ELECTROSECURITATEA

Electrosecuritatea reprezinta unul din cel mai importante capitole din normele de protectia muncii, diversitatea si complexitatea echipamentelor (instalatiilor) electrice, gradul de pericol al activitatii propriu-zise, gradul de aplicabilitate a masurilor de securitate reprezentand un domeniu vast de studiu si cercetare.

Aceste note de curs isi propun abordarea unor aspecte cu aplicabilitate practica, strict necesare unei pregatiri de specialitate in domeniu.

Notiuni generale - terminologie

Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa.

Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.

Norme de protectia muncii la proiectarea, executarea si montarea instalatiilor si echipamentelor electrice.

Norme de protectia muncii la exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice. Manevre in instalatiile electrice.

Admiterea la lucrare.

Prim ajutor in caz de accidentare datorita curentului electric. Limite maxime admise pentru curenti si tensiune.

Metode de investigare ergonomica a locurilor de munca.

Anexe.

1. Notiuni generale - terminologie

Electrosecuritatea include totalitatea metodelor si mijloacelor de protectie impotriva electrocutarii.

Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.

Pentru aprofundarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii cat si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei electrice e necesara definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene si romanesti in vigoare. Astfel se definesc urmatorii termeni:

Masura de protectie - metoda tehnica si/sau organizatorica de prevenire a electrocutarii.

Mijloc de protectie - produs destinat protectiei impotriva electrocutarii.

Zona de manipulare (volum de accesibilitate) - spatiul in care stationeaza sau circula oameni si care este limitat de catre suprafata pe care omul nu o poate atinge fara mijlocirea unui obiect.

Incapere (spatiu) de productie electrica - incapere (spatiu), utilizata exclusiv, pentru procese tehnologice electrice, in care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice respective si care au responsabilitati in acest sens, in conformitate cu documentatia tehnica specifica in vigoare.

Sistem de protectie - ansamblu de doua sau mai multe mijloace si sau masuri de protectie.

Persoane calificate - persoane avand cunostinte tehnice sau o experienta suficienta care sa permita evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune.

Persoane avertizate - persoane informate si/sau supravegheate de persoane calificate in scopul evitarii pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de intretinere, executie sau exploatare).

Parte sub tensiune (parte activa) - conducator sau element conducator care in regim normal de lucru se afla sub tensiune.

Atingere directa - atingere de catre un om nemijlocita sau prin intermediul unui element conductor al partilor active ale unei instalatii electrice.

Atingere indirecta - atingerea de catre om a unor parti intrate accidental sub tensiune datorita unui defect electric.

Clasa de protectie - simbol numeric conventional care arata modul de realizare a protectiei impotriva electrocutarii.

Parte conductoare naturala - element conductor care nu apartine instalatiei electrice, dar care poate transmite un potential electric (structuri metalice, conducte de apa, gaze sau alte fluide).

Parte accesibila - parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsa de om, direct sau cu degetul de control.

Masa - parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibila, care poate fi atinsa direct de om si care poate fi pusa sub tensiune accidental sau voit in cazuri speciale.

Contact de protectie - element care serveste la realizarea continuitatii electrice intre masa si instalatia de protectie.

Echipament electric - ansamblu de elemente destinat producerii , transportului, distributiei, acumularii, masurarii, transformarii sau utilizarii energiei electrice.

Utilaj electric - ansamblu de echipamente electrice si de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru.

Punct neutru (neutru) - punct comun al partilor active ale sursei de tensiune ale carui diferente de potential, in valori absolute, fata de fiecare conductor activ (faza) sunt egale in functionare normala.

Punct de nul (nul) - neutru legat la o priza de pamant printr-o rezistenta electrica neglijabila.

Schema de protectie - schema in care se reprezinta situatia punctului neutru al sursei de tensiune si a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice, in raport cu pamantul (masa).

Izolatie electrica (izolatie) - material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolarii partilor active.

Izolatie principala (izolatie de baza) - izolatie destinata asigurarii protectiei impotriva atingerilor directe.

Izolatie de lucru (izolatie functionala) - izolatie dimensionata care asigura functionarea normala a echipamentului.

Izolatie suplimentara - izolatie destinata asigurarii protectiei impotriva atingerilor indirecte periculoase in cazul deteriorarii izolatiei principale.

Izolatie dubla - izolatie constituita dintr-o izolatie principala si o izolatie suplimentara.

Izolatie intarita - izolatie principala imbunatatita, care are proprietati mecanice si electrice echivalente cu cele ale izolatiei duble.

Defect de izolatie - scadere sub limita prescrisa a rezistentei de izolatie dintre un conductor activ si pamant (masa) sau dintre conductoare active.

Borna de protectie - borna prevazuta pentru legarea unui conductor de protectie.

Zona cu circulatie frecventa - zona neingradita care se afla la o distanta mai mica sau egala cu 15 m, de drumuri, sosele, ingradirile locuintelor, unitatilor industriale sau agricole, accesibila si altor persoane decat cele care fac parte din personalul de exploatare.

Zona cu circulatie redusa - zona ingradita in care are acces numai personal special instruit, precum si zona aflata la distanta mai mare de 15 m, de drumuri, sosele, locuinte sau ingradirile acestora.

Distanta de protectie - distanta dintre parti active si carcase de protectie, ingradiri, balustrade, bare de protectie sau zona de manipulare.

Punere la pamant - atingere accidentala intre o parte activa si pamant sau o parte conductoare in contact cu pamantul.

Punere la masa - atingere accidentala intre o masa activa si masa.

Timp de deconectare - durata intre producerea defectului si deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrica.

Conductor activ - conductor destinat transportului sau distributiei energiei electrice, care in regim normal de lucru se afla sub tensiune.

Conductor de protectie - conductor utilizat pentru realizarea protectiei impotriva electrocutarii si care leaga masele cu:

alte mase;

o priza de pamant;

un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pamant (masa);

parti legate la pamant (masa);

o parte conductoare straina;

dispozitive de protectie.

Conductor de legare la priza de pamant - conductor prin care se stabileste legatura dintre priza de pamant si conductorul principal de legare la pamant sau reteaua conductoarelor principale de legare la pamant.

Conductor de nul - conductor care se leaga la nul.

Conductor de nul de protectie - conductor de protectie prin care se leaga masele la punctul de nul.

Conductor de nul de lucru - conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrica.

Tensiune de atingere - parte din tensiunea unei instalatii de legare la pamant la care este supus omul aflat la o distanta de 0,8 m fata de masa pe care o atinge.

Tensiune de pas - parte din tensiunea unei instalatii de legare la pamant la care este supus omul cand atinge simultan doua puncte de pe sol, pe directia gradientului de potential, aflate la o distanta de 0,8 m intre ele.

Tensiune de lucru - valoare efectiva a tensiunii electrice a unui echipament (instalatie) electric in conditii normale de lucru.

Tensiune redusa - tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depaseste 50 V in curent alternativ si 120 V in curent continuu si care se foloseste ca masura de protectie impotriva electrocutarii.

Priza de pamant - element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) in contact cu pamantul pentru trecerea curentului in sol.

Priza de pamant artificiala - priza de pamant construita special pentru conducerea curentului in sol.

Priza de pamant naturala - element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei constructii sau instalatii, care indeplineste si conditiile unei prize de pamant.

Instalatie de legare la pamant - ansamblu format din conductoare de legare la pamant si priza de pamant prin care se realizeaza legarea la pamant.

