Dezvoltarea durabila si managementul energiei in lumea contemporana

Dezvoltarea durabila si managementul energiei in lumea contemporana

1.1 Problematica gestionarii factorilor critici ai dezvoltarii

Institutiile nationale si internationale, societatea, indivzii si oamenii de stiinta etc. au reusit sa identifice si sa evalueze evolutiile negative din spatiul economic, social si ecologic al lumii actuale de azi in care traim, si au imaginat si au pus in aplicare o varietate de instrumente, cu scopul gestionarii factorilor care impiedica dezvoltarea echilibrata a omului in cadrul natural.

Insa complexitatea lumii actuale de azi, intervine cu o restrictie serioasa in abordarea Terrei ca sistem si a populatiei ei, ceea ce usureaza procesul de control al factorilor de influenta.

Principalele dificultati la nivel global ale unor asemenea abordari pot fi considerate urmatoarele si acestea sunt :

diversitatea regimurilor politice greu de motivat pe obiective globale de dezvoltare economica si protectie a mediului..

existenta sferelor de influenta.

fenomenul de globalizare.

saracia,care este cel mai frecvent in tarile subdezvoltate economic si social.

In aceasta situatie complexa nu este usor de gandit la un sistem de gestiune a factorilor cu rol predominant in lumea actuala in care traim, iar ceea ce s-a realizat totusi poate fi grupat pe spatiul politic si economic.

Spatiul politic In spatiul politic sunt preocupari evidente care se indreapta spre solutii posibile sau probabile precum sunt

Ø      "Guvernarea mondiala Aceasta nu este o optiune pentru secolul 21, ci un

imperativ; afirmatia apartine PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), fiind cuprinsa in raportul asupra dezvoltarii umane, din 1999 si care, cu acest prilej, evidentiaza faptul ca guvernele actuale nu au stiut sa foloseasca oportunitatile si sa evite neajunsurile provocate de fenomenul de globalizare" [3]

"Pentru PNUD guvernarea reprezinta exercitarea autoritatii politice si administrative in scopul gestionarii problemelor unei tari la toate nivelurile. In acest proces sunt cuprinse: mecanisme, procese si institutii prin care cetateni si grupuri isi armonizeaza interesele, isi exercita drepturi legale, isi asuma obligaþiile si mediaza diferentele." [4].

Astfel, guvernarea este corelata cu modul de concepere si elaborare a regulilor prin care sunt alocate valorile in societate, sau este conceputa ca un ansamblu de tranzactii prin care regulile colective sunt elaborate, legitimate, puse in aplicare si controlate.

Reformele guvernarii mondiale in scopul sustinerii actiunilor internationale, nationale si locale in favoarea unei dezvoltari sustenabile umane care se articuleaza in jurul urmatoarelor imperative:

- Echitatea si responsabilitatea umana. Valorile de referinta ce cuprinde: respectul vietii, libertatii, justitiei, egalitatii, tolerantei, solidaritatii. O mare responsabilitate a generatiilor prezente si viitoare de oameni si a decidentilor ramane calitatea factorilor de mediu.

- Elaborarea unui cod de conduita pentru intreprinderile nationale si multinationale si infiintarea unor institutii internationale de control.

- Protectia populatiei in perioadele de criza (ex.economica si de ajustare

- Limitarea unor factori de insecuritate umana(pierderea identitatii culturale,calitatea mediului).

O abordare noua posibila a reducerii disparitatilor dintre tarile lumii De pilda, tarile dezvoltate care reprezinta 1/5 din populatia Terrei consuma 60% din totalul resurselor primare de energie; diferenta dintre PlB/locuitor intre tarile ce reprezinta 1/5 din populatia mondiala cea mai bogata si 1/5 din populatia cea mai saraca a crescut de la 30:1 in anul 1960, la 60:1 in anul 1990 si 74:1 la finele secolul 20.

Ø   Manifestarile geopolitice care este prezent in tarile puternice (cu un potential militar, economic, numar mare al populatiei, suprafata teritoriului, aspiratii sau vocatie de dominare), iar fenomenul nu este controlabil. Tarile puternice isi impun interesele in afara granitelor

nationale, inclusiv prin forta; interesele se refera, predominant, la accesul la resurse energetice petrol,gaze naturale etc), pe piete, aranjamente militare. Sansele tarilor mici in fata marilor puteri sunt dificil de gestionat.

Reactiile acestora sunt de neutralitate, de asimilare in sferele de influenta, obiectiv al manifestarilor asimetrice sau de marginalizare cand nu prezinta importanta pentru marile puteri.

" In acceptiunea lui Brzezinski" [5], in spatiul geopolitc euroasiatic sunt urmatoarele ierarhii de putere:

Supraputere mondiala, hegemonica: S.U.A.

Jucatori geostrategici: Franta, Germania, Rusia, China si India.

