NORMATIV PENTRUAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI

Indicativ: NP 061 - 02

Cuprins

* OBIECT, DOMENIU DE APLICARE
* TERMINOLOGIE
* CONDITII CANTITATIVE SI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS IN INTERIORUL CLADIRILOR
* ALEGEREA SURSELOR DE LUMINA (LAMPILOR)
* ALEGEREA CORPURILOR DE ILUMINAT
* SISTEME SI INSTALATII DE ILUMINAT
* PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NORMAL
* SISTEME DE ILUMINAT LOCAL
* ILUMINATUL SPATIILOR DE INVATAMANT
* ILUMINATUL IN SPITALE SI SPATII DESTINATE ACTIVITATII MEDICALE
* ILUMINATUL SPATIILOR DESTINATE ACTIVITATIILOR DE LUCRU INTELECTUAL
* ILUMINATUL INDUSTRIAL
* EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU SISTEMELE SI INSTALATIILE DE ILUMINAT
* MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR
* ANEXA 1: Reglementari privind proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat din cladiri
* ANEXA 2: Valori recomandate pentru proiectarea sistemelor de iluminat - general
* ANEXA 3: Valori recomandate pentru proiectarea sistemelor de iluminat de siguranta

1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE

Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea sistemelor si instalatiilor de iluminat din constructiile civile, industriale (de productie, depozitare, etc.) cat si producatorilor de surse si corpuri de iluminat.

Prevederile normativului se aplica la:

- instalatiile noi;

- instalatiile care se modernizeaza sau se transforma prin schimbarea destinatiei;

- instalatiile efectuate in urma reparatiilor capitale.

Prin proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se va asigura realizarea urmatoarelor cerinte de calitate^*):

A. Rezistenta si stabilitate.

B. Siguranta in exploatare.

C. Siguranta la foc.

D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

E. Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie

F. Protectia impotriva zgomotului.

prevazute de Legea calitatii lucrarilor de constructii, L 10/1995

La proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se vor respecta si prevederile cuprinse in reglementarile mentionate in ANEXA 1 a normativului.

Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de iluminat cum ar fi instalatiile tehnologice de iluminat ce fac parte integranta din alte instalatii si echipamente (de exemplu: iluminatul spatiilor din mijloacele de transport, iluminatul tehnologic din crescatoriile de animale mici etc.).

[top]

2. TERMINOLOGIE

Termeni folositi in prezentul normativ:

a. sarcina vizuala: obiectul sau detaliile sale asupra carora se efectueaza o activitate vizuala (exemple: litere si cifre, fibre, filete, carti, note muzicale pe portativ, tablouri, etc);

b. zona sarcinii vizuale: zona apartinand zonei de munca in care este localizata si efectuata (indeplinita) sarcina vizuala;

c. zona invecinata /apropiata/ sarcinii vizuale: o banda cu latimea de 0,5 m care este alaturata zonei sarcinii vizuale si se afla in campul vizual;

d. iluminare mentinuta (E_m in lx): valoare sub care iluminarea medie pe suprafata considerata nu trebuie sa coboare; iluminare minima (E_min): iluminare minima pe o suprafata (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare maxima (E_max): iluminare maxima pe o suprafata (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare medie (E_med): iluminare medie pe o suprafata; flux inferior  - fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul inferior (in procente) fata de planul de montare; flux superior  - fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul superior (in procente) fata de planul de montare;

e. indice global de evaluare a orbirii (UGR): valoarea indicelui de evaluare a orbirii psihologice data de un sistem de iluminat;

f. indice global limita de evaluare a orbirii (UGR_L): valoarea maxima a UGR pentru un sistem de iluminat;

g. contrast pozitiv: se produce cand luminanta obiectului este mai mare decat cea a fondului (zona alaturata);

h. constrast negativ: se produce cand luminanta obiectului este mai mica decat cea a fondului (zona alaturata);

i. plan de munca (plan util): plan de referinta pe care se desfasoara activitatea dintr-o incapere (pe care se afla sarcinile vizuale principale);

j. plan efectiv de lucru: suprafata, din planul util, pe care se afla sarcina vizuala (banca scolara, masa de birou, masa bancului de lucru, etc);

k. culoare aparenta: senzatia vizuala prin care observatorul este capabil sa distinga diferentele dintre doua obiecte sau surse identice ca dimensiune, forma, structura, diferentele fiind produse de compozitia spectrala a radiatiilor emise;

l. temperatura de culoare (T): temperatura (in K) pe care ar avea-o corpul negru ca sa emita o lumina de o compozitie cromatica similara cu a sursei considerate (a unui stimul de culoare dat);temperatura de culoare corelata (T_cp): temperatura (in K) corpului negru a carui culoare perceputa se aseamana cel mai mult (in conditii de observare precizate) cu culoarea perceputa a unui stimul de culoare dat, de aceiasi stralucire (utilizata in special pentru sursele cu radiatii produse prin agitatie moleculara - cu descarcari in gaze si/sau vapori metalici, cu inductie);

m. indice de redare a culorilor (R_a): este expresia obiectiva a redarii culorii obiectelor de catre lumina lampilor electrice. Variaza de la 0 - 100, R_a = 100 exprimand o redare naturala a culorilor. R_a descreste pe masura ce scade calitatea de redare a culorilor;

n. orbirea: este efectul asupra vederii in care se produce o senzatie de jena sau o reducere a capacitatii de a distinge detalii sau obiecte, datorata distributiei necorespunzatoare a luminantelor sau contrastelor excesive din campul vizual (directe sau prin reflexii de voal); orbire fiziologica (de incapacitate): orbire care tulbura vederea, fara a provoca (obligatoriu) o senzatie dezagreabila si care se manifesta direct, prin efectul sau fiziologic asupra sistemului vizual; orbire psihologica (de inconfort): orbire care produce o senzatie dezagreabila fara a degrada (obligatoriu) vederea normala si care se manifesta in special in timp, prin efectul sau psihologic asupra sistemului vizual; orbire directa: orbire produsa de obiecte luminoase situate in campul vizual, de regula apropiate de directia de privire; orbire indirecta: orbire produsa prin reflexii ale luminii, de regula atunci cand imaginile reflectate sunt situate in aceiasi directie sau directie apropiata cu obiectul privit.

