu clasificarea impulsurilor din reteaua de bord, a fost facuta o repartizare si pentru perturbatiile de banda ingusta si banda larga in clase de departizare.Aceasta impartire permite o amortizare pentru fiecare caz de utilizare.Astfel, pentru sursele care emit perturbatii care emit perturbatii pentru un timp scurt si foarte rar, se vor stabili cerinte mai mici decat pentru sursele care emit in permanenta , cum ar fi de exemplu alternatorul. Tensiunea undei perturbatoare permisa este data in tabelul 32.

Tabelele asemanatoare exista in normative si penrtu intensitatea campului de perturbatii pentru masuratorile de emisii cu antena si alte modalitati de masura

Foarte neplacute pentru receptie sunt perturbatiile de banda ingusta precum semnalele generatoarelor de tact din dispozitivele de comanda.Ele fac receptia semnalelor utile mai slabe imposibila.

Acest lucru a fost luat in considerare la stabilirea claselor de deparazitare.Pentru perturbatiile de banda ingusta s-au stabilit valori mai mici de deparazitare fata de aceleasi clase ale perturbatiilor de banda larga.

Deoarece o influenta foarte mare asupra receptiei radio si a altor receptori o are configuratia masinii, trebuie verificat daca valorile deparazitarii obtinute pe stand in laborator sunt aceleasi si pe autoturism. In acest scop, tensiunea receptionata de antena trebuie masurata la bornele de intrare in receptor,valorile admise fiind date in tabelul 3, CARACTERIZAREA SEMNALELOR PERTURBATOARE

Metode de masurare a semnelor perturbatoare impart aceste semnale in doua grupe de caracteristici si anume:

-semnale perturbatoare de banda larga

-semnale perturbatoare de banda ingusta

Daca spectrul unui semnal perturbator are forma unei curbe continue(fig.6a) se afirma ca avem o perturbatie de banda larga si respectiv sursa de perturbatie genereaza o perturbatie de banda larga.

Daca pectrul unui semnal se caracterizeaza prin mai multe impulsuri subforma de ace,se afirma ca avem un"spectru de linii",ceea ce inseamna ca sursa de perturbatii e compune din perturbatii de banda ingusta(fig.6).

Aceasta clasificare de destul de arbitrara,fiindca incarcarea surselor perturbatoare in perturbatii de banda larga sau ingusta depinde de performantele si caracteristicile aparatelor de radio din dotarea autoturismelor.

Daca banda de frecventa a perturbatiei este mai mica decat gama de unde a aparatului de radio,vom considera ca acest proces de masurare are un spectru sub forma unei curbe continuie ce caracterizeazaun semnal de banda larga.

Daca banda de frecventa a perturbatiei este mai mare decat gama de unde a aparatului de radio,vom considera ca acest proces de masurare are un spectru de banda ingusta,denumit si "spectru cu linii"

conform normelor CIPSR 25. Valorile limita din acest tabel iau in considerare situatia de receptie cea mai dezavantajoasa din automobil. Semnalele utile trebuie sa fie mai mari decat aceste limite stiut fiind faptul ca ele variaza in functie de deplasarea automobilului si de receptia multipla a undelor reflectate.

Perturbatiile datorate incarcarii elestrostatice.

Componentele electronice din dispozitivele montate la bord pot fi perturbate mai mult sau mai putin datorita descarcarilor electrostatice. Tensiunile atinse la astfel de descarari pot atinge cateva mii de volti si pot genera si curenti cu impulsuri foarte inalte.

Impotriva acestor elemente trebuie luate masuri care pot veni in atingere personale din interiorul automobilului.

Pentru verificarea efectelor descarcarilor electrostatice in normele ISO TR10605 exista metode de masurare pentru stabilirea sensibilitatii la perturbatii a componentelor electronice in laborator si pe autoturism.

Impulsurile de inalta tensiune sunt produse de un generator de impulsuri, care are forma unui pistol. Ele sunt aplicate asupra dispozitivelor de verificat.

Suportabilitatea electromagnetica(EMV)

Perturbari datorate descarcarilor electrice.

Elementele constructive electronice pot sa fie perturbate sau chiar sa fie distruse prin descarcarea sarcinlor electrostatice ESD (descarcare electrostatica).Tensiunile aparute la asemenea descarcari pot atinge cateva mii de volti prin care apar de asemenea si curenti inalti sub forma de impuls.De aceea trebuie sa fie luate masuri care sa impiedice efectul distructiv sau mai bine care sa impidice incarcarile.Sunt periclitate mai cu seama componentele electronice care pot fi atinse de persoane cu masina.