Pivoti geopoliticii Ucraina, Azerbaidjan, Coreea de Sud, Turcia, Iran.

Spatiul economic Dominat de fenomenul de globalizare si de manifestarile geopolitice mentionate de mai sus. Distinctia este facuta de corporatiile transnationale care conduc fenomenul de globalizare a economiei dupa criterii proprii (profit, piete, acces la resurse energetice) si de marile puteri ca state nationale care formeaza sferele de influenta si manifestarile geopolitice.

Patrunderea fenomenului de globalizare a economiilor lumii cu manifestarile geopolitice da dimensiune relatiilor economice si descrie cel mai bine complexitatea lumii actuale.

■ Globalizarea ca fenomen, nu este inca clar definita; dintre variantele existente se selecteaza urmatoarele:

globalizarea consolideaza si largeste legaturile economiilor nationale intr-o piata globala a bunurilor, serviciilor si capitalului.

cu o forta politica de unificare a societatilor diferite si integrarea intr-un spatiu mondial ce urmareste imbogatirea pentru toti.

un subprodus inevitabil al evolutiei si progresului uman.

- rezultatul unei alegeri deliberate operate de un grup puternic de natiuni, de corporatii .

transnationale si organizatii internationale care au interese in joc.

Efectele globalizarii sunt controversate, nefiind clar raportul intre globalizare si ideea de dezvoltare, intre globalizare si erodarea autonomiei statale. Se considera insa, ca globalizarea a contribuit esential la crearea retelelor de informatii si cunostinte, facand din acestea un atribut al civilizatiei actuale.

In avantajul globalizarii se adauga si urmatoarele elemente:

libertatea circulatiei capitalului si astfel teren propice investitiilor in tarile sarace;

impunerea tehnologiilor moderne;

circulatia oamenilor si a specialistilor;

largirea pietelor pentru produse, servicii, tehnologii, cunostinte stiintifice;

extinderea, respectiv, impunerea unor modele de productie si consum moderne, nu intotdeauna si in favoarea conservarii resurselor naturale, calitatii mediului, sanatatii oamenilor si biodiversitatii..

In sens negativ, globalizarea nu este complementara conceptului de dezvoltare durabila, criteriile economice sunt promovate de fenomenul de globalizare si sunt predominante economic, cele sociale sau de protectie a mediului sunt auxiliare, ca, de pilda:

interesul pentru investitiile ce aduc un profit satisfacator, neglijindu-se externalitatile de mediu.

vulnerabilitatea structurilor statale ale tarilor in curs de dezvoltare in fata intereselor si interventiei marilor corporatii transnationale, care au puteri financiare impresionante.

stabilirea pretului unor produse la bursa dupa criterii care nu au nici o legatura cu cheltuielile de productie.

punerea in umbra a culturii tarilor mici.

in tarile dezvoltate expansiunea mijloacelor media produce efecte secundare care se regasesc in apatie politica, alienare, distrugerea vietii comunitare si de familie.

"Unii economisti (Sachs, 1996), Banca Mondiala, Fondul Monetar International" [6] recomanda tarilor in curs de dezvoltare sa asimileze fenomenul de globalizare si, pe aceasta baza, sa-si asigure dezvoltarea economica. Tabelul 1. reuneste o parte din aceste recomandari care s-ar putea inscrie in gestiunea fenomenului de globalizare.

Fenomenele de globalizare au contribuit si contribuie la clasificarea tarilor dupa potentialul economic in urmatoarele categorii: tari dezvoltate, emergente, sarace si marginalizate. Merita insistat asupra categoriei tarilor emergente ca model, ca stimulent pentru tarile sarace de a accede la pozitii superioare in ierarhia globala. Tarile emergente au folosit un atu national, un avantaj comparativ sau competitiv care a provocat "saltul tehnologic' sau bondul tehnologic si care permite tarilor sarace sa evite reproducerea traiectoriei istorice a Occidentului pentru a-si accelera propria dezvoltare economica.

Tabelul 1. Globalizarea: conditii pentru a deveni suport pentru dezvoltarea economica a unei tari (factori de succes)

Sursa: Cooperation South, nr.l, iunie 1999, pag. 76-82.

Cautarea unui "salt tehnologic' devine o necesitate importana si nu o optiune, iar pana la eliminarea decalajelor aparute la nivel de dezvoltare nu se poate vorbi de o integrare in spatiul

economic, informational sau tehnologic globalizat.

In fata globalizarii, tarile sarace au trei posibilitati de a reactiona:

a)     Retragerea statului din acele domenii in care interventia sa nu este esentiala sau, cu alte cuvinte, degrevarea de sarcini si concentrarea pe domenii considerate a fi esentiale precum: privatizarea unor intreprinderi de stat, liberalizarea unor activitati economice.

b)    Cooperarea formala sau infrmala cu alte tari; statele isi pot reuni resursele de care dispun, ameliorandu-si sansele de modelare a viitorului propriu.

c)     Crearea de uniuni, aliante sau transmiterea formala a drepturilor de suveranitate catre alte institutii supranationale (UE, de pilda). Dar si in acest caz, statul national ramane insa, instanta politica centrala.