Instalatie de legare la pamant de protectie - instalatie cu ajutorul careia se realizeaza protectia prin legare la pamant.

Rezistenta de dispersie a unei instalatii de legare la pamant

Rezistenta de dispersie rezultanta a prizelor de pamant si conductoarelor de legatura dintre acestea ce constituie instalatia;

Raport dintre tensiunea instalatiei de legare la pamant si curentul de trecere la pamant prin priza.

Conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice se impun masuri tehnice pentru:

protejarea persoanelor fata de pericolul generat la atingerea directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;

eliminarea temperaturilor, arcurilor electrice sau radiatiilor periculoase;

realizarea de echipamente tehnice adecvate mediului de exploatare luandu-se masuri speciale impotriva producerii de explozii si incendii.

protejarea persoanelor (personal de intretinere si exploatare) si a bunurilor (echipamente de lucru) impotriva pericolelor generate de echipamentul electric (sau echipamente actionate electric).

asigurarea unei izolatii corespunzatoare a echipamentelor electrice in conditia unei fiabilitati marite.

Masurile tehnice trebuie sa fie sustinute si de masuri organizatorice ferme si eficiente care sa permita exploatarea si intretinerea echipamentelor electrice in conditii nepericuloase indiferent de caracteristicile locului de munca.

Din punct de vedere al electrosecuritatii locurile de munca se definesc astfel:

Loc de munca putin periculos - spatiu care in conditii normale este caracterizat simultan prin :

umiditatea relativa a aerului, max 75% la temperatura aerului cuprinsa intre 15-30ºC.

pardoseala (amplasament) izolanta.

Loc de munca periculos (mediu periculos) - spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii :

Ø     umiditatea relativa a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC.

Ø     pardoseala cu proprietati conductoare (beton, pamant).

Ø     parte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa cel mult 60% din zona de manipulare.

Ø     prezenta de pulberi conductoare (pilitura de metal, grafit)

Ø     prezenta de fluide care micsoreaza impedanta corpului uman.

Loc de munca foarte periculos (mediu periculos) - spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

umiditatea relativa a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º.

parti conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa mai mult de 60% din zona de manipulare.

prezenta de agenti corozivi.

Masurile si mijloacele de protectie se clasifica astfel:

Masuri si mijloace de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa.

Masuri si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.

Masurile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa se clasifica astfel:

- masuri tehnice

- masuri organizatorice.

Masurile si mijloacele de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta sunt numai masuri si mijloace tehnice.

Spatiile sau incaperile in care se monteaza instalatiile electrice se clasifica astfel:

spatiu sau incapere de productie electrica

spatiu sau incapere cu alta destinatie.

Normele generale prevad obligativitatea angajatorului (in contextul responsabilitatii sale) de a lua masurile necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii angajatilor, respectiv prevenirea riscurilor de accidentare, informarea si instruirea angajatilor, realizarea cadrului organizatoric. In situatiile in care angajatorii nu-si pot realiza sarcinile ce le revin din legea protectiei muncii si alte acte normative prin specialistii proprii vor solicita serviciile unor persoane juridice sau fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul protectiei muncii. Contractarea serviciilor sau a persoanelor specializate din exterior pentru realizarea activitatii de prevenire si protectie nu exonereaza angajatorul de raspunderile ce ii revin in domeniu.

2. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice mijloace (masuri) tehnice iar dupa caz si mijloace (masuri) organizatorice.

Masurile organizatorice completeaza masuri tehnice pentru realizarea protectiei necesare.

A) Masuri tehnice

Standardele si normele de protectia muncii nominalizeaza la aceasta data urmatoarele masuri tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa.

a)      acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru ale instalatiilor si echipamentelor electrice). Materialele electroizolante folosite trebuie sa fie rezistente la solicitarile chimice si fizice din mediul in care trebuie sa functioneze. Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (tesaturi, fileuri, benzi din tesaturi sau lemn) nu constituie o izolare in sensul protectiei impotriva electrocutarii prin atingere directa.

b)      inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectie prin carcasare). Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa fie rezistente la solicitarile fizice si chimice in mediul in care functioneaza. De asemenea daca este cazul se impun prin constructie masuri suplimentare de protectie a carcaselor la incendii si explozii.

Deschiderea unei carcase trebuie sa fie posibila atunci cand este indeplinita una din urmatoarele conditii:

utilizarea unei chei sau a unei scule (nu permite decat accesul persoanelor calificate sau avertizate);   

partile active montate pe partea interioara a usilor trebuie sa fie ingradite sau usile trebuie prevazute cu dispozitive mecanice de blocare in pozitia deschisa;

separarea tuturor partilor active situate in interiorul carcasei; de exemplu usa carcasei nu poate fi deschisa decat dupa deconectarea tuturor partilor active situate in interiorul carcasei.

c)      - ingradiri fixe - pot fi de trei categorii: -ingradiri cu pereti si usi pline;

-ingradiri cu plasa metalica;

-ingradiri cu balustrada.

Distanta intre partile active ale instalatiei electrice si ingradirile fixe (distanta minima de izolare in aer intre partile active ale instalatiei si elemente legate la pamant) se stabileste in documentatie in functie de tensiunea nominala de lucru a instalatiei respective si de locul de amplasare.

- ingradiri mobile - se folosesc pentru protectia persoanelor numai in timpul executarii unor lucrari in instalatii electrice, impotriva apropierii directe sau prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare,etc) de partile active la distante mai mici decat cele minime admise de protectie.

d)      protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate. Aceasta masura tehnica se aplica de regula in incaperile si spatiile de productie electrica si la liniile electrice aeriene prin respectarea distantelor minime admise fata de alte obiecte din apropierea liniilor respective. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile (poduri rulante,etc.) se admit parti active in constructie deschisa cu conditia evitarii atingerii sau apropierii de partile active. Aceasta se obtine prin amplasarea la inaltime mare fata de caile de acces si circulatie ale persoanelor neautorizate pentru exploatarea instalatiei, electrice precum si prin prevederea de ingradiri inchise pe calea de acces a persoanelor autorizate pentru exploatarea instalatiei electrice respective.

e)      scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune.   

Obligatoriu se scot de sub tensiune urmatoarele elemente:

partile active aflate sub tensiune la care urmeaza a se lucra;

partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar care se gasesc la o distanta mai mica decat limita minima admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru;

partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor aflate la o distanta mai mare decat limita maxima admisa, dar care,pentru executarea de manevre si admiterea la lucru trebuie scoase de sub tensiune (traversari, paralelisme,etc.)

Scoaterea de sub tensiune este realizata cand se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

separarea electrica a instalatiei prin:-intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie la care urmeaza a se lucra si anularea automatizarilor care conduc la conectarea intrerupatoarelor;-blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive.   

identificarea instalatiei sau a partii de instalatie la care urmeaza a se lucra.

verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit.   

delimitarea materiala a zonei de lucru   

asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.

Instalatia electrica scoasa de sub tensiune este instalatia separata electric care a fost legata la pamant si in scurtcircuit.

f)        - utilizarea de dispozitive speciale pentru legare la pamant si in scurtcircuit . In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, care se executa dupa verificarea lipsei de tensiune. Prin efectuarea legaturilor la pamant si in circuit trebuie sa se asigure protectia impotriva aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca, descarcarea partilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente si protectia impotriva tensiunilor reduse.

g)      - folosirea mijloacelor de protectie electroizolante se aplica atat la lucrari in instalatii scoase de sub tensiune cat si in cazul lucrarilor efectuate fara scoaterea de sub tensiune a instalatiilor si echipamentelor electrice. Lucrarile fara scoaterea de sub tensiune se efectueaza de personal autorizat pentru lucru sub tensiune.   