In prezentul normativ este folosita si terminologia din domeniile iluminatului, stabilita prin:

[top]

3. CONDITII CANTITATIVE SI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS IN INTERIORUL CLADIRILOR

Iluminatul dintr-o incapere sau zona de lucru trebuie sa asigure vizibilitatea buna a sarcinilor vizuale si realizarea acesteia in conditii de confort vizual.

Iluminatul dintr-o incapere trebuie sa asigure:

- confortul vizual al persoanelor ce lucreaza in incapere: lucratori, operatori, prin inducerea acestora de senzatii pozitive in timpul activitatii;

- performanta vizuala, care determina efectuarea sau perceperea sarcinii vizuale cu rapiditate si acuratete, chiar si in conditii dificile si pentru perioade indelungate;

- siguranta vizuala, astfel incat lucratorii sa fie capabili de a percepe vizual spatiul inconjurator.

Pentru realizarea unui sistem de iluminat ce sa ofere in incapere un mediu luminos confortabil, este necesar sa se acorde atentie urmatorilor factori:

- nivelului de iluminare si uniformitatii acesteia;

- culorii luminii si redarii culorilor;

- directionarii fluxului luminos;

- distributiei luminantelor;

- orbirii;

- fenomenului de palpaire;

- prezentei luminii de zi;

- consideratiilor energetice;

- mentinerii sistemului de iluminat in timp.

Performanta vizuala (a lucratorilor, observatorilor) este influentata si de alti factori cum ar fi:

a) proprietatile intrinseci ale sarcinii vizuale: marimea, forma, pozitia, culoarea, reflectanta detaliilor si fondului;

b) capacitatea vizuala a lucratorilor (operatorilor): acuitatea vizuala, perceptia culorilor.

Atentia acordata si acestor factori poate duce la cresterea performantei vizuale fara a mari nivelul de iluminare.

Nivelul de iluminare

Iluminarea sarcinii vizuale si distributia ei in jurul acesteia decid cat de repede, sigur si confortabil o persoana percepe, distinge si efectueaza o sarcina vizuala.

Toate valorile iluminarii specificate in acest normativ reprezinta valori minime necesare obtinerii sigurantei vizuale si necesarului obtinerii performantei vizuale in activitatile de munca.

Valorile specificate in ANEXA 2 reprezinta iluminarile necesare in zona sarcinii vizuale pe suprafata de referinta (planul util) care poate fi orizontala (masa, birou), verticala (raft, oglinda), sau inclinata (planseta, pupitru).

Iluminarea medie pentru fiecare sarcina nu trebuie sa coboare sub aceste valori, indiferent de durata si de conditiile de functionare ale sistemului si instalatiei de iluminat.

In ANEXA 3 sunt date nivelurile de iluminare ce trebuie sa fie asigurate de sistemele de iluminat de siguranta.

Valorile iluminarii medii sunt valabile pentru conditii vizuale normale si tin seama de urmatorii factori:

- cerintele sarcinilor vizuale;

- siguranta;

- aspectele psiho-fiziologice (confortul vizual);

- economie de energie;

- experienta practica.

Valoarea iluminarii poate fi ajustata cu cel putin o treapta pe scara iluminarilor (Anexa 2) daca conditiile vizuale specifice (reale) difera fata de conditiile normale considerate la 3.10.

Nivelul de iluminare poate fi ridicat atunci cand:

- sarcina vizuala prezinta contraste sau reflectante foarte scazute;

- activitatea vizuala este foarte importanta;

- erorile in activitatea de munca sunt greu si costisitor de rectificat;

- acuratetea sau productivitatea ridicata sunt de mare importanta;

- capacitatea vizuala a lucratorului este sub nivelul normal.

Nivelul de iluminare poate fi diminuat cu o treapta atunci cand:

- detaliile sarcinii vizuale au dimensiuni neobisnuit de mari sau au un contrast ridicat;

- sarcina vizuala este ocazionala sau necesar a fi urmarita sau efectuata o perioada neobisnuit de scurta.

Atunci cand conditiile prezentate la pct. 3.11 nu sunt cunoscute la proiectare ajustarea nivelului de iluminare se va face la punerea in functiune.

In spatiile in care activitatea de lucru este continua nivelul de iluminare nu trebuie sa scada sub 200 lx.

Scara iluminarilor recomandate^*) in lucsi este:

*⁾Conform Normei CIE 008/E-2001 Iluminatul interior al locurilor de munca

In tabelul 3.1 se indica nivelurile de iluminare recomandate in functie de felul activitatii si sarcinile vizuale:

Tabelul 3.1

**⁾Unde nu este necesara identificarea culorilor

Nivelul de iluminare pentru zonele invecinate trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale si trebuie sa asigure o distributie bine echilibrata a luminantelor in campul vizual.

Nivelul de iluminare recomandat pentru zonele invecinate poate fi mai scazut decat cel din zona sarcinii vizuale, dar nu sub valorile din tabelul 3.2.

Tabelul 3.2

Uniformitatea iluminarii pe o suprafata se evalueaza cu ajutorul coeficientilor de uniformitate:

- E_min/E_med pentru suprafata planului util si

- E_min/E_max pentru suprafata efectiva de lucru (zona sarcinii vizuale)

unde E_min, E_med si E_max sunt iluminarile minima, medie si maxima de pe acea suprafata.

Iluminarea pe o suprafata trebuie sa varieze treptat, pentru a nu produce stres vizual si inconfort.

Aceasta conditie se indeplineste cand coeficientii de uniformitate nu se vor afla sub valorile din tabelul 3.3.