Deoarece conceptul de dezvoltare durabila este departe de realitatile societatii actuale in care traim (si ce se dezvolta durabil in lumea de astazi?), in ultimii ani s-au adus conceptului peste de modificari fiecare tara gasindu-si propria acceptiune si formulare care sa-i reprezinte interesele.

La nivel global, conceptul cunoaste imbunatatiri numarul si continutul acestora dovedind ca sunt, in continuare, preocupari de a defini cat mai bine modelul de evolutie a economiei si societatii, care sa devina in planul realitatii durabil

1.2 Criza resurselor energetice si modelul actual de civilizatie

Specialisitii (antropologii) in domeniul resurselor de energie (carbuni,petrol,gaze naturale,) dovedesc paralelismul dintre evolutia societatii umane si consumul, din ce in ce mai mare, de energie. Modelul actual de civilizatie are drept suport consumul de energie preponderent din resurse naturale epuizabile. In cvasitotalitatea strategiilor de crestere sau dezvoltare la nivel national si in prognozele consumului de energie pe termen mediu si lung, consumul va creste.

Tarile care sunt curs de dezvoltare, unele cu populatii de peste un miliard de locuitori (China, India) cunosc un ritm alert de dezvoltare devorator de resurse, mai ales, daca modelul de dezvoltare este de inspiratie Occidentala.

Din cauza distributiei inegale a resurselor de energie primara cu care ne intalnim, monopolul energiei la nivel national sau transnational, forta financiara si de influenta a marilor corporatii transnationale, geostrategiile (inclusiv cele agresive) ale unor tari (SUA,Canada,Franta) puternice de a avea acces la resurse, efectele secundare ale consumului de resurse fosile asupra mediului, toate acestea sunt componentele care pot provoca o situatie de criza in domeniul energiei, in viitorul apropiat.

Pentru a aprecia dimensiunile crizei de energie primara trebuie sa raspundem, pentru inceput, la doua intrebari:

de cata energie are nevoie omenirea la nivel global ?

cata energie este disponibila, pentru viitor ?

In ceea ce priveste energia de care are nevoie omenirea in viitorul apropiat, raspunsul nu este simplu de dat, pentru ca: ar trebui apreciat modul cum se vor dezvolta unele tari care sunt in curs de devoltare (China,India) cu o populatie de peste un miliard locuitori si, de asemenea, cum va evolua nivelul cresterii economice in tarile sarace, unde aproximativ miliarde locuitori nu au acces la electricitate. In ceea ce priveste productia de energie, trebuie luate in considerare resursele tipice dezvoltarii civilizatiei actuale (carbuni, petrol, gaze naturale, ) sau si alte resurse in asteptarE (cum ar fi resursele regenerabile de energie).

La cele doua intrebari de mai sus sunt disponibile raspunsuri partiale, dar suficiente pentru a argumenta criza energiei. Astfel;

Distributia surselor primare de energie primara in lume,se reprezinta in tabelul 1.1[7].

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus avem o distributie neuniforma a resurselor primare de energie pe zonele geografice ale globului si o discrepanta evidenta intre zonele cu rezerve importante de resurse si zonele puternic industrializate de consum de resurse. Daca cei mai importanti consumatori de resurse energetice primare sunt America de Nord, Europa - inclusiv Federatia Rusa, Japonia si, in ultimul timp, China, furnizorii de resurse au cu totul alta pozitie geografica. Astfel, cel mai mare furnizor de petrol ramane Orientul Mijlociu, unde Arabia Saudita detine 24,3% din rezervele mondiale cunoscute, Irakul 10,5%, Kuweitul 9%, Emiratele Arabe Unite 8,8%, Iranul 8,5%. in ceea ce priveste gazele naturale, principalii furnizori in lume sunt: Federatia Rusa, care detine 27,6% din rezervele mondiale cunoscute, Iranul 15,6%, Qatarul 15,1%. Rezervele mondiale cunoscute de combustibili fosili si uraniu sunt limitate. La nivelul consumurilor prezente, rezervele de petrol se pot epuiza in circa 45 de ani, cele de gaze naturale in circa 65 de ani, cele de uraniu in circa 88 de ani; rezervele de carbune sunt mai naturale in circa 65 de ani, cele de uraniu in circa 88 de ani; rezervele de carbune sunt mai importante, ajungand pentru circa 257 de ani, dar din motive de impact de mediu carbunele reprezinta o alternativa marginala.

Astfel pentru Europa si pentru Uniunea Europena,resursele de energie primara ar ajunge pentru petrol - ani, pentru gazele naturale - ani si pentru carbuni - ani.