Mijloacele de protectie electroizolante sunt:

- prajini electroizolante;

- clesti electroizolanti;

- indicatoare de tensiune;

- indicatoare de corespondenta a fazelor;

- placi si folii electroizolante;

- teci sau degetare electroizolante;

- palarii electroizolante;

- manusi si cizme electroizolante;

- carcase electroizolante;

- platforme electroizolante;

- scule cu maner electroizolant;

Nepurtarea echipamentului individual de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare. In acelasi timp trebuie mentionat faptul ca angajatul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu i se asigura echipamentul individual de protectie prevazut, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare.

h)      - alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie se realizeaza astfel incat in circuitul de lucru al echipamentului (utilaj, unealta, aparat) sa nu apara o tensiune mai mare decat limita maxima admisa a tensiunii reduse. Alimentarea la tensiune redusa de protectie se realizeaza printr-un transformator sau un grup motor-generator special construit in acest scop. Se interzice folosirea autotransformatoarelor sau rezistentelor pentru obtinerea tensiunii reduse.

i)        - egalizarea potentialelor se realizeaza prin legarea elementului la care trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutarii cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni in contact (concomitent cu atingerea elementului ajuns accidental sub tensiune) astfel incat sa se reduca diferenta dintre potentialele la care poate fi supus omul. Legaturile pentru egalizarea potentialelor se realizeaza fie prin conductoare special prevazute in acest scop (de ex. aplicarea protectiei la echipamente portabile) fie prin diferite obiecte conductoare existente in zona respectiva (conducte cu diferite destinatii, sine de cale ferata, etc.)

Masurile tehnice prezentate sunt detaliate in STANDARDE si regulamente de exploatare-intretinere a instalatiilor (echipamentelor) electrice. Detaliile si precizarile privind realizarea masurilor tehnice se stabilesc in documentatiile tehnice specifice in vigoare pentru protectia muncii in instalatii electrice in functie de conditiile specifice, categoria instalatiei electrice, tensiunea de lucru, pozitia de lucru, zona de manipulare, complexitatea instalatiei, grad de periculozitate, etc.

B) Masurile organizatorice aplicate pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa sunt:

a)      admitere la lucru pentru executarea de interventie la instalatii electrice numai a personalului calificat autorizat si instruit pentru lucrarile specifice;

b)      executarea interventiilor numai in baza documentelor de acces in instalatii: autorizatie de lucru scrise (AL), instructiuni tehnice interne de protectia muncii (ITI-PM), atributii de serviciu (A.S), dispozitii verbale (DV) sau procese verbale (PV), obligatii de serviciu (OS) sau pe propria raspundere (P.R.)

c)      delimitarea materiala a locurilor de munca.

d)      esalonarea operatiilor de interventie in instalatiile electrice si respectarea succesiunii manevrelor conform regulamentelor de manevra.

e)      elaborarea instructiunilor de lucru pentru intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice pentru interventii in instalatii electrice si instruirea personalului cu aceste instructiuni. Un rol deosebit il au instructiunile de interventie in caz de avarii, accidente, explozii si incendii si efectuarea exercitiilor practice de interventie in asemenea situatii.

f)        executarea verificarilor periodice privind starea echipamentelor si modul de aplicare si respectare a masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.

In incheiere ca regula generala, obligatorie, mentionam faptul ca la orice instalatie sau echipament electric (aparat, utilaj, scula, cablu, etc.) sau in incaperile sau spatiile de productie electrica, partile active trebuie sa fie inaccesibile atingerilor directe.

3. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnica. Este interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie: o masura de protectie principala care sa asigure protectia in orice conditii si o masura de protectie suplimentara care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale.

De regula se aplica cumulativ doua sau mai multe mijloace de protectie care constituie un anumit sistem de protectie.

Toate sistemele de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta terbuie sa evite mentinerea tensiunii de atingere si de pas peste limitele maxime admise, un timp mai mare decat cel maxim admis (STAS 2612-87).

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se asigure deconectarea sectorului defect (partea instalatiei sau echipamentului la care a aparut defectul) in decurs de maxim 3secunde.

Pentru instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune sistemul de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza prin aplicarea uneia, sau cumulativ a mai multor masuri de protectie, dintre care insa, legarea la pamant de protectie este totdeauna obligatorie (N.G.P.M. art.350.alin.3).

In cazul retelelor de joasa tensiune sistemul de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se stabileste in functie de categoria retelei.

Mijloacele tehnice pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta sunt urmatoarele:

a)          alimentarea la tensiune redusa - folosita si ca mijloc de protectie impotriva atingerilor directe. Precizarile privind realizarea si aplicarea alimentarii la tensiune redusa sunt stabilite in documentatia tehnica speciala.

b)          legarea la priza de pamant se realizeaza prin racordarea elementelor protejate impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la priza de pamant. Aceasta trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie suficient de mica pentru ca in cazul unui defect sa se obtina cel putin stabilirea unui curent suficient de mare pentru a determina actionarea protectiei maximale de curent montate inaintea elementului protejat in decurs de maxim 3 secunde. In cazul in care acest timp nu se poate respecta trebuie ca tensiunile de atingere si de pas sa nu depaseasca limitele maxime admise (conform STAS 2612-87) pentru timpi de declansare mai mari de 3 secunde. De regula se realizeaza o retea generala de legare la pamant care deserveste toate elementele ce trebuie legate la pamant aflate in aceeasi incinta sau platforma.

c)          legarea la nul de protectie se realizeaza prin racordarea elementelor la care trebuie sa se prevada o protectie impotiva electrocutarii prin atingere indirecta la punctul de nul al sursei de energie (generator sau transformator), astfel incat impedanta circuitului de inchidere a curentului de defect sa fie suficient de mica pentru a obtine un curent suficient de mare care sa determine actionarea protectiei maximale de curent montata inaintea elementului protejat intr-un timp de cel mult 3 secunde.

Pe langa legarea la nul de protectie trebuie sa se prevada o masura suplimentara de protectie daca exista cel putin una dintre urmatoarele situatii:

instalatia electrica sau conditiile de exploatare nu prezinta siguranta deconectarii echipamentului defect intr-un timp mai scurt de 3 secunde;

pentru legarea la nul se foloseste unul din conductoarele de aluminiu al unui cablu sau al unei linii electrice aeriene.

locul de munca este periculos sau foarte periculos.

Ca masura suplimentara de protectie se poate folosi:

legarea suplimentara a carcaselor si a elementelor de sustinere a echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie;

executarea de legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie;

executarea de legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale echipamentelor si alte elemente conductoare aflate in zona de manipulare, in vederea egalizarii potentialelor;

izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante;

folosirea unor dispozitive automate de protectie la curenti de defect sau la tensiuni de defect periculoase, care sa deconecteze sectorul defect.

In cazul in care protectia prin legare la nul este suplimentata de o protectie prin legare la pamant, instalatia de legare la pamant trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4 ohmi.