Tabelul 3.3

Culoarea luminii si redarea culorilor

Culoarea aparenta si temperatura de culoare corelata se afla intr-o legatura prezentata in tabelul 3.4.

Tabelul 3.4

*⁾neutra-calda 3300-4000 K; neutra-rece 4000-5300 K

Culoarea aparenta are importanta estetica, functionala si psihologica pentru observatorii dintr-o incapere.

Astfel, se recomanda lampi de culoare:

Redarea corecta, naturala, a culorii obiectelor si pielii umane este importanta atat pentru obtinerea senzatiei de confort cat si pentru o mai buna performanta vizuala.

In incaperile unde se lucreaza permanent sau perioade mari de timp se vor utiliza numai lampi cu R_a > 80.

Principalele grupe de redare a culorilor de catre lampile electrice sunt prezentate in tabelul 4.1.

Directionarea fluxului luminos

Pentru distingerea sarcinii (sarcinilor) vizuale, modelarea si reliefarea acesteia, fluxul luminos trebuie directionat catre acesta (acestea) in mod corespunzator. In acest fel detaliile sarcinii vizuale sunt accentuate, se mareste vizibilitatea acestora si sarcina vizuala este mai usor de realizat.

Modelarea (reliefarea) se realizeaza prin proportia de flux directionat si flux difuz. Fluxul directionat trebuie sa fie dirijat intr-o singura directie, fara insa a fi exagerat, ca proportie fata de cel difuz, pentru a nu crea umbre si contraste puternice.

Directionarea fluxului luminos este importanta in incaperile (spatiile) in care se desfasoara activitati de mare finete. De exemplu: iluminatul tablei dintr-o clasa scolara, iluminatul exponatelor dintr-o vitrina (mai ales atunci cand sunt utilizate manechine).

Distributia luminantelor

Distributia echilibrata a luminantelor in campul vizual este necesara pentru a mari:

- acuitatea vizuala (precizia si claritatea vederii);

- sensibilitatea la contrast (deosebirea diferentelor relativ mici de luminante)

- eficienta functiilor oculare (acomodarea, convergenta-contractia pupilei, miscarile ochiului, etc).

Pentru a realiza confort vizual este necesar sa se evite:

- luminante prea ridicate, ce pot duce la aparitia orbirii;

- contraste prea mari de luminanta, ce pot duce la oboseala vizuala, datorita necesitatii adaptarii si neadaptarii permanente;

- luminantele sau contrastele de luminante prea mici ce au ca rezultat nedistingerea corecta a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia.

Luminantele suprafetelor din incapere sunt determinate de iluminarile si reflectantele acestora. Pentru a realiza distributii echilibrate a luminantelor se recomanda urmatoarele reflectante pentru suprafetele incaperii:

Cu cat reflectantele acestor suprafete sunt mai mari cu atat iluminarile lor pot fi reduse, obtinandu-se economii la investitie, consumul de energie electrica, etc.

Orbirea

Orbirea fiziologica (directa) trebuie evitata pentru a nu duce la oboseala, accidente sau erori in munca.

Aceasta se realizeaza prin:

- folosirea dispozitivelor de protectie vizuala a aparatelor de iluminat (prin mascarea lampii la vederea directa);

- utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanta adecvata in functie de unghiul de protectie (tabelul 3.6), dimensiunilor incaperii, destinatiei acesteia si amplasarii locurilor de munca.

Tabelul 3.6

Valorile din tabelul 3.6 nu se aplica pentru corpurile de iluminat care nu se afla in campul vizual al observatorului in timpul activitatii sale normale (in picioare sau sezand pe scaun).

Pentru a evita orbirea fiziologica (directa) ce poate fi produsa de ferestre se utilizeaza elemente de ecranare, de tipul jaluzelelor sau draperiilor.

Evaluarea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin 'metoda curbelor limita de luminanta'^*).

Conform STAS 6646/5

Orbirea psihologica (de inconfort) se poate evalua folosind 'sistemul unificat al CIE de evaluare a orbirii (UGR)'^**)

Evaluarea este optionala si se poate realiza utilizand publicatia CIE 117

unde:

L_b este luminanta fondului (cd/m²);

L - luminanta partilor luminoase ale fiecarui corp de iluminat in directia ochiului observatorului (cd/m²);

 - unghiul solid sub care se vad partile luminoase ale fiecarui corp de iluminat din ochiul observatorului (str);

p - indicele de pozitie Guth pentru fiecare corp de iluminat in raport cu linia vederii.

Un sistem de iluminat este apreciat corespunzator din punctul de vedere al orbirii psihologice (de inconfort), daca valoarea UGR determinata pentru acesta este mai mica decat o valoare de referinta corespunzatoare destinatiei incaperii (vezi Anexa 2).

Orbirea reflectata se poate preveni sau reduce prin:

- amplasarea corespunzatoare a corpurilor de iluminat fata de locurile de munca (sau invers);

- finisaje cat mai difuzante si mai putin stralucitoare ale suprafetelor de lucru;

- limitarea luminantelor corpurilor de iluminat (vezi tabelul 3.6);

- utilizarea unor aparate de iluminat cu suprafete de emisie mari (deschideri mari);

- zugravirea peretilor si plafonului in culori cu reflectante mari.

Fenomenul de palpaire

Palpairea lampilor cauzeaza distragerea atentiei si poate provoca diverse efecte fiziologice, cum ar fi durerile de cap.

Este obligatoriu ca in incaperile in care exista mecanisme in miscare periodica sau obiecte ce se deplaseaza cu viteza mare sistemul de iluminat sa fie astfel conceput incat sa se evite palpairile si in acest fel posibilitatea aparitiei fenomenului stroboscopic.

Efectul de palpaire poate fi evitat prin:

- alimentarea sistemului de iluminat pe mai mult de una din fazele retelei de alimentare;

- utilizarea de frecvente inalte (aproximativ 30kHz) in alimentarea lampilor.

