Consideratiuni energetice mondiale

Consideratiuni energetice mondiale

Provocarea pe care o constituie criza de energie-reala sau imaginara-in spatiul stiintei, economiei si politicii actuale, aminteste printr-o similitudine izbitoare de epocile revolutionare din domeniul cunoasterii, al tehnicii si al tehnologiei in special.

Retrospectiv, evolutia energeticii dezvaluie o proportionalitate directa intre consumul de energie pe locuitor si venitul national al unei tari. Iata de exemplu, in Norvegia exista un consum de 25.000 KWh/an, loc., ceea ce echivaleaza cu consumul a 3000 de cambogieni, iar la o medie mondiala de 2.207 KWh/an. loc., este echivalent cu consumul a 11 cetateni ai globului, 2 cetateni elvetieni, 4 francezi iar transporturile reprezinta 50% din consumul de hidrocarburi.

Modelele si scenariile viitoarelor decenii, aflate in curs de definitivare, au in vedere realizarea unor programe de cercetare - dezvoltare menite sa asigure inlocuirea treptata a surselor clasice de energie, introducerea si generalizarea tehnologiilor mai eficiente si antipoluante.

In ultima instanta, criza energetica nu a survenit din cauza penuriei produselor minerale si nici a pericolului epuizarii lor imediate ci in special, din pricina raportului inechitabil dintre pretul materiilor prime si al produselor manufacturate, in favoarea celor din urma.

Prin implicatiile pe care l-au antrenat, socul energetic a produs suficiente emotii, demonstrand ca societatea moderna se poate adapta relativ usor la urcarea constanta a preturilor, dar devine vulnerabila la reducerea brusca a livrarilor fizice, mai ales a produselor energetice.

Pe plan economic, ar fi de mentionat, in primul rand, reducerea cu 2..3% a ratei de crestere a produsului national brut al tarilor industrializate.

Pe plan social, reducerea produsului national brut a determinat o crestere a ratei somajului cu 4..5% si o scadere a nivelului de trai, declansand puternice convulsii sociale.

Evolutia evenimentelor a demonstrat ca solutionarea viabila a crizei energetice implica si o serie de restructurari institutionale si sociale radicale, modificarea stilului de viata al individului, a valorilor acceptate si aptitudinilor acesteia.

Pentru depasirea momentelor conjucturale generate de criza energetica, majoritatea statelor si-au impus cu precadere problema alcatuirii unor scenarii in care regasim: eliminarea tehnologiilor energo- intensive, asigurarea unei protectii termice corespunzatoare, eliminarea proceselor industriale poluante, eliminarea problemelor de alimentare cu combustibil.

Astfel de scenarii energetice ale viitorului i-au in considerare strategii:

pe termen scurt, < 10 ani , bazate pe un flux suficient de petrol; in cadrul acestui program tarile CE au inceput stocarea de combustibili fosili, recuperarea de energie si modificarea rezistentelor termice aferente elementelor de constructie;

pe termen mediu, intre 15 si 20 ani, vizand suplimentarea surselor de energetice primara cu carbuni, gaze natural si carbuni si carbuni lichefiati; Germania a alocat pentru cercetari in domeniul lichefierii peste 2 mil. DM

pe termen lung, dupa anul 2000, bazata pe energie solara, maree, eoliana si fuziune; in acest sens sunt cunoscute realizarile Frantei care are peste 50% din energie acoperita din surse nucleare, Suedia din surse hidro., etc.