De regula conductorul de nul de protectie (simbol PE) trebuie sa fie diferit de conductorul de nul de lucru (simbol N) folosit pentru scopuri tehnologice ca parte activa a instalatiei. Precizarile privind realizarea instalatiilor de legare la conductoarele de nul sunt redate in STAS 6613-83.

d) izolarea suplimentara de protectie poate fi realizata prin:

-izolare de protectie realizata sub forma de invelis exterior din material rezistent la solicitarile din mediul unde este utilizat echipamentul electric. Este interzis ca acest invelis sa fie suntat (strapuns) in vreun loc cu parti conductoare prin care s-ar putea transmite o tensiune periculoasa in caz de defect.

- izolare de protectie sub forma unui strat izolant intermediar montat fix intre partile conductoare care pot fi atinse de om si partile care in caz de defect pot ajunge sub tensiune.

- izolare de protectie realizata sub forma unei izolatii de lucru intarite ce contribuie sa indeplineasca conditiile generale ale izolarii suplimentare de protectie.

Conditiile generale pentru izolatia de protectie a echipamentului sunt:

materialele electroizolante folosite trebuie sa aiba o rezistenta mecanica, electrica, chimica si termica astfel incat efectul de protectie sa nu fie diminuat in cazul folosirii normale a echipamentului respectiv. De asemenea trebuie sa fie indeplinite conditiile referitoare la rezistenta la rupere, la conturnare, la coroziune, stabilitatea formei, rezistenta la propagarea flacarii si la imbatranire.

materialul izolant trebuie sa reziste fara strapungeri sau conturnari timp de 1 minut la o tensiune alternativa de incercare de cel putin 4 KV, 50 HZ aplicata intre elementul care in mod normal se afla sub tensiune si elementele accesibile atingerii.

e) izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat electroizolant intre om si pamant, respectiv partile conductoare care se afla in contact direct sau indirect cu pamantul si care sunt in zona de manipulare a omului.

Stratul electroizolant trebuie sa aiba o rezistenta de izolatie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara.

Izolarea amplasamentului se caracterizeaza prin urmatorii coeficienti de amplasament

in cazul izolarii fata de pamant

in cazul izolarii fata de partile conductoare care se afla in contact direct sau indirect cu pamantul.

Coeficientii de amplasament se definesc prin relatiile:

si

R_h - rezistenta electrica a corpului omului

R_d - rezistenta echivalenta de izolare la picioarele omului fata de pamant

R_iz - rezistenta stratului izolant fata de elementele conductive in contact cu pamantul.

In cazul atingerii unei parti ajunse accidental sub tensiune si a pamantului, coeficientul de amplasament este:

Pentru cazul atingerii cu picioarele a doua puncte de pe sol avand potentiale diferite, coeficientul de amplasament este:

R_dpas = 4 R_da iar a_pas a_a

R_da - rezistenta echivalenta de izolare in cazul calculului tensiunii de atingere U'_a iar

R_dpas in cazul calculului tensiunii de pas.

f) - separarea de protectie se realizeaza atunci cand circuitul de lucru al echipamentului electric este separat galvanic de reteaua de alimentare cu energie electrica si izolat fata de pamant. Prin separarea de protectie trebuie sa se evite existenta concomitenta a doua defecte de izolatie fata de pamant pe doi poli diferiti ai circuitului de lucru al echipamentului.

Conditiile generale ale separarii de protectie sunt:

separarea de protectie trebuie sa fie realizata printr-un transformator sau grup motor-generator special destinat in acest scop;

la un transformator de separare sau la un grup motor-generator se racordeaza numai un singur echipament (utilaj, aparat,unealta);

cablul de racordare sa fie intotdeauna in buna stare;

priza de racordare trebuie sa fie fixa.

g) - egalizarea si sau dirijarea potentialelor

Dirijarea distributiei potentialelor se realizeaza cu electrozi de dirijare care realizeaza reducerea valorilor tensiunilor de atingere U_a si U_pas , respectiv reducerea diferentei dintre potentialul prizelor de pamant (U_p) si potentialul punctului in care se afla omul (U_h), cat si a diferentei dintre potentialele celor doua puncte atinse de piciorul omului in mers (U_h1) si (U_h2 ).

U_a = U_p - U_i si U_pas = U_h1 - U_h2

In exteriorul cladirilor electrozii de dirijare se ingroapa in pamant, iar in interiorul cladirilor se introduc in pardoseala sub forma unor retele metalice. Elementele protejate se racordeaza la electrozii de dirijare fie direct, fie prin conductoarele de legare la pamant, sau la electrozii instalatiei de legare la pamant.

Totdeauna dirijarea distributiei potentialelor completeaza legarea la prizele de pamant de protectie.

h) - deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase.

Protectia automata impotriva tensiunilor de defect (PATD) actioneaza prin deconectarea automata a echipamentului electric la aparitia unei tensiuni de defect (de atingere) intre acesta si pamant. Deconectarea e realizata de un releu de tensiune, timpul de deconectare a intrerupatorului la aparitia tensiunii de defect fiind t_d £0.2 s.

Prin proiect trebuie prevazuta posibilitatea controlului bunei functionari a instalatiei de automatizare, evitandu-se in acelasi timp posibilitatea suntarii releului (bobinei) de tensiune cu diferite elemente conductoare care pot impiedica buna functionare a protectiei.

Protectia automata impotriva curentului de defect (PACD) actioneaza prin deconectarea automata intr-un anumit timp t a echipamentului electric la aparitia unui curent de defect suplimentar fata de curentul normal de lucru al echipamentului respectiv. Este o protectie diferentiala si functioneaza la curentul de dezechilibru aparut in cazul unui defect. Timpul maxim de conectare admis este 0,2 secunde.

Protectia PACD se aplica cumulat cu protectia maximala de curent care protejeaza echipamentul , PACD nu poate inlocui protectia maximala de curent.

4. Proiectarea, executarea si montarea instalatiilor si echipamentelor electrice

Proiectarea instalatiilor si echipamentelor electrice are un rol important decisiv in activitatea preventiva de protectia muncii. Masurile de protectia muncii trebuie sa fie prevazute din faza de proiectare, faza in care trebuie sa fie evaluate riscurile de accidentare la locurile de munca stabilindu-se masuri pentru eliminarea acestor riscuri. Normele generale de protectia muncii stabilesc clar obligatiile celui care proiecteaza, fabrica si pune pe piata in vederea utilizarii un echipament tehnic electroizolant de clasa intai.

Acestea sunt:

a)          sa asigure posibilitatea executarii legaturilor de protectie necesare crearii unui curent de defect, in cazul unui defect prin punerea unei faze la masa si aparitia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalatiei), curent de defect care sa produca deconectarea echipamentului (instalatiei) sau sectorului defect prin protectia maximala de curent a circuitului sau prin alte protectii corespunzatoare;

b)          echipamentul electric/instalatia sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune;

Posibilitatea executarii legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:

in cazul unui echipament electric/instalatie fix(a) acesta trebuie sa fie prevazut cu doua borne de masa: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului si a doua borna pe carcasa echipamentului in exterior, pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;

in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare, prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie. Cablul de alimentare trebuie sa contina un conductor de protectie prin care sa se lege masele echipamentului de contactele de protectie ale fisei (stecherului).