Prezenta luminii de zi

. Ferestrele incaperilor asigura contactul vizual cu lumea exterioara ceea ce constituie un aspect psihologic foarte important pentru marea majoritate a oamenilor.

In incaperile in care lumina de zi este prezenta in cantitate mare si pe durate mari din zi, sistemele de iluminat se prevad cu instalatii adecvate pentru actionarea si reglarea fluxului luminos al acestora, astfel incat cele doua sisteme de iluminat sa se integreze armonios pentru realizarea mediului luminos confortabil.

Consideratii energetice

Sistemele de iluminat trebuie sa asigure climatul luminos confortabil corespunzator cerintelor spatiului respectiv, sarcinii vizuale si activitatilor din acesta. Aceasta trebuie sa se realizeze fara pierderi de energie, fara insa a favoriza aspectele de reducere a consumului de energie in detrimentul aspectelor vizuale ale sistemului de iluminat.

Sistemele de iluminat devin eficiente energetic daca in utilizarea acestora se foloseste cat mai favorabil lumina naturala disponibila si echipamentele manuale sau automate de actionare, control si variatie a fluxului luminos.

Mentinerea sistemelor de iluminat

Nivelurile de iluminare recomandate pentru fiecare destinatie, activitate si sarcina vizuala sunt considerate ca valori sub care iluminarea medie in planul util nu trebuie sa scada in timp.

Sistemul de iluminat trebuie conceput luand in considerare un factor global de mentinere ce nu trebuie sa fie mai mic de 0,7.

Factorul de mentinere ce se ia in calcul se stabileste in functie de echipamentul de iluminat ales (lampi, aparate de iluminat), mediul ambiental (degajarea de praf din incapere, gradul de murdarire a plafonului, peretilor, etc) si programul de mentinere al intregului sistem (durata intre doua curatiri, zugraveli consecutive), conform STAS 6646.

[top]

4. ALEGEREA SURSELOR DE LUMINA (LAMPILOR)

Producatorii de surse de lumina (lampi) au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:

- tensiunea nominala (in V);

- puterea nominala (puterea absorbita de lampa propriuzisa, fara echipamentul auxiliar, in W);

- puterea totala absorbita (puterea lampii la care se adauga puterea echipamentului auxiliar, in W);

- fluxul luminos nominal (fluxul dupa o suta de ore de functionare, cand se apreciaza ca fluxul lampii este stablizat pentru perioada imediat urmatoare, in ℓm);

- fluxul initial (in lm);

- eficacitatea luminoasa (in lm/W);

- durata de viata (in ore);

- durata de functionare (in ore);

- indicele de redare a culorilor, in raport cu lumina naturala (R_a);

- temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelata (T);

- culoarea aparenta;

- echipamentul auxiliar pentru conectare la retea;

- conditii speciale de montare;

- variatia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de viata, fluxul luminos, puterea nominala si puterea totala absorbita;

- posibilitatea reglarii fluxului luminos prin variatia tensiunii de alimentare (utilizand un variator de tensiune);

- modul in care frecventa intreruperilor afecteaza durata de functionare;

- dimensiuni geometrice.

La alegerea surselor de lumina (lampilor) proiectantii trebuie sa tina seama de:

- necesitatea redarii corecte a culorilor: astfel, in incaperile in care redarea culorilor se impune in mod necesar se aleg lampi cu indicele de redare a culorilor din grupa 1A sau 1B (tabelul 4.1) in functie de destinatie;

Tabelul 4.1. Recomandari privind alegerea lampilor in functie de indicele de redare a culorilor^*)

*⁾Dupa norma CIE nr. 29/2-1986

- eficacitatea luminoasa (in lm/W): astfel, se prefera lampile cu eficacitate luminoasa ridicata pentru a reduce puterea instalata a sistemului de iluminat.

Aceasta recomandare trebuie corelata cu tipul corpului de iluminat in care se monteaza lampa, pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasa mare prin utilizarea unui corp cu randament luminos mic.

In alegerea lampilor se pot utiliza recomandarile din tabelul 4.2.

Tabelul 4.2. Recomandari privind alegerea lampilor

[top]

5. ALEGEREA CORPURILOR DE ILUMINAT

Producatorii de corpuri de iluminat au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:

- modul de echipare: numar de lampi si puteri nominale ale acestora;

- pentru aparatele ce au o distributie uniforma in spatiu a fluxului luminos, curba de distributie a intensitatii luminoase, pentru o echipare cu o lampa etalon de 1000 lm. Este de preferat ca aceasta sa fie redata in coordonate polare;

- pentru aparatele ce au o distributie neuniforma in spatiu a fluxului luminos, curbele de distributie a instensitatii luminoase pentru diferite plane uniform plasate fata de planul de referinta 0 -180^o (de preferat planele: 45-225^o; 90-270^o; 135-315^o). Curbele de distributie a intensitatii luminoase vor fi redate, de preferinta, in coordonate polare;

- distributia intensitatii luminoase si sub forma tabelara din 5^o in 5^o (sau din 10^o in 10^o) pentru aceleasi plane mentionate mai sus;

- distributia zonala a fluxului luminos sub forma grafica, pentru situatia in care aparatul este echipat cu lampa etalon (cu fluxul de 1000 lm). Aceasta va fi redata in coordonate carteziene  = f() sau  = f()^*);

*⁾ este semiunghiul plan ce corespunde unghiului solid 

- indicii N1, N2, N3, N4 si N5 corespunzatori distributiei zonale a fluxului , conform STAS 11621;

- randamentul luminos al aparatului;

- distributia luminantelor in spatiu, sub forma tabelara si sub forma grafica, suprapuse peste curbele limita de luminanta (conform STAS 6646) atat pentru axa de privire in lungul corpului cat si pentru axa de privire perpendiculara pe acesta (in cazul corpurilor liniare);