Pntru verificarea influentei descarcarilor electrostatice sunt date in urma ISO TR 10605 proceduri de masura pentru verificarea rezistentei componentelor electronice in laborator si in masina.

EMV-intre automobil si mediu(ambient)

Exista de la ineputul lui 1996 o prescriptie legala care reglementeaza cerintele pentru autovehicule referitor la emisiile perturbatoare cu privire la radioreceptia stationara (rotunda)si stabileste rezistenta necesara la perturbatiile externe datorate campurilor electromagnetice.Aceasta linie directoare(linia dirctoare eurpeana 95/54/EG) a inlocuit o linie directoare mai veche in care era reglementanta exclusiv emisia perturbatoare permisa si stabilste procedura petru aprobarea tip referitoare la EMV pentru autovehicule.

Emisia perturbatoare

Pentru a nu prejudicia transmisia radiodifuziunii,televiziunii si a altor servicii radio,autovehiculul nu are voie sa depaseasca pentru radiatia emisa de el valorile limita ale benzilor ingusta si larga de semnal.Valorile limita permise sunt date in linia directoare de mai sus(95/54/EG)si in limite normale VDE 0879 partea I,respectiv CISPR 12.

Masurarea are loc cu antene la distanta bine stabilita fata de autovehicul:10m,respectiv 3m.

Particularitatile procedeului de masurare sunt descrise in prescriptiile citate.

In practica de obicei cea mai inalta radiatie perturbatoare este data de bujii.Totusi pentru a asigura radiorecetia in masina se iau masuri de proportii,emisia de radiatie s-a limitat deja intr-atat cat limitele legale sa nu fie depasite.

Iradierea

Daca un autovehicul trece prin apropierea unui camp al unui emitator puternic,campul patrunde prin fantele si deschiderile caroseriei si influenteaza prin aceasta sistemele electrice existente.Vigoarea acestei influente(iradieri)depinde hotarator de locul constructiei componentelor,caroseriei si cablajului electric.

3.Masuratorile masinii(autovehiculului)

Pentru a aproba(demonstra) ca sistemele electronice functioneaza fara perturbari chiar si in anumite conditii,ar trebui mai inainte sa se viziteze cu autovehiculul imprejurimea diversilor emitatori.Pentru acest lucru stau acum la dispozitie si spatii apte de masurare,special pentru acest scop.Pentru a nu tasni(iesi in afara) campul electromagnetic ce se genereaza in interiorul acestui spatiu,acesta trebuie captusit(ecranat)cu un invelis metalic.Spatiile trebuie captusite cu absorbant in scopul impiedicarii formarii undelor interne stationare,ceea ce inseamna aparitia nodurilor de vibratie si burtilor de oscilatie prin care puterea campului de la punct de masura la punct de masura variaza considerabil.

Comportamentul sistemelor electrice la autovehicul se verifica in intregime in conditii practice in hala absorbanta.Ca exemplu de hala absorbanta-EMV de la Bosch(Fig.2,pag. anterioara) se descrie constructia tipica si metodele de masurare ale unei asfel de hale.

In hala absorbant Bosch se pot produce campuri de inlta frecventa de la 10 KHz.18GHz.Putera maxima a campurilor se situeaza la Emax=200V/m.asemenea puteri ale campurilor sunt periculoase pentru sanatate.Masina testata se telecomanda de aceea dintr-un spatiu ecranat si se supravegheza prin camera video.Hala este imbracata pentru ecranare in placi metalice.Constructia interioara se compune din materiale neconductoare(lemn si material plastic) pentru ca masuratorile sa nu fie influentate de partile metalice.Absorbantii in forma de piramida,din spuma poliuretanica umpluta cu grofit acopera peretii si tavanul pentru reflexie si pentru a reprima undele stationare.

4.Autovehiculul de testat va functiona pe un stand de verificare cu role care permit simularea de viteze ale masinii pana la 200 km/h.O suflanta poate dirija pana la 40000mc/h aer inspre masina;acest volum corespunde unei viteze a vantului de cea 80 Km/h.In raport cu masurarile in aer liber ,cele din apropierea emitatorilor ofera avantjul ca permit varierea puternica ata a fecventei,cat si a puterii campului.Prin acest lucru se poate aprecia etansietateala iradiere a unui autovehicul nu doar la frecvente si puteri ale campului mici.prin conducerea(dirijarea) campului pana la limitele de functionare a partii electronice trebuie sa se obtina lamuriri si despre intervalul de siguranta al valorilor limita.