Consumul prezent de resurse primare al UE este: petrol 41%, gaze naturale 22%, carbune 16%, energie nucleara 15%, surse regenerabile 6%. Dependenta energetica prezenta a UE de sursele externe este de 50%.

In Uniunea Europeana se asteapta la o crestere de consum de gaze naturale astfel inact sa creasca de la 57% la ora actuala, la 84% pana in anul 2030 iar pentru petrol, de la 82% la 93% pentru aceeasi perioada.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007, sectorul energetic la nivelul UE ,este unul dintre principalii producatori de gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evolutie a consumului de energie si la tehnologiile existente in anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari surse de energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigura in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie reala la dezvoltarea durabila.

In cazul particular al Romaniei situatia resurselor primare de energie este dramatica. Rezervele cunoscute de petrol se pot epuiza in mai putin de 20 de ani, cele de gaze naturale in circa 15 ani, rezervele de carbune in circa 15-40 de ani, iar rezervele de uraniu pot asigura functionarea a doua grupuri de la centrala nucleara electrica de la Cernavoda pana in anul 2022. Romania a pus in functiune circa 46% din potentialul hidraulic economic amenajabil si

anume cele mai eficiente proiecte.

Structura resurselor de energie primara a tarii noastre arata astfel: petrol 40%, ,carbune 27%, gaze natural 23%.,energia nucleara 7%, si 3%. Iar situatia actuala a resurselor de energie primara,cantitativ arata astfel:

Ø      Zacamintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al productiei

interne si in conditiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential important. Rezervele actuale de titei sunt estimate la peste mil. tone. Productia anuala de titei a scazut de la 14 mil. tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5 mil. tone in 2006.

Ø      Zacamintele de gaze naturale sunt, de asemenea, limitate, iar dupa 1990 productia

interna. este indeclin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la peste 1 mld.m3. Productia anuala de gaze naturale a fost de 12 mld.m3 in anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul national anual total de gaze naturale.

Ø      Zacamintele de carbuni in Romania este de aproximativ peste 1300 mil de tone.

Pentru Romania, rezervele de resurse de energie primara dupa datele aproximate de mai sus, dar sugestive ca ordin de marime sunt: petrol-rezerve geologice - peste milioane tone pentru perioada milioane tone in anul 1988); peste 100 miliarde metri cubi gaze naturale pe perioada miliarde metri cubi in si milioane tone carbuni, rezerva utilizabila in 60 de ani.

Cele mai mari producatoare de petrol se imparte in doua categorii: "cele in care productia este in scadere din ce in ce mai mult tari) si cele in care productia este in crestere (alte tari). Dupa volumul productiei realizate, cele doua grupuri de tari au cam aceeasi capacitate de productie totala. Daca productia incepe sa scada in oricare dintre cele opt tari, acest fapt ar putea atrage inclinarea balantei catre declin "

Se poate observa ca productia de petrol sunt mult mari ,comparativ cu rezervele descoperite ceea,va determina o criza de petrol in viitorul apropiat. De exemplu in anul 2004 s-au extras 30 milioane de barili petrol pe zi,dar sa-u descoperit numai 7,5 milioane barili petrol nou.

Iar pana in jurul aniilor 2020 productia de energie primara va creste tot mai mult astfel:

Ø           productia zilnica de petrol la nivelul anului va fi aproximativ 90 milioane de barili

petrol pe zi.

Ø           extractia de carbunea se va dubla ajungand pana la 71x10(la 9) tone/anual.

Ø           cererea de gaze natural la 4x10(la 12) de m/ anual

Ø           iar tarile in curs de dezvoltare care consuma in prezent 30% din energia lumii vor

consuma in 2020 aproximativ 50% iar in anul 2100 circ 70% contribuind la cresterea poluarii mediului. Specialistii in domeniul resurslor de energie au definit energia ca avand mai degraba o conotatie sociala si culturala decat tehnologica.

Privita astfel, energia poate fi luata in considerare la proiectarea durabilitatii societatii viitoare.

"Antropologii energiei au definit energia ca avand mai degraba o conotatie sociala si culturala decat tehnologica. Privita astfel, energia poate fi luata in considerare la proiectarea durabilitatii societatii viitoare.Statistica arata ca speranta de viata la nastere este de peste ani la un consum de energie de tep(tone echivalent petrol)/locuitor si an; mortalitatea infantila este minima copii morti la nascuti vii) la un consum de circa tep /locuitor si an; procentul deanalfabeti se apropie de zero la consumuri de tep/locuitor si an, iar rata fertilitatii feminine nu se mai schimba dupa consumul de tep/locuitor si an "

Considerand optim un consum de tep/locuitor si an, la nivelul anului cand populatia Terrei va putea atinge miliarde locuitori (Johannesbourg Summit, consumul de energie ar trebui sa fie de circa miliarde tep, cu mult peste cifra de miliarde tep.