- valorile factorilor de utilizare. Acestea vor fi date pentru indici ai incaperii cu valoarea minima 0,6 si reflectante pentru plafon, pereti, plan util (de regula cu valori intre 0,8 si 0,1);

- unghiul de protectie;

- pozitiile de montare si influenta acestora asupra caracteristicilor aparatului (atunci cand este cazul: lampi cu descarcari, etc);

- dimensiunile geometrice si masa;

- dispozitivele de prindere: pe plafon, pe perete (de zidarie din caramida, beton, BCA sau din metal);

- gradul de protectie la patrunderea corpurilor solide, apei si la socuri mecanice;

- clasa de protectie 'antiexploziva', cand este cazul; pe carcasele corpurilor de iluminat se va marca vizibil tensiunea de utilizare si puterea maxima a lampilor;

- caracteristicile echipamentului auxiliar pentru functionarea lampilor din corpul de iluminat cand sunt montate in corpul acestuia: balast, condensator, starter, generator sau convertor de frecventa, igniter, etc.Cand aceste echipamente nu se monteaza in aparat se indica conditiile de montare;

- caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere. Nu se prevad corpuri fara echipament de ameliorare a factorului de putere;

- caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbatiilor electromagnetice atat asupra altor instalatii (de telefonie, de transmitere a datelor etc.) cat si asupra instalatiilor furnizorului de energie electrica.

In alegerea corpurilor de iluminat se tine seama de:

- distributia fluxului luminos, in emisfera inferioara si respectiv superioara, astfel ca aceasta sa se afle in concordanta cu destinatia incaperii, asa cum se recomanda in tabelul 5.1;

- randamentul luminos, recomandandu-se aparate cu randamente cat mai mari;

- luminanta aparatului, corelata cu pozitia cea mai dezavantajoasa in care s-ar putea afla un observator in incapere;

- unghiul de protectie, astfel incat in campul vizual al persoanelor din incapere sa se reduca cat mai mult posibil prezenta luminantelor ridicate, pentru a evita fenomenele de orbire fiziologica (directa) si psihologica;

- gradul de protectie (la patrunderea corpurilor metalice (straine), a apei cat si rezistenta la socurile mecanice) corespunzator mediului in care se monteaza: normal, cu degajari de praf (bun sau rau combustibil), prezenta umezelii sau apei, prezenta vaporilor corozivi, in atmosfera potential exploziva, etc.

Tabelul 5.1

Utilizarea unor sisteme de ventilare sau conditionare intr-o incapere permite utilizarea unor corpuri de iluminat integrate cu aceste sisteme. Fluxul de aer prin corpul de iluminat va avea sensul in functie de felul in care se doreste utilizarea caldurii degajata de lampile din acestea: de afi evacuata sau utilizata in incapere.

Lampile din corpurile de iluminat integrate in sistemele de ventilare/climatizare au o eficacitate luminoasa cu cca. 10% mai mare decat cele utilizate normal, prin reducerea depunerilor de praf, si a temperaturii lampii.

Corpurile de iluminat din incaperile pentru bai, grupuri sanitare etc, se aleg conform prevederilor din Normativul I-7.

In incaperile cu aglomerari de persoane se prevad corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C₀) sau greu combustibile de clasa CA2a (C₁).

In incaperile in care exista degajari de praf, scame sau fibre combustibile (din clasa AE5 (PC)) se prevad corpuri de iluminat la care temperatura pe suprafata lor exterioara nu depaseste 200⁰C.

Corpurile de iluminat ce se monteaza in spatii de depozitare a materialelor combustibile vor fi prevazute cu gratar de protectie si rezistente la socuri mecanice.

In spatiile cu atmosfee potential explozive corpurile de iluminat si aparatura aferenta sistemelor de iluminat se aleg conform normelor in vigoare, SR-EN 50.014 si SR-CEI 61.241.

[top]

6. SISTEME SI INSTALATII DE ILUMINAT

Sistemele de iluminat constituie ansamblul format din elementele luminotehnice (lampi si corpuri de iluminat), arhitecturale (pereti, tavan) si tehnologice (puncte de lucru, destinatie, sarcini vizuale, echipamente ale altor instalatii, etc) ale unei incaperi cu rolul de a asigura, cel putin, conditiile de confort luminos in conformitate cu destinatia si activitatile importante din incapere.

In toate incaperile (de lucru, de depozitare, de trecere, etc) se prevad sisteme de iluminat normal adecvate.

Sistemele de iluminat de siguranta se prevad in conformitate cu recomandarile din Normativul I-7.

Sistemul pentru iluminatul artificial normal dintr-o incapere se proiecteaza in concordanta cu sistemul de iluminat natural al acesteia pentru utilizarea lor in paralel (in completare) cat mai mult timp din durata zilei.

Instalatiile de iluminat se concep astfel incat sa poata realiza:

- iluminatul sectorizat astfel incat acesta sa poata functiona in completarea iluminatului natural (iluminat integrat);

- variatia fluxului luminos pentru obtinerea unui nivel de iluminare corespunzator tipului de activitate, atunci cand in incapere se desfasoara mai multe feluri de activitati ce necesita niveluri de iluminare diferite;

- economisirea energiei electrice prin utilizarea iluminatului integrat, fara a diminua conditiile cantitative si calitative corespunzatoare mediului luminos din incapere;

- mobilitate in modificarea pozitiilor de amplasare a corpurilor de iluminat, ori de cate ori se schimba destinatia incaperii sau sarcina vizuala.

Instalatiile aferente sistemelor de iluminat se proiecteaza astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate prevazute de L10/1995.

Sistemele de prindere ale corpurilor de iluminat se dimensioneaza astfel incat sa poata sustine o masa de 5 ori mai mare decat cea a corpului (sau corpurilor atunci cand acestea sunt montate in baterii de corpuri) dar nu mai putin de 10 kg (pentru fiecare corp).

Sistemele de actionare se dimensioneaza astfel incat la deconectare arcul electric sa fie rupt in siguranta.