Cel care proiecteaza, produce sau livreaza un echipament electric/instalatie de clasa a II-a de protectie trebuie sa-i asigure din fabricatie o izolatie suplimentara (dubla sau intarita) si o protectie impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

Obligatiile celui care proiecteaza, produce sau livreaza un echipament electric/instalatie de clasa a III-a de protectie sunt urmatoarele:

sa asigure alimentarea echipamentului electric la o tensiune foarte joasa;

echipamentul electric sa nu produca o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa;

echipamentul electric sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

O atentie deosebita se acorda in norme locurilor de munca cu pericol de incendiu sau explozie. Astfel in locurile cu pericol de explozie sau incendiu trebuie sa fie luate masuri de protectie impotriva descarcarilor electrice datorate electricitatii statice. In cazul in care intreruperea alimentarii cu energie electrica peste o durata normala poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente sau pierderi de vieti omenesti alimentarea cu energie electrica trebuie sa fie asigurata din doua surse independente, din care una va constitui alimentarea de rezerva.

In ceea ce priveste operatiile de montare a instalatiilor retelelor, utilajelor si echipamentelor electrice, normele impun obligativitatea instructiunilor de securitate a muncii de a prevedea masuri pentru esalonarea corecta a lucrarilor si organizarea locului de munca, astfel incat sa se evite accidentele.

Un rol important revine realizarii masurilor de protectia muncii in faza de constructie, comisiile de receptie si punere in functiune avand responsabilitati deosebite. Receptionarea si punerea in functiune a unei instalatii sau a unui echipament electric trebuie facuta numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat normele de protectia muncii.

Pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric, toate instalatiile si mijloacele de protectie trebuie verificate la receptie inainte de darea in functiune si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare.

5. Exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice

Manevre in instalatii electrice

Una din regulile de baza ale electrosecuritatii este interdictia ca in exploatarea, intretinerea si repunerea in functiune a unei instalatii sau a unui echipament electric sa se aduca modificari fata de proiect. In cazuri speciale se pot efectua modificari numai cu acordul proiectantului.

La exploatarea echipamentului electric trebuie sa existe urmatoarele documente:

a)          instructiuni de exploatare;

b)          instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare;

c)          instructiuni de interventie si acordarea primului ajutor in caz de electrocutare;

d)          programul de verificari periodice ale echipamentelor electrice si ale instalatiilor si mijloacelor de protectie impotriva pericolului de electrocutare.

Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta numai de personal calificat, autorizat si instruit a lucra cu respectivele echipamente.

Manevrarea si exploatarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor si aparatelor care utilizeaza energia electrica si la care este posibila atingerea directa a pieselor aflate normal sub tensiune, indiferent de valoarea tensiunii, este permisa numai personalului calificat, instruit si autorizat pentru aceasta.

Executarea manevrelor la instalatiile de producere, transport si distribuire a energiei electrice trebuie facuta numai de catre personal calificat, autorizat si instruit pentru operatiile respective si numai la instalatiile pentru care a fost autorizat.

Manevrele in instalatiile electrice se executa in conformitate cu prevederile " Regulamentului general de manevre (RGM - PE118)".

La executarea manevrelor personalului ii este interzis sa atinga partile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.

Manevrele in instalatiile electrice trebuie incepute numai dupa:

o         primirea aprobarii sau dispunerii de executare;

o         identificarea instalatiei (echipamentului) la care urmeaza a se lucra.

Se excepteaza cazurile de incidente (deranjamente) precum si cazurile de pericole iminente de accidente umane sau de incendii cand manevrele se executa fara aprobare sau dispunere.

Identificarea se realizeaza vizual, obligatoriu la fata locului, pe baza urmatoarelor elemente:

o         inscriptii, numerotari, denumiri;

o         aparate sau instalatii de detectie;

o         aparate de masura;

o         schema electrica a statiei, postului, etc.

o         alte elemente.

Manevrele se considera terminate numai dupa confirmarea executarii lor de catre persoana care le-a aprobat sau le-a dispus.

Executarea manevrelor de catre o singura persoana, avand minim grupa a IV-a de autorizare, este permisa in urmatoarele situatii:

a)          instalatia de lucru este de joasa tensiune (cu exceptia celor subterane la care accesul se face prin trape);

b)          in cazul instalatiilor cu supraveghere servite operativ de catre o singura persoana;

c)          la brosarea - debrosarea intrerupatoarelor;

d)          la inchiderea - deschiderea cutitelor de legare la pamant;

e)          in alte instalatii de inalta tensiune, stabilite si aprobate de catre conducerea unitatii (subunitatii ) de exploatare.

In situatiile in care operatiile de brosare - debrosare sunt dificile pentru o singura persoana, se admite participarea la manevre si a altei persoane, aceasta fiind seful de lucrare al formatiei sau un alt electrician cu minimum grupa a II-a de autorizare.

Executarea manevrelor de catre doi electricieni avand minimum grupele a IV-a si respectiv a II-a de autorizare, trebuie sa se desfasoare in conditiile in care electricianul cu grupa de autorizare inferioara (executantul de manevra) trebuie sa execute manevra, iar cel cu grupa superioara (responsabilul de manevra) trebuie sa indice executantului fiecare operatie pe care acesta trebuie sa o efectueze, controland corectitudinea intelegerii si executarii fiecarei operatii si respectand succesiunea necesara a acestora (conform foii de manevra, cand manevra trebuie sa se execute astfel).

Operatiile de verificare a lipsei tensiunii, a inchiderii CLP-urilor si de montare a clemelor scurtcircuitoarelor, trebuie efectuate de catre electricianul avand minimum grupa a III-a de autorizare.

Ambii electricieni trebuie sa cunoasca perfect manevra ce urmeaza a fi executata si raspund solidar de corectitudinea executarii acesteia.

In cazul manevrelor, in care actionarea aparatelor de comutatie se face de la distanta (din camera de comanda) se admite ca responsabilul de manevra, sa realizeze aceasta actionare, executantul de manevra verificand la fata locului actionarea corecta a aparatelor de comutatie manevrate.

Personalul care participa la manevra, trebuie sa utilizeze mijloacele individuale de protectie.

Manevrele de debrosare si brosare a intrerupatoarelor montate pe carucior trebuie sa se execute in urmatoarele conditii:

a)          utilizarea castii de protectie a capului, manusilor electroizolante si a incaltamintei electroizolante de protectie;

b)          utilizarea pentru manevre numai a dispozitivului special prevazut de fabricant in acest scop.

Manevrarea sub tensiune a sigurantelor de joasa tensiune este permisa numai in cazurile in care nu exista pentru elementul protejat prin sigurantele respective un intrerupator (separator, contactor, etc) propriu circuitului respectiv, care sa permita intreruperea tensiunii numai la elementul in cauza, astfel incat manevrarea sigurantelor sa se faca fara tensiune.

Este interzisa manevrarea sigurantelor de inalta tensiune sub tensiune.

Manevrarea sigurantelor de jt tip MPR trebuie efectuata de un electrician al formatiei avand minimum grupa a II-a de autorizare, utilizand casca de protectie a capului cu viziera de protectie a fetei, maner pentru actionarea sigurantelor cu manson de protectie a bratului si echipament individual de protectie confectionat numai din bumbac (fire naturale 100%). In cazul in care manevrarea sigurantelor de tip MPR se executa de catre un singur electrician acesta trebuie sa detina grupa minima de autorizare IV.