Sunt motive de a aprecia situatia energiei intr-un spatiu aproape de criza sau, cel putin,de incertitudine care ar justifica gestionarea acestei situatii prin masuri de tipul

a Reducerea necesarului (consumului) de energie prin eficienta, economie, tehnologii non-energointensive, folosirea resurselor regenerabile, alte modele de productie si consum, scumpirea energiei.

b. Alternative la resursele primare de energie exploatate in prezent.

c.    Usurarea accesului la resursele primare de energie existente a tarilor lipsite de rezerve geologice; restrictiile actuale sunt de ordin geografic, geopolitic si financiar.

e. Siguranta pe termen lung a accesului la resurse, pentru a permite economiei incadrarea pe

trenduri de dezvoltare pe termen lung.

Dupa cum se poate observa din datele de mai sus, prezentul si, mai ales, viitorul energeticii mondiale nu sunt usor de descifrat; multitudinea factorilor de influenta, incertitudinile, restrictiile de tot felul, inclusiv, cele ce privesc protectia mediului, evolutia economica a unor tari cu populatie numeroasa, toate acestea situeaza viitorul energeticii in domeniul haologiei unde principalii atractori sunt petrolul si gazele naturale.

1.3 Tendinte moderne in dezvoltarea economica durabila

"Daca se accepta ca o realitate inconturnabila evolutia demografica ascendenta, in conditiile uneia dintre tendintele moderne (declarate) ale dezvoltarii economice durabile, si anume globalizarea denumire sintetica a generalizarii pe plan mondial a liberalismului agresiv, a initiativei si proprietatii private garantate de administratiile statale, aceasta presupune:"[10]

o crestere semnificativa a consumului individual de produse si servicii, inclusiv de energie, astfel incat producatorii sa poata folosi beneficiile de scala.

o imbunatatire economica (prin maximizarea profiturilor) si prin locatiile alese pentru centrele de productie, astfel incat sa profite de surse de materii prime de care e nevoie, de energie si forta de munca la preturi cat mai mici posibile.

dezvoltarea unor piete de monopol, prin uniri si achizitii, si cu firme similare, pentru impunerea unor politici de produs si unor preturi indiferente fata de interesele consumatorilor.

In conditiile celeilalte tendinte majore moderne a dezvoltarii economice durabile, protectia mediului, aceeasi evolutie demografica ascendenta presupune:

limitarea unor cresteri a populatiei pentru a nu se depasi o anumita situatie de echilibru de care dispune si consumurile de resurse.

reorientarea consumului catre resursele mai usor regenerabile sau catre cele neregenerabile mai abundente, adica tranformarea modului de trai pentru un numar sporit de indivizi prin motivatie ecologica.

rationalizarea ecologica, a locatiilor urbane, deci orientarea catre locurile cu impact cat mai mic, asupra mediului si resurselor esentiale, astfel incat consecintele maririi populatiei sa nu induca sporuri proportionale ale afectarii capitalului natural.

Daca in primul plan al preocuparilor pentru asigurarea conditiilor dezvoltarii durabile se va plasa globalizarea , atunci resursele deci capitalul natural plus intelectul uman, vor suporta urmatoarele efecte:

circultia libera a fortei de munca si a capitalurilor de la o tara la alta, impusa de deplasarea locatiilor centrelor de productie catre cele eficiente financiar.

extinderea unor modele de instruire pentru usurarea schimburilor comerciale intre tari: la gusturi si aspiratii asemanatoare prin educatie si instruire, produse si servicii quasi-identice cu costuri reduse datorita cantitatilor mari realizabile.

crearea bogatiei si impartirea profiturilor proportional cu efortul financiar al investitorilor, fara echitate sociala;

utilizarea cit mai mult a resurselor economice. Exploatabile, indiferent de gradul de epuizare a celor ne-regenerabile si, din punct de vedere energetic, cu pastrare a tehnologiilor vechi de transformare si incercarea de compensare a externalitatilor prin masuri guvernamentale de protectie sociala.

In situatia in care tendinta fundamentala accentuata pentru dezvoltarea durabila este asigurarea protectiei mediului resursele deci capitalul natural si intelectul uman, vor suporta urmatoarele efecte, cu acceptarea unei forme democratice de dirijism statal si acestea sunt:

renutarea sau ocolirea cat de mult se poate activitatilor poluatoare, ceea ce impune modificari tehnologice esentiale, rezultate din cercetari fundamentale si aplicative costisitoare, de asemenea, putin atragatoare pentru investitorii privati.

folosirea minima, partial impusa cu instrumente de comanda si control, a resurselor naturale neregenerabile pentru satisfacerea cerintelor populatiei pe plan national.

dimunuarea folosirii cat mai mult a resurselor poluatoare, ceea ce admite investitii in surse alternative (regenerabile), cu recastigarea lenta a capitalurilor utilizate, deci putin ademenitor pentru investitorii privati;

micsorarea volumului transporturilor, prin ocolirea concentrari productiei departe de centrele de consum, ceea ce necesita dispersarea activitatilor productive, cedarea la economia de scala, deci costuri sporite de productie, dar cu economii la transport si distributie

Deoarece cultura face si ea parte din mediul in care ne dezvoltam, adaptarile noastre genetice vor fi si ele influentate de convingerile si stilul de viata pe care le vom adopta, spontan sau fortati de imprejurari, in raport cu folosirea surselor energetice.