Sistemele de protectie la supra sarcina si scurtcircuit se dimensioneaza astfel incat sa ofere siguranta in functionare: stabilitate termica si selectivitate in protectie.

Inaltimea de montaj^*) a corpurilor de iluminat montate la plafon (sau pe elemente de constructie orizontale) este mai mare de 2,5m. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in cladirile de locuit.

*⁾distanta de la pardoseala la planul limita inferior al corpurilor de iluminat

Corpurile de iluminat montate pe elementele de constructie verticale (pereti, stalpi) se pot monta la orice cota. Daca au corpul metalic si sunt montate sub 2,5 m, se leaga la nulul de protectie (PE) si vor fi de clasa II de protectie. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in cladirile de locuit.

Tijele sau alte sisteme de suspendare se aleg astfel incat corpurile de iluminat sa ramana fixe in planul de montare. Sa nu oscileze in conditii normale de functionare.

Conductorul de faza necesar alimentarii corpului de iluminat trece obligatoriu prin intreruptor sau intreruptoare dupa caz.

Corpurile de iluminat si sistemele de iluminat aferente se aleg cu gradul de protectie adecvat mediului in care se monteaza.

Pe circuitele de alimentare ale corpurilor de iluminat se prevad echipamente cu protectie diferentiala conform Normativului I-7.

. Actionarea sistemelor de iluminat se face astfel incat acestea sa poata fi puse in functiune pe siruri paralele cu peretele vitrat sau cu ferestrele, pentru a permite o integrare usoara cu iluminatul natural.

[top]

7. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NORMAL

Iluminatul artificial se prevede in toate incaperile locurile si spatiile din interiorul cladirilor in care se desfasoara activitati sau se pot afla persoane, atunci cand lumina naturala lipseste sau aceasta este sub valorile recomandate in Anexa 2.

La proiectarea sistemelor de iluminat se respecta cerintele cantitative si calitative necesare pentru realizarea mediului luminos si mentionate in cap. 3.

Pentru situatiile in care nivelurile de iluminare nu sunt nominalizate in prezentul normativ (Anexa 2) acestea se pot stabili pe baza recomandarilor din STAS 6646/2 sau prin asimilarea cu destinatii, activitati sau sarcini vizuale similare din prezentul normativ.

In functie de destinatia si tipul sarcinii vizuale, se poate alege nivelul iluminarii medii pe planul util (sau efectiv de lucru) folosind si recomandarile din tabelul 7.1.

Tabelul 7.1

Prima dintre valori are caracter de valoare minima posibila. A doua valoare este recomandata pentru marea majoritate a situatiilor. A treia valoare se adopta atunci cand se urmareste obtinerea unui mediu luminos cu un confirt sporit

Pentru zonele de circulatie valoarea nivelului de iluminare se va alege in corelatie cu iluminarile recomandate pentru incaperile de munca ce comunica cu acestea.

Iluminatul general se realizeaza printr-o distributie uniforma a corpurilor de iluminat pe plafonul incaperii astfel incat sa se realizeze uniformitatea iluminarii atat pe planul util, cat si pe suprafetele efective de lucru (v. cap. 3 ), ca in figura 7.1.

De regula, in calculul iluminatului general planul util este paralel cu pardoseala la o distanta ce variaza de la 0 m la 1,0 m. Aceasta poate ocupa intreaga suprafata sau o parte din aceasta (fig. 7.2).

Delimitarea cat mai corecta a planului util permite realizarea unui sistem de iluminat functional si economic din punct de vedere energetic.

Iluminatul general se poate realiza si cu amplasari asimetrice ale corpurilor de iluminat (fig. 7.3), cu conditia respectarii iluminarii medii si uniformitatii iluminarilor in planul util.

In proiectarea sistemului de iluminat se tine seama si de conditiile reale de amplasare a corpurilor de iluminat:

- cand plafonul este divizat in casete, mai ales cand acestea au dimensiuni mici;

- cand grinzile (grinzisoarele) sunt aparente;

- prezenta la plafon a unor luminatoare;

- prezenta unor utilaje mari, tuburi sau canale tehnologice etc;

- prezenta unor mobile inalte sau elemente de separare a zonelor de lucru din planul util ce pot optura fluxul luminos;

- posibilitatile de acces la corpurile de iluminat atat pentru montare dar mai ales pentru intretinere si reparatie, pentru ca aceste operatii sa nu ajunga foarte costisitoare.

Toate aparatele si echipamentele pentru sistemele si instalatiile de iluminat trebuie sa fie omologate si agrementate tehnic.

. Proiectarea sistemului de iluminat dintr-o incapere va urmari urmatoarele etape:

1) Identificarea destinatiei incaperii, activitatile de baza din acestea si sarcinile vizuale ce le corespund.

2) In functie de elementele de la punctul 1 se stabilesc:

- nivelul iluminarii medii (Anexa 2 pentru iluminatul normal si Anexa 3 pentru iluminatul de siguranta);

- inaltimea planului util pe care trebuie realizata iluminarea medie si uniformitatea acesteia;

- indicele de redare a culorilor de catre lampile sistemului de iluminat;

- indicele UGR_L corespunzator destinatiei (optional pana la definitivarea standardului privind calculul acestuia).

3) Se identifica, din planurile de arhitectura:

- dimensiunile geometrice ale incaperii;

- reflectantele: plafonului, peretilor si planului util;

- inaltimea de montare a corpurilor de iluminat tinand seama de conditiile reale de montare (vezi pct. 7.7).

4) Se aleg:

- lampile pentru sistemul de iluminat, respectand recomandarile mentionate in cap.4;

- corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat, respectand recomandarile mentionate in cap. 5.

5) Se stabileste factorul de mentinere pentru sistemul de iluminat (STAS 6646) in functie de:

- tipul surselor de lumina (punctuale sau liniare);

- degajarea de praf din incapere;

- durata intre doua curatiri consecutive ale corpurilor de iluminat.