Verificarea lipsei tensiunii si montarea scurtcircuitoarelor pentru zona de lucru se executa de catre un electrician avand minimum grupa a III-a de autorizare, care trebuie sa respecte prevederile normelor specifice. Acesta este seful de lucrare sau un alt membru al formatiei de lucru. Supravegherea operatiilor de montare a scurtcircuitoarelor trebuie sa se asigure de un electrician avand minimum grupa a II-a de autorizare.

Verificarea lipsei tensiunii si montarea scurtcircuitoarelor in instalatiile electrice cu supraveghere, servite operativ de catre un singur electrician, se fac de catre acesta, supravegheat de catre seful de lucrare care urmeaza a fi admis la lucru sau de catre un alt electrician din unitatea (subunitatea) de exploatare avand minimum grupa a II-a de autorizare.

In cazul in care manevrele in instalatiile electrice fara supraveghere se realizeaza de catre un singur electrician avand minimum grupa a IV-a de autorizare, verificarea lipsei tensiunii si montarea scurtcircuitoarelor se executa de catre seful de lucrare care urmeaza a fi admis la lucru sau un alt electrician din unitatea (subunitatea) de exploatare avand minimum grupa a II-a de autorizare.

Lucrarile pentru prevenirea si remedierea urmarilor incidentelor (deranjamentelor) in instalatiile electrice trebuie sa se execute de catre personalul de servire operativa a instalatiilor respective in baza atributiunilor de serviciu, de catre personalul intretinere in baza autorizatiei de lucru (A.L.) , instructiuni tehnice interne de protectia muncii (I.T.I. - P.M.) sau dispozitie verbala (D.V.).

Manevrele in instalatiile electrice se executa in baza foilor de manevra (FM) in conformitate cu prevederile RGM -PE 118 si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.

Admiterea la lucrare

Admiterea la lucrare este una din cele mai importante masuri organizatorice, decisiva in ceea ce priveste accesul in instalatii.

Admiterea la lucrare trebuie sa se faca dupa realizarea efectiva a masurilor tehnice de protectie a muncii la instalatia la care urmeaza a se lucra. In acest scop admitentul si seful de lucrare trebuie sa verifice corespondenta masurilor tehnice dispuse prin autorizatia de lucru cu cele realizate si sa confirme prin semnare in autorizatia de lucru. Admiterea la lucrare a sefului formatiei de lucru se considera terminata dupa ce au fost luate toate masurile tehnice dispuse.

Gradul de complexitate al instalatiilor, periculozitate, importanta succesiunii manevrelor in instalatii impun conditii deosebite pentru personalul care lucreaza in instalatii electrice.

Electricienii care isi desfasoara activitatea in instalatii electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)          sa fie apti din punct de vedere fizic si psihic si sa nu aiba infirmitati care ar stanjeni activitatea specifica sau care ar putea conduce la accidentarea lor sau a altor persoane;

b)          sa aiba aptitudini pentru ocupatia sau/si functia ce urmeaza a le fi incredintate, corelat cu complexitatea si nivelul de tehnicitate a instalatiilor pe care urmeaza a le servi;

c)          sa posede calificarea profesionala si indemanarea necesare pentru lucrarile ce li se incredinteaza, corespunzator functiei sau ocupatiei detinute sau pe care urmeaza sa o detina;

d)          sa cunoasca, sa-si insuseasca si sa respecte prevederile normelor de securitate a muncii, tehnologiile, instructiunile si procedurile care privesc functia lor si locul de munca in care isi desfasoara activitatea;

e)          sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de acordare a primului ajutor.

Tinerii sub 18 ani nu vor fi introdusi in formatii si nu vor prim sarcina executarii unor lucrari cu risc electric.

Starea sanatatii (din punct de vedere fizic si psihic) se constata prin examen medical efectuat in unitatile sanitare de specialitate, conform "Normelor tehnice privind examenul medical al persoanelor ce urmeaza a fi incadrate in munca si controlul periodic al acestora", elaborate de ministerul de resort. Examinarea medicala se efectueaza, ca urmare a cererii unitatilor (subunitatilor), la angajare, periodic si ori de cate ori conducerea subunitatii apreciaza ca fiind necesara.

Examinarea psihologica se efectueaza obligatoriu la angajare, la o periodicitate de maximum 3 ani si la cererea unitatilor (subunitatilor) sau a inspectorilor de munca.

Electricienii prestatori de servicii (liberii profesionisti) trebuie sa efectueze examenul psihologic anual.

Examinarea psihologica trebuie sa stabileasca aptitudinile, temperamentul si caracterul persoanei in cauza, respectiv capacitatea acesteia de a corespunde specificului activitatii, nivelului de tehnicitate si complexitatii instalatiilor servite.

Examinarea psihologica trebuie sa se efectueze conform psihoprofesiogramelor, pe baza unor teste psihologice predictive pentru selectia si orientarea profesionala intocmite de specialisti in domeniu in laboratoarele specializate si, dupa caz, abilitate.

Nivelul de calificare profesionala si de cunoastere profesionala a normelor de securitate a muncii, inclusiv de acordare a primului ajutor in caz de electrocutare, se constata prin examen la angajare si se verifica, prin examen, anual.

Examinarea se efectueaza de catre comisii, numite prin decizii, ale conducatorului unitatii sau de catre persoane fizice sau juridice abilitate pentru prestari de servicii de catre MMSS.

Comisiile constituite in vederea examinarii nivelului de cunostinte profesionale si ale prevederilor de protectie a muncii trebuie sa contina cel putin un cadru tehnic cu pregatire superioara (subinginer sau inginer) in domeniul electroenergetic, electrotehnic sau electromecanic si o persoana abilitata de MMSS prin cursuri de formare in domeniul protectiei muncii.

In sistemul energetic selectia personalului are un rol deosebit, fiind o componenta decisiva a managementului si securitatii in munca. Disciplina este o conditie a desfasurarii unei activitati normale si eficiente si este foarte importanta stabilirea clara a atributiunilor de serviciu conform fisei postului.

In acelasi timp trebuie sa existe o compatibilitate deplina intre cerintele postului si aptitudinile profesionale si calitatile fizico-psihice ale electricianului.

Ghidul cadru privind fisa postului, monografia profesionala si psihograma prezentate in continuare pot fi punctul de plecare in adoptarea unei solutii optime de selectie a personalului.

Metode si mijloace de protectie impotriva incendiilor , exploziilor si accidentelor generate de incarcari electrostatice

Formarea si acumularea incarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice .

Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt : frecarea , contactul direct , influenta , actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica .

Cunoasterea nivelului de incarcare electrostatica este indispensabila pentru stabilirea unor masuri si mijloace de combatere a electricitatii statice . Gradul de incarcare electrostatica poate fi definit printr-o serie de parametri : rezistenta electrica superficiala si de volum , conductivitatea , permitivitatea , sarcina electrica , intensitatea campului electric si potentialul electrostatic .

Nivelul riscului generat de incarcarile electrostatice intr-o zona de lucru se apreciaza in functie de energia minima de aprindere astfel :

- foarte redus ≥ 100 mJ

- redus - 50 - 100 mJ

- mediu 10 - 50 mJ

- mare 0,1 - 10 mJ

- foarte mare ≤ 0,1 mJ

Pericolul de explozie si ⁄ sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de alimentare , golire , transport si distributie .

Cunoscand una din cele doua marimi se poate usor determina sarcina , permitivitatea , forta sau densitatea de sarcina . Cauza principala pentru care se opereaza cu aceste marimi (in special potentialul) este posibilitatea aprecierii riscului de initieri de incendii sau explozii din cauze electrostatice .