Din cauza cresterii tot mai mult a populatiei lumii, v-a creste si consumul de energie concomitent.

Pentu acesta vom enumera tendintele cele mai interesante pentru evolutia sectorului de energie:

terminarea accelerata a resurselor naturale, deci necesitatea accentuarii preocuparilor si sporirea finantarii reducerii intensitatii energetice, cuplate cu investigarea surselor alternative de energie;

retele IT mai largi si mai performante care vor permite compararea performantelor prin benchmarking instantaneu si cuprinzator, cu circulatie largita a informatiilor tehnice si financiare, dar cu pericole sporite de spionaj economic.

virtualizarea proceselor organizatorice si de piata va necesita consacrarea unor fonduri semnificative pentru elaborarea de scenarii sofisticate, care sa poata simula realist functionarea ansamblurilor energetice;

dezvoltarea urbanizarii, deci cresterea consumului de energie electrica si termica concentrate pe suprafete mai mici, dar cu nevoi superioare de siguranta si fiabilitate, va impune regandirea asigurarii alimentarii cu energie.

intensificarea cooperarii si integrarii regionale, deci necesitatea coordonarii procedurilor de exploatare, a burselor de energie si de capacitati de generare si de transport, precum si crearea unor obiective energetice regionale, inclusiv de protectie a mediului;

Prin urmare, crestera de energie la nivel global va continua sa creasca tot mai mult, iar cerintele de petrol se asteapta sa mareasca in urmatorii 15 ani cu 32%, in timp ce consumul de gaze naturale va creste cu 48%. Atat tarile dezvoltate, cat si cele in curs de dezvoltare vor participa la cresterea cerintelor energetice si chiar daca se vor investi pana in anul 2030 peste 1000 de miliarde USD in centrale cu surse regenerabile, altele decat hidro, totusi triplarea ponderii acestor tehnologii in generarea de energie pe plan global nu va conduce la o pondere mai mare de 6%.

"Se poate remarca o serie de tendinte favorabile, cum este aceea ca, in comparatie cu anii '70, consumul de energie reprezinta o parte mult mai mica a Produsului Intern Brut global,

infrastructura este din ce in ce mai eficienta, iar companiile din sector invata sa practice cai noi, mai eficiente, de producere si furnizare a energiei."[11]

Mai ramane de rezolvat probleme cheie, cum sunt cele legate de evolutia sectorului energie in urmatorii 3 pana la 5 ani sau la ce preturi si la ce surse energetice alternative, potrivite dezvoltarii durabile, sa se astepte consumatorii.

Un raspuns aspru ar fi ca nu prea sunt posibilitati alternative pentru schimbari majore in

urmatorii 20-30 de ani si ca cele mai eficiente si bogate surse de energie vor continua sa fie

petrolul si gazele naturale, urmate de carbune, pana cand se vor epuiza .

"Se pare ca in anul 2025, petrolul si gazele vor asigura 65% din cereri, iar daca adaugam la acestea si carbunii, resursele fosile vor acoperi aproape 90% din consum, cu toate ca arderea lor revarsa in atmosfera 25 miliarde de tone de dioxid de carbon anual, ceea ce revine la 800 de tone pe secunda.

O sinteza foarte graitoare in ceea ce priveste sursele generatoare de gaze cu efect de sera, zonele de prelucrare si utilizare a acestor resurse, precum si efectele rezultate este prezentata in figura 1.3(care sea afla la pagina 20), din care cel mai frapant este locul dominant al energiei in producerea de CO2

1.4 Strategii europene in productia si distributia energiei electrice si termice

Piata europeana a energiei electrice si termice este supusa unui proces de liberalizare cu viteze diferite de la o tara la alta, care re-modeleaza intreg campul de operatii. In cadrul acestei revolutii se pot distinge trei abordari strategice, care scoate in evidenta relatiile dintre actorii sectorului energie electrice si termice, strategii carora li s-au acordat denumiri inspirate din strategiile jocului de sah:

"fianchetto: strategie prudenta cu efecte moderate asupra posibilitatilor celuilalt actor de a-si desfasura jocul;

sacrificiu: strategie defensiva, care implica cedarea unei piese pentru obtinerea unor avantaje, fara a spori viteza jocului;"[13]

gambit: strategie ofensiva, care sporeste viteza jocului si asigura avantaje de pozitie."