6) Se calculeaza fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat. Aceasta se poate face printr-o metoda globala:

- metoda factorului de utilizare^*) sau

- metoda reflexiilor multiple (STAS 11621).

*⁾ Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat, reflectantele plafonului, peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat.

7) Se stabileste numarul de corpuri de iluminat al sistemului, cunoscand fluxul luminos necesar, fluxul unei lampi si numarul de lampi cu care se echipeaza corpul.

Acesta se stabileste astfel incat fluxul real al sistemului sa fie mai mare decat cel necesar pentru ca iluminarea medie reala sa depaseasca iluminarea medie de calcul, aceasta avand caracterul de iluminare minima. Pot fi admise si diferente negative (max -5%) atunci cand iluminarea medie depaseste 400 lx.

8) Se fixeaza pozitia corpurilor de iluminat pe plafon.

9) Se verifica parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat determinat utilizand metoda 'punct cu punct' pentru calculul iluminarilor directe punctuale si medii (pe planul util, pereti si plafon) si metoda 'reflexilor multiple' pentru calculul iluminarilor medii reflectate (pe planul util, pereti si plafon)*⁾.

*⁾ Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat, reflectantele plafonului, peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat.

Verificarea cantitativa se face prin calculul:

- iluminari medii pe planul util, ca media aritmetica a iluminarilor punctuale din planul util;

- uniformitatii iluminarii pe planul util, ca raportul dintre iluminarea minima si cea medie;

- uniformitatii iluminarii pe planurile efective de lucru aflate in planul util, atunci cand se cunosc pozitiile acestora. Cand nu se cunosc pozitiile lor, acestea pot fi sugerate tehnologului oferindu-i o harta cu zonele de egala iluminare (izolux) din planul util;

10) Se verifica parametrii calitativi ai sistemului de iluminat:

- prin metoda 'curbelor limita de luminanta' (STAS 6646^**)) se apreciaza daca sistemul de iluminat provoaca orbire fiziologica (directa) observatorilor aflati in punctele de lucru. Cand acestea nu se cunosc se face verificarea numai pentru observatorul cel mai dezavantajat plasat (STAS 6646);

**⁾ Programe de calcul foarte performante pot utiliza metoda 'reflexiilor multiple' ca metoda punctuala pentru obtinerea iluminarilor refelctate. Fiecare suprafata se imparte intr-un numar mare (250-1000) de suprafete elementare suficient de mici incat iluminarea punctuala din centrul unei astfel de suprafete sa se confunde cu iluminarea medie a acesteia. Pentru fiecare din suprafetele elementare se va indica reflectanta.

*⁾ **⁾ Se impune imbunatatirea metodei prin amplificarea categoriilor de confort de la trei la cinci sau sase pentru a corespunde unor exigente mai apropiate de normele europene.

- urmarind distributia luminantelor in campul vizual, considerand ca suprafetele peretilor si tavanului sunt perfect difuzante (L = /E);

- calculand coeficientul UGR^*) pentru a aprecia daca sistemul de iluminat provoaca orbire psihologica.

*⁾ Aceasta determinare este optionala pana la completarea STAS-ului 6646 sau la initierea unuia nou

Daca unul sau mai multi din parametrii ce se verifica, mentionati la punctele 9 si 10 in 7.9, nu corespund, se corecteaza solutia sistemului de iluminat pana cand acestia indeplinesc conditiile prevazute pentru destinatia incaperii.

Calculul luminotehnic (de dimensionare si verificare) pentru stabilirea solutiilor pentru sistemele de iluminat din principalele incaperi de lucru dintr-o cladire (de exemplu: clasele, laboratoarele, cancelaria dintr-o scoala, birourile, atelierele de lucru dintr-un institut de proiectare-cercetare, hala de productie, etc) este obligatoriu de a fi prezentat in notele de calcul ale proiectului de instalatii electrice al cladirii.

[top]

8. SISTEME DE ILUMINAT LOCAL

Sarcinile vizuale dificile (speciale) cer fie o iluminare, fie o calitate a iluminatului ce nu pot fi date in mod obisnuit de sistemul de iluminat general.

Pentru astfel de sarcini vizuale se utilizeaza, suplimentar, un sistem de iluminat local. Acesta se compune din unul sau mai multe corpuri de iluminat alese si amplasate in mod special.

Prin iluminatul local se urmareste realizarea uneia sau mai multe din urmatoarele functiuni:

- o iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafetele din imediata vecinatate;

- o anumita luminanta sau culoare a sarcinii vizuale;

- umbre capabile sa evidentieze detaliile sarcinii vizuale.

In proiectarea iluminatului local se tine seama de necesitatea realizarii confortului vizual atat pentru lucratorii care beneficiaza direct de acesta cat si pentru cei care se afla in zonele invecinate (adiacente).

Corpurile pentru iluminatul local pot fi:

- fixe, atunci cand au o pozitie permanenta;

- flexibile, cand pozitia lor se modifica in timp. Pentru fixare se utilizeaza brate si pivoti reglabili;

- mobile, cand pozitia lor se modifica foarte des, chiar in timpul lucrului.

In tabelul 8.1 se indica sistemele de iluminat recomandate in functie de principalele tipuri de sarcini vizuale speciale.

Tabel 8.1

Prima litera caracterizeaza tipul distributiei fluxului luminos: C - concentrat; S - larg; U - uniform; P - uniform cu gratar, lamele etc.A doua litera reprezinta tipul luminantei: H-mare; M-moderata; L- scazuta.Grupul CH include tipurile de corpuri cu fluxul luminos concentrat si culuminanta mare cum ar fi reflectoarele de tip spoturi sau reflectoarele cu lentile.

Grupul SH include corpuri de iluminat cu o distributie larga a fluxului luminos si cu luminanta mare, cum ar fi reflectoarele adanci, deschise la partea inferioara si echipate cu surse cu descarcari de mare intensitate.

