Metoda curentului pentru mediu patratic

Metoda curentului pentru mediu patratic

Se presupune ca printr-un element circula un curent constant ca marime I, care, intr-un interval T produce pe linie aceleasi pierderi de energie ca si la trecerea in intervalul de timp dat a curentului alternativ corespunzator curbei reale de sarcina

3RI²T = 3R

I

Din aceasta expresie rezulta ca pentru calculul curentului mediu patratic este necesar sa se cunoasca curba reala de sarcina. Expresia de sub radical se poate calcula cu expresiile de la metoda integrarii grafice.

I - fiind cunoscut, c.p.t. de energie in element se determina cu formula : ΔW = 3I²RT , sau in cazul in care sarcinile sunt date prin puteri

ΔW = RT

in care : S_mp este puterea medie patratica care circula prin element; U_N - tensiunea nominala;

R - rezistenta elementului; T - perioada de calcul .

Aceasta metoda de calcul este denumita metoda curentului mediu patratic si in cazul utilizarii, poate fi considerata ca o alta forma de aplicare a metodei integrarii grafice.

In practica metoda curentului mediu patratic este corespunzatoare pentru retelele de distributie. In acest caz, curentul mediu patratic I se determina prin relatii empirice in functie de curentul mediu I_med si coeficientul de dependenta patratica k_p : I= I_med k_p

sau in functie de curentul maxim I_max si numarul de ore de utilizare a puterii maxime, sau se efectueaza calculul in functie de curentul maxim I_max si de timpul de pierderi :

Valorile marimilor T_max, k_P si au un caracter probabilistic si pot fi evaluate pe baza probelor si masuratorilor efectuate numai pentru anumite tipuri de consumatori sau pentru liniile radiale de alimentare, a unor grupe de consumatori. De aceea, metoda curentului mediu patratic trebuie considerata ca o tratare statistico-probabilistica de determinare a pierderilor de energie.