Fortele comune ale tuturor tarilor Uniunii Europene schimba cat se paoate demult regulile evolutiei sectorului energiei electrice si termice. Acestea sunt: concurenta, legislatia, cerintele clientilor, noile tehnologii si aparitia unor noi companii de utilitati.

Evolutia sectorului energiei electrice si termice ar putea fi inclusa intr-unul din scenariile descrise in cele ce urmeaza.

Scenariul "Disparitia utilitatilor' sau a companiilor mari, descompus pe specialitati, simbolizeaza disparitia marilor companii in domeniul energiei electrice si termice datorita ruperii lantului producerii valorii adaugate. Acest fenomen este propulsat de focalizarea asupra competentelor in cadrul careia noile societati se specializeaza fie in exploatarea instalatiilor, fie in sisteme informatice, fie in cunoasterea si servirea clientilor, astfel incat sa maximizeze valoarea adaugata.

Scenariul "monopolurilor" in care marimea companiilor prevaleaza, iar schimbarea reglementarilor este greoaie. Jucatorii mari, fostele monopoluri, vor fi in stare sa-si exploateze avantajele puterii, sa incetineasca ritmul liberalizarii efective si al introducerii concurentei transparente si sa blocheze intentiile reformatoare ale reglementatorilor.

Scenariul "Vanzatorilorilor' in care transferurile se for face pe baza unor calcule ale

valorii. In aceste conditii, vor aparea mai multi jucatori pe piata energiei electrice si termice precum si capitaluri lichide mai mari. Parteneriatele, societatile mixte si aliantele vor permite firmelor sa acceseze noi piete in domeniul energiei electrice si termice.

Fiecare dintre strategiile enuntate de mai sus vor actiona in contextul unuia sau altuia dintre scenariile descrise, iar "organismele competente' dar, in primul rand, managerii companiilor energiei electrice si termice implicate, vor trebui sa analizeze raspunsurile posibile la urmatoarele intrebari critice:

Sunt oare valabile toate strategiile enumerate in oricare din scenariile evolutiei viitoare a sectorului energiei electrice si termice

Cum ar trebui modificate companiile europene in domeniul energiei electrice si termice de propriile strategii, pentru a-si asigura succesul in oricare din scenariile evolutiei viitoare a sectorului energie electrice si termice

Ce ar trebui sa faca firmele din sectorul energiei electrice si termice pentru a influenta viitorul in care vor fi apoi obligate sa functioneze

Raspunsul la prima intrebare de mai sus este urmatorul: pentru fiecare scenariu, doar una dintre strategii este realmente potrivita. Astfel, companiile in domeniul energiei electrice si termice care aplica strategii nepotrivite scenariului cu cele mai multe sanse de a deveni o realitate, au de ales intre doua cai: fie isi modifica cat se poate de rapid modul de operare, fie incearca sa influenteze viitorul scenariu in sensul care le este favorabil.

Inlocuirea strategiilor este posibila, dar cere calitati deosebite de comunicare si de transfer al competentelor. Cheia pentru realizarea rapida si cu succes a unor schimbari o constituie construirea in ritm alert a noilor competente, fie prin achizitionarea lor (prin preluare de societati specializate in domeniul energei electrice si termice sau angajare de specialisti), fie prin dezvoltarea lor organica, interna. Competentele considerate necesare sunt:

Priceperea de a optimiza exploatarea si gestiunea echipamentelor si retelelor.

Raspunsul cererii.

Priceperea de a folosi datele de functionare pentru scaoterea informatiilor cu valoare manageriala., daca e nevoie.

Priceperea de a asigura nivelul calitativ optim al serviciilor oferite clientilor, de a oferi

produse (servicii) noi si de a construi o "marca' a companiei (branding).

Implicatiile pe termen lung ale schimbarilor amintite sunt profunde si ele vor intampina piedici determinate de imperfectiunile introducerii noilor strategii si anume:

Ø comunicare lipsita de eficienta, care nu reuseste sa-i faca nici pe investitori si nici

pe consumatori sa inteleaga atat strategia, precum si faptul ca rezultatele asteptate sunt cruciale pentru asigurarea succesului companiei

Ø conceperea unor strategii nepotrivite, lipsite de creativitate si de robustete;

Ø implementarea nereusita, chiar daca strategia aleasa este buna;

Inlaturarea sistematica a acestor probleme creeaza un ciclu cu auto-sustinere, care permite o cresterea semnificativa a pretului actiunilor la bursa si, implicit, generarea lichiditatilor necesare pentru cumpararea de achizitii noi, deci pentru aplicarea strategiei ofensive ,gambit'.

Pe de alta parte, daca aceste probleme nu sunt rezolvate, compania va trebui sa vanda parti din afacere (strategia de sacrificiu) sau, si mai rau, sa cedeze controlul afacerii celor ce o cumpara, in intregime sau prin majoritatea actiunilor.