Particularitatile producerii de masurare a imunitatii la perturbatii pentru intregul autovehicul se descriu in DIN 40839 capitolul 4,cat si in ISO 11459 la proceduri speciale de masurare,partea 1-4.

Masurari de laborator

Pe cat de pline de continut sunt masurarile la iradiere pe autovehicul,ele au si dezavantajul ca pot fi realizate prima data cand dezvoltarea autovehiculului si a electronicii sale este foarte avnsata.daca ar fi scos in evidenta faptul ca etanseitatea la iradiere nu este satisfacatoare,posibilitatile de interventie sunt foarte restranse(ingradite puternic).

De aceea se dorest sa se cunoasca intr-un stadiu mai timpuriu de dezvoltare al unui sistem electronic cum se comporta acesta mai tarziu la intrebuintarea lui in autovehicul,pentru a putea interveni cu masuri corespunzatoare in caz de nevoie.In acest scop s-au cristalizt cateva proceduri de testare.

Incepand cu primele trei in succesiunea procedurii descrise undele perturbatoare date de conductori de pe cablajul electric se leaga la un sistem de examinare.

Pentru domeniul de frecventa >400 MHz, aceste prescriptii de testare pot sa fie deocamdata doar restrans utilizate . De aceea se introduce o procedura pt domeniul de frecventa >400MHz, la care campurile electromagnetice se iradiaza direct prin antene asupra unei caroserii de masa standardizate.

Particularitatile metodelor de masurare prezentate sunt stabilite in DIN 40839 capitolul 4 si ISO 11452 partile 1-7 (suplimentar se descriu aici alte proceduri cu raspndire mai mica )

Prin toate aceste metode se obtine o imagine (tablou) exact a etanseitatii (rezistentei ) la radiatii a sistemului apreciat, prin care se poate realiza o imbunatatire a rezistentei la perturbatii deja din timpul fazei de dezvoltare. Legat de acest avantaj , aceste proceduri de masurare in laborator nu mai trebuie gandite la distanta fata de procesul de dezvoltare.

Totusi in acest caz, rezultatul masurarii de laborator trebuie sa fie confirmat in hala absorbanta pe autovehiculul de serie, datorita faptului ca o influenta considerabila asupra rezistentei la perturbatii o poate avea ornamentarea unui sistem electric, ca si montarea componentelor in autovehiculul si ramificarea cablajului electric.

Procedura Stripline

Descrierea "Stripline" se refera la conducatorul banda. Acest conducator are o lungime de 4,1m si o latime de 0,74m. El a aranjat la o distanta de 0,15m asupra unei placi conductoare(contraelectrod). Intre conductor si placa se produce o unda electromagnetica transversala (transversal: cu desfasurare transversala,crucis) care se propaga pornind de la generatorul de inalta frecventa catre o rezistenta finala. Dimensiunile conductorului banda sunt astfel alese ca cel mai probabil sa nu apara nici o reflexie la largirea undei, prin urmare prin frecventa predomina o amplitudine a puterilor campului.

Sistemul de verificat canstand, de exemplu din dispozitiv de comanda , cablaj electric si periferie (senzari si elemente de reglaj) se aranjeaza la jumatatea distatei dintre ele doua placi (placa de baza si conductorul banda). Cablajul electric se vede alaturi in directia de propagare a undei.

La masurare se creste puterea campului intre placi la frecventa mai fixa pana cand sistemul indica functiuni incarcate (gresite) sau pana cand se atinge o valoare maxima prescrisa. Modificand frecventa in pasi suficient de mici si repetand procedura se obtine o diagrama a rezistentei la iradiere in functie de frecventa.

Imaginea 3: 1=generator de inalta frecventa

2=rezistenta

3=conductor banda (Stripline)

4= contraelectrod (placa conductaore sau celula)

5=sistemul de verificat (pt verificare)

6=cablajul electric

7=periferie(senzari, elemente de reglaj)

Imaginea 4:

Rezistenta la radiatie = f(frecventa) stabilita cu procedura Stripline, Metoda BCI sau celila TEM.