In masuratori se folosesc in mod curent intensitatea campului electric si potentialul electrostatic .

Principalele materiale si substante utilizate frecvent , susceptibile sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice sunt : ( conform D.G.P.S.I.- 004 )

- solide : cauciucul natural si sintetic , masele plastice , fibrele artificiale , textilele pe baza de lana , fibrele artificiale , hartia , sticla , sulful , rasinile sintetice , unele rasini naturale ( chihlimbarul )

- lichide : sulfura de carbon , eterul , benzina , hidrocarburile , esterii , hidrocarburile clorurate , cetonele inferioare si alcoolii

- gaze ( vapori ) : dioxidul de carbon , metanul , propanul , etanul , butanul , acetilene si hidrogenul

Principalele operatiuni cinetice pe timpul carora pot sa apara incarcari electrostatice sunt :

- incarcare , descarcare , umplere , golire , transvazare , alimentare .

- amestecare , malaxare , agitare , barbotare , omogenizare

- filtrare , separare , sortare , cernere , centrifugare

- ventilare , exhaustare , desprafuire , aerisire , vacuumare

- pulverizare , injectare , dispersare , stropire ,purjare , refulare

- frecare , angrenare , transmisie

- spalare , curatare , purificare , ambalare

- transport , vehiculare , manipulare

- polizare , slefuire , sablare

- rulare , derulare , lipire , dezlipire

- macinare , concasare , sfaramare

Principalele procese tehnologice in care sunt prezente materiale si substante cu capacitate ridicata de incarcare electrostatica sunt :

- fabricarea firelor si fibrelor textile

- fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil

- fabricarea pulberilor pentru explozivi

- egrenarea bumbacului

- fabricarea hartiei si imprimarea acesteia

- fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc

Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu , in cazul indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii :

a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive

b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive

c) energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decat energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive

In cazul in care atmosfera din spatiile inchise este uscata artificial , prin sisteme de incalzire sau ventilare cu aer uscat apar conditii favorizante incarcarilor electrostatice ce pot provoca incendii sau explozii , implicit si accidente .

Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile , daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze , vapori , ceata ( particule fine de lichide ) sau prafuri ( particule fine de solid , respectiv aerosoli ) atunci cand concentratia acestora in amestec cu aerul se afla intre limitele de explozie si cand exista un potential electrostatic egal sau mai mare decat energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.

Scanteile electrice care provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350V sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la varfurile scanteilor .

Prevenirea si combaterea electricitatii statice poate fi realizata :

- prin preintampinarea formarii sarcinilor electrostatice

- prin facilitarea scurgerii rapide de pe corpul in cauza

Preintampinarea formarii sarcinilor electrice este foarte greu de realizat , neprezentand garantie de functionare in timp , deoarece o mica modificare in compozitia corpurilor poate altera complet rezultatele .

Majoritatea metodelor de eliminare sau reducere a nivelului de incarcare electrostatica se bazeaza pe facilitatea scurgerii in timp util a sarcinilor astfel incat sa se evite acumularea lor si cresterea potentialului pana la valori periculoase .

Problema de fond consta in schimbarea raportului valoric intre viteza de formare a sarcinilor si viteza de disipare a lor , creandu-se conditii ca scurgerea sarcinilor electrice sa se realizeze mai repede decat formarea lor .

Metodele , tehnicile si mijloacele de eliminare a electricitatii statice trebuie sa realizeze cel putin unul din urmatoarele deziderate :

- facilitatea scurgerii la pamant a sarcinilor statice de pe corpurile incarcate

- cresterea conductibilitatii electrice superficiale sau de volum a corpurilor

- cresterea conductibilitatii electrice a mediului ( aerului ) in zona din jurul corpurilor incarcate

In functie de caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor , cele mai eficiente solutii care conduc la dispersia electricitatii statice sunt :

a) legarea la pamant ( sisteme echipotentiale )

La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi , pentru majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari si se considera realizata legarea la pamant . In locurile in care se manipuleaza substante explozive , valorile limita care se aleg sunt de ordinul 104 - 105 ohmi pentru rezistenta de scurgere a sarcinilor electrice .

Este obligatoriu sa fie legate la pamant :

- constructiile metalice , echipamentele , rezervoarele , conductele , utilajele si instalatiile ( pentru amestec valturile, calandrele , masinile de extrudare sau injectie ) care vehiculeaza material si substante ce produc electricitate statica .

- elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic

- partile metalice ale echipamentelor electrice ale instalatiilor , utilajelor , incarcatoarelor si cisternelor , inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de incarcare - descarcare .

Atunci cand continuitatea tubulaturii metalice este intrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice se prevad sisteme de echipotentializare intre tronsoanele bune conducatoare de electricitate .

Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie fixe sau mobile , precum si filtrele sau ciururile care intra in contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice in timpul unui proces de fabricatie , stocare sau al operatiunii de transvazare , trebuie sa fie legate intre ele ( pentru a se asigura echipotentialitatea ) precum si la pamant .

b) reducerea frecarilor intre corpurile ( suprafetele ) aflate in contact , realizate prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri .

c) neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinata pe corpurile

neconductoare realizata prin :

- ionizarea permanenta a atmosferei

- inductie electrostatica

- umidificarea atmosferei

Ionizarea atmosferei poate fi realizata fie cu un generator de campuri electrostatice foarte intense( create in apropierea mediului incarcat electrostatic ) fie cu neutralizatori radioactivi cu radiatii tip α sau β .

Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un camp electrostatic autoindus ( nu este recomandata utilizarea dispozitivelor in atmosfere inflamabile sau explozive ) .

d) umidificarea atmosferei este recomandata in cazul operatiunilor de fabricatie sau de manipulare prin acest procedeu . S-a constatat experimental ca la umiditati de 75 - 80 % marea majoritate a substantelor nu se mai incarca electrostatic. Marirea umiditatii se poate obtine prin injectie de abur umed de joasa presiune. Deseori ( in cazul corpurilor solide ) pentru umezire se foloseste apa pulverizata. Prin aceasta metoda se poate reduce rezistenta superficiala de la 1013 pana la 1011 Ω valori la care electrizarea este aproape complet evitata . Metoda este specifica solidelor dar se aplica si la lichide . In acest caz trebuie foarte multa atentie pentru ca poate deveni periculoasa in special in cazul produselor petroliere care se electrizeaza mult mai puternic cand contin apa , decat atunci cand sunt in stare pura .

e) marirea conductivitatii corpurilor izolante ( textile , cauciuc , mase plastice , hartie , lichide pure ) poate fi facuta in masa lor sau superficial prin adaosul sau aplicare pe suprafata acestora , a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate , derivatii acidului fosforic .

Pentru ca un antistatizant sa fie bun trebuie ca aplicarea sa fie simpla , sa nu atace materialul pe care se aplica , sa nu se distruga in timpul lucrului , sa nu afecteze coeficientii de frecare , perioada de aplicare sa fie cat mai mare .

Antistatizantele folosite la corpurile solide contin de regula negru de fum , glicerina si carbonat de calciu . Se mai utilizeaza si alte procedee de eliminarea electricitatii statice de pe corpurile solide dar cu eficienta mai redusa :

- marirea capacitatii sistemului , conducand la micsorarea potentialului

- micsorarea vitezelor de circulare

- confectionarea suprafetelor de frecare din materiale omogene

- confectionarea pardoselilor si acoperirilor de pardoseli din materiale care sa faciliteze scurgerea sarcinilor electrostatice la pamant .