Raspunsul la intrebarea referitoare la posibilitatile de influentare a viitorului scenariu probabil, implica influentarea insasi a parghiilor ce determina schimbarile, operatie foarte dificila din cauza numeroaselor forte care se opun acestora. De exemplu, presiunile exercitate de clienti asupra alegerii cailor de schimbare sunt puternice si nu pot fi neglijate de companiile de electricitate si termice existente. Pe deasupra, reglementarile supra-nationale promovate de Uniunea Europeana sunt extrem de greu de influentat deoarece ele sunt rezultatul unor procese birocratice complicate si, din pacate, stabile. De aceea, companiile care si-au construit pana acum relatii cu reglementatorii nationali, vor trebui sa lucreze din greu pentru dezvoltarea de relatii cu organismele de reglementare ale Uniunii Europene.

De asemenea, dezvoltarea si aplicarea noilor tehnologii poate fi eventual amanata, dar schimbarile rezultante sunt greu de influentat. La fel sunt si noile societati care intra in sector si care reprezinta forte proaspete ale schimbarii si pot foarte bine sa achizitioneze companiile intarziate.

Pentru apararea pietelor interne de energie electrica si termica si pentru a incetini ritmul liberalizarii acestora, multe din companiile de electricitate europene dezvolta aliante nationale si internationale intarite prin cedari reciproce de actiuni prin care asigura realizarea unei mase critice, ca putere economica, precum si bilanturi anuale pozitive. Aceasta strategie defensiva le protejeaza pietele nationale, in cadrul carora pana de curand aveau pozitii de monopol, si blocheaza intrarea concurentei, care este fortata sa incerce folosirea unor nise rezervate asigurarii unor servicii speciale.

Alte companii, care nu sunt prea sigure de rezultatele lor in lumea intens competitiva, isi reevalueaza si restructureaza organizatiile si componentele afacerilor. Unele vand la momentul potrivit o parte din afacere sau gasesc parteneri pentru investitii, fie pentru a castiga accesul la alte zone de servicii, fie pentru a-si concentra activitatea pe anumite segmente ale generarii valorii adaugate. Bineinteles, sunt si unele companii care ies complet sau partial din afaceri pentru a evita luptele concurentiale.

Fiecare companie existent din sectorul energiei electrice si termice este, in felul ei, unica prin propria ei geografie, prin forma si caracteristicile zonei de transport si distributie a energiei electrice si termice, prin impactul de mediu (cunoscutul environment footprint prin arhitectura si varsta sistemului tehnic, prin nivelul riscurilor acceptate, prin piramida telurilor manageriale si prin aspiratiile financiare, fiecare strategie de actiune va fi unica si inimitabila.

Se recomanda totusi unele cai general valabile pentru facilitarea stabilirii unei strategii de succes, si anume:

Companiille din sectorul energiei electrice si termice trebuie sa ia in considerare, in primul rand, valoarea cunoasterii si patrunderii fenomenelor tehnice si economice, nu costurile asigurarii informatiilor. De fapt, costurile automatizarii presupuse de tehnologiile energetice actuale sunt greu de dovedit prin beneficiile investitiei, asa incat trebuie sa primeze estimarea cresterii priceperilor, a eficientei economice si a eficacitatii schimbarilor asupra rezultatelor pe termen lung ale afacerii.

Cresterea nivelului discutiilor si analizei strategiilor dincolo de momentul deciziei; trebuie luat in considerare intregul lant al valorii implicat de automatizari si anume: oameni, procese, cunostinte si doar apoi tehnologie.

Informatia disponibila trebuie sa fie rezultatul clar si real, fara carpeli, al experientei si tehnologiei, fara a se confunda un sistem integrat cu colectarea informatiilor pentru conducere, deoarece acestea sunt activitati separate care se pot cel mult sprijini reciproc.

In cadrul strategiilor europene productia de energie electrica, pezentat in tabelul 3, precum si modul in care diversele surse de energie primara participa la productia de energie electrica Se pot remarca urmatoarele elemente: Ponderea combustibililor fosili in producerea de energie electrica va creste de la 63 % la 73,7%. Carbunele isi mentine pozitia de lider in ceea ce priveste productia de energie electrica. Prin avantajele pe care le ofera, indeosebi din din punctul de vedere al protectiei mediului, ponderea gazului natural se va dubla. Desi in valoarea absoluta participarea surselor regenerabile dc energie (altele decat energia hidraulica) va creste semnificativ, ponderea lor nu va depasi 2,3%.

Tabelul 1.3. Participarea formelor de energie primara la producerea de energie electrica,%[14]

1. Includ urmatoarele categorii de energii regenerabile: geotermala, eoliana, solara, a mareelor, a valurilor, biomasa, deseuri industriale si menajere.

Din acest tabel se poate observa o scaderea,a formelor de energie primara care participa producerea de energie electrica, pentru urmatorii 10 ani,desi consumul de energie elctrica

va creste,ceea va determina folosirea tot mai mult a resurselor de energie regenerabila.