Solutiile pentru dispersia electricitatii statice prezentate trebuie in mod obligatoriu sa fie dublate de masuri tehnico-organizatorice stabilite urmare a unei analize detaliate care sa cuprinda :

- identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice

- cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite

- evaluarea valorilor tensiunilor de incarcare

- evaluarea mediului in care se lucreaza

- modul de manipulare a materialelor

- controlul eficacitatii acestor masuri .

Masurile tehnico-organizatorice rezultate in urma analizei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie in concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor , instalatiilor utilajelor pentru care sunt adoptate

- sa aiba la baza calcule , determinari , metode si experimentari stiintifice

- sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor

electrostatice

- sa fie in concordanta cu noutatile in domeniu .

8. Primul ajutor in caz de accidentare datorita curentului electric

Limite maxime admise pentru curent si tensiune

Prin electrocutare se intelege totalitatea tulburarilor provocate de trecerea curentului electric prin corp, urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric.

Se foloseste termenul de electrocutie in cazul leziunilor mortale si de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viata. Electrocutarile sunt insotite intotdeauna de arsuri si rani deschise, functionarea anormala a respiratiei sau a inimii, in majoritatea cazurilor urmata de pierderea cunostintei. Electrocutarile pot fi urmate si de accidente de alta natura - raniri, loviri, fracturi,etc.

Accidentele se pot produce fie prin atingere directa de tip bifazic (bipolar) corpul devenind astfel un sunt, fie de tip monofazic (unipolar) cand corpul se interpune intre doua conductoare electrice sau intre un conductor electric si pamant.

Accidentele se pot produce si prin atingere indirecta ca in cazul inductiei, cand un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potential ridicat prezinta un curent de autoinductie (contactul cu accidentatul, atingerea apei in care au cazut fire electrice, etc.)Primul caz de electrocutie accidentata a fost semnalat in 189

Toate sistemele de protectie impotriva electrocutarilor iau in calcul limitele admise pentru curenti prin corpul uman, tensiunile de lucru, tensiunile de atingere si de pas, tensiunile prin cuplaj inductiv in vederea realizarii protectiei impotriva electrocutarilor in instalatiile electrice de curent continuu si de curent alternativ de frecventa industriala.

Astfel pentru proiectarea si stabilirea unor sisteme de protectie impotriva electrocutarilor limita maxima admisa a impedantei totale a corpului uman, Z (se poate considera egala cu rezistenta ohmica a corpului, R ) este:

Z_h R = 1000 Ω in cazul protectiei impotriva electrocutarilor prin atingere directa.

Z_h R = 3000 Ω in cazul protectiei impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.

In cazul protectiei impotriva curentilor capacitivi se considera urmatoarele limite maxime admise ale curentilor prin corpul omului, pentru un timp mai mare de 3 secunde.

30 mA daca se considera R = 0 Ω

10 mA daca se considera R = 3000 Ω

Limitele maxime admise ale curentilor prin corpul omului I , considerate in calcule pentru stabilirea unor sisteme de protectie impotriva electrocutarilor sunt stabilite functie de felul curentului, numarul sistemelor de eliminare a defectului si in functie de timpul de intrerupere la protectia de baza t stabilit conform documentatiilor specifice.

Tensiunile de lucru ale instalatiilor si echipamentelor sunt conform STAS - 930-75 cu exceptia echipamentelor electrice portabile, corpurilor de iluminat si utilajelor mobile de sudare.

Limita maxima admisa a tensiunii de lucru printre echipamentele electrice portabile folosite in medii periculoase si foarte periculoase este stabilita in functie de masura de protectie aplicata impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta si de tipul retelei in care se poate aplica masura de protectie respectiva (STAS 2612-87).

Pentru lucrul in mediul minier (la suprafata sau subteran) sunt prevederi specifice.

Limita maxima admisa a tensiunilor de atingere si de pas pentru instalatiile si echipamentele de joasa tensiune sunt stabilite in functie de categoria retelei de alimentare, de zona de amplasare a echipamentului (instalatiilor) si de timpul de intrerupere in caz de defect.. Limitele sunt stabilite tinand seama ca in toate situatiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 si STAS 6616-83 privind conditiile de intrerupere in caz de defecte si de dimensionare a instalatiilor de protectie.

Limita maxima admisa a tensiunilor de atingere si de pas pentru echipamentele (instalatiile) de inalta tensiune este stabilita in functie de tipul echipamentului (instalatiei electrice), de zona de amplasare, de tipul retelei si de timpul de intrerupere in caz de defect. Limitele sunt stabilite tinand seama ca in toate situatiile se prevede cel putin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind conditiile de intrerupere in caz de defect si de dimensionare a instalatiilor de protectie.

In instalatiile electrice exista pericolul de electrocutare daca se executa lucrari in aceste instalatii sau in vecinatatea lor fara respectarea normelor de protectia muncii.

Interventia imediata si competenta in cazul unui accident, salveaza accidentatul, mai ales in cazul unei electrocutari.

Personalul incadrat in munca indiferent de functie este obligat sa cunoasca cel putin urmatoarele masuri imediate necesare a fi luate: readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata, primul ajutor in caz de stop cardiorespirator, oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura, transportarea corecta a unui ranit, luarea primelor masuri in caz de incendiu sau avarii.

Rapiditatea cu care se intervine in operatia de salvare prin respiratie artificiala trebuie sa tina seama permanent de urmatoarele reguli:

interventia dupa un minut creeaza sanse de salvare 95%;

interventia dupa doua minute creeaza sanse de salvare 90%;

interventia dupa patru minute creeaza sanse de salvare 50% s.a.m.d.

Operatia de respiratie artificiala nu poate fi intrerupta decat de medic, singurul care poate hotari asupra starii accidentatului. Operatia se va prelungi pana readucerea la viata a victimei sau pana la ordonarea intreruperii ei de catre medic.

Supravegherea dupa readucerea la viata a accidentatului este obligatorie in asa fel, incat sa se poata actiona in caz de nevoie.

Metodele de respiratie artificiala

Printre metodele de respiratie artificiala se citeaza:

reanimarea cardiorespiratorie, respiratia gura la gura si masajul cardiac extern.

metoda Sylvester.

metoda Schaefeer.

respiratia artificiala prin insuflare cu aparate mecanice.

Notele de curs au si un set de aplicatii practice privind admiterea la lucru, executarea de manevre in instalatii electrice, primul ajutor in caz de electrocutare,investigarea ergonomica a locurilor de munca.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

Ce este rezistenta de dispersie a unei instalatii de legare la pamant?

Ce fel de masuri de protectie se aplica impotriva electrocutarii prin atingere directa?

Enumerati masurile tehnice care pot fi folosite impotriva electrocutarii prin atingere directa?

Cand se considera o instalatie sau echipament electric scoase de sub tensiune?

Ce mijloace de protectie electroizolante cunoasteti?

Care sunt mijloacele tehnice pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta?

Cum se realizeaza separarea de protectie?

Care sunt obligatiile celui care proiecteaza, produce sau livreaza un echipament electric /instalatie de clasa III-a de protectie?

Ce documente trebuie sa existe la exploatarea echipamentului electric?

Ce conditii trebuie sa implineasca electricienii care isi desfasoara activitatea in instalatii electrice?