Grupul SM include corpuri de iluminat cu o distributie larga a fluxului luminos si cu luminanta moderata, cum ar fi cele echipate cu surse fluorescente de joasa presiune.

Grupul UL include corpuri de iluminat cu o distributie uniforma si luminanta scazuta, cum ar fi un aranjament de lampi protejate de un panou difuzant.

Grupul PL include corpuri similare grupului UL la care se utilizeaza structuri difuzante cu gratare sau lamele pentru mascarea surselor.

Sarcinile vizuale/obiectele foarte mici pot fi privite prin lentile, fie direct, fie prin proiectia imaginii pe un ecran. Reflexiile pe ecran, orbirea si contrastele excesive dintre ecran si fondul adiacent se pot evita prin cresterea iluminarii pe aceste suprafete.

Sarcinile tridimensionale sunt mai bine percepute daca fluxul este directionat formand umbre adecvate.

Prin directionarea fluxului se pot evidentia si defectele de pe suprafetele cu relief.

Pentru verificarea conturului unei structuri standard se poate utiliza efectul de silueta (fig. 8.1 H). Iluminatul din spatele acestora va evidentia diferentele dintre conturul structurii standard si conturul structurii care se verifica.

Culoarea sarcinii vizuale cat si culoarea luminii sunt folosite (separat sau impreuna) la cresterea contrastului, prin intensificarea sau diminuarea unora din culorile esentiale ale sarcinii vizuale. Spre exemplu, imperfectiunile de cromare peste suprafetele nichelate pot fi evidentiate usor prin utilizarea unei lumini alb-albastre (surse fluorescente de joasa presiune, de culoare rece).

Defectele de pe suprafetele metalice, din masa plastica neporoase sau ceramice sunt detectate utilizand surse cu radiatii ultraviolete. In aceste cazuri se iau masuri de protectie (pentru a evita inflamarea ochilor) utilizand ecrane sau ochelari de protectie speciali pentru a evita privirea directa a surselor.

Detectarea imperfectiunilor interioare in sticle, lentile, in globul de protectie al lampilor, in materialele plastice transparente se face utilizand un fascicol de lumina polarizata. In zona cu defect spectrul luminos este deformat si determina schimbari de culoare vizibile pentru verificator.

. Atunci cand se urmaresc sarcini vizuale in miscare, se utilizeaza lampi stroboscopice astfel incat acestea apar pentru verificator fie ca stationeaza, fie ca se misca mult mai lent si pot fi analizate.

[top]

9. ILUMINATUL SPATIILOR DE INVATAMANT

Iluminatul are efecte importante asupra performantei intelectuale. Astfel, odata cu cresterea calitatii mediului luminos se produc imbunatatiri importante in memorare, gandire logica, concentrare si nivel de inteligenta.

Sarcinile vizuale din salile de invatamant (clase, laboratoare, amfiteatre) sunt cititul si scrisul din/in carti, caiete, cititul scrierilor de pe tabla, cititul dupa harti si de pe panouri montate pe pereti, privitul timp indelungat la profesor, la ecranul televizorului, la ecranul de proiectie pentru film sau diapozitive.

Caracteristic este faptul ca sarcinile vizuale mentionate la 9.2 implica schimbari permanente si succesive in acomodare, adaptare vizuala.

Sarcinile vizuale ale profesorului constau in citirea din carti, caiete, scrisul la tabla si observarea elevilor/studentilor.

In proiectarea sistemelor de iluminat din clase, amfiteatre trebuie sa se acorde o atentie deosebita respectarii nivelului de iluminare si distributiei luminantelor in incapere.

Sistemul de iluminat se amplaseaza in asa fel incat fluxul luminos sa fie directionat astfel incat sa sugereze cat mai bine iluminatul natural. In fig. 9.1 se prezinta un astfel de sistem pentru o clasa cu trei siruri de banci. Acesta se completeaza cu un iluminat local pentru tabla (de preferinta cu corpuri cu distributie asimetrica).

In amfiteatre, unde exista mai multe culoare de trecere se pot folosi corpuri de iluminat cu o distributie de flux care sa realizeze luminante scazute. Se recomanda doua tipuri de distributii pentru corpurile de iluminat.:

- cu distributie 'aripi de liliac' (fig. 9.2), pozitionate paralel cu directia principala de vedere;

- cu distributie asimetrica (fig. 9.3), dar pozitionate perpendicular pe directia principala a razei vizuale si cu distributia de flux in acelasi sens cu directia de privire.

Clasele sau salile puternic vitrate se prevad cu ecrane^*) (jaluzele etc.) pentru a preveni orbirea provocata de lumina naturala cat si de insolatia foarte puternica pe timpul verii.

Utilizarea acestora se va face in concordanta cu utilizarea instalatiei de incalzire (sau climatizare acolo unde aceasta exista)

Pentru aprecierea orbirii directe (prin metoda 'curbelor limita de luminante') clasele si amfiteatrele se incadreaza in clase de calitate superioare, deoarece directia razei vizuale a elevilor/studentilor este orizontala pentru o mare parte din timp.

[top]

10. ILUMINATUL IN SPITALE SI SPATII DESTINATE ACTIVITATII MEDICALE

Sistemele de iluminat trebuie sa aiba un rol terapeutic pentru bolnavi contribuind la influentarea pozitiva a psihicului acestora, dandu-le un sentiment de liniste, siguranta si incredere in actiunea medicala si in acelati timp sa permita activitatea personalului in cele mai bune conditii.

In spatiile in care sarcinile vizuale sunt diverse se pot prevedea mai multe sisteme de iluminat. Un sistem general pentru activitatile curente si unul local, suplimentar, pentru sarcinile speciale (controlul bolnavului la pat etc.).

In incaperile (saloanele) pentru bolnavi se prevad urmatoarele sisteme de iluminat:

- iluminat general, realizat cu corpuri amplasate uniform la plafon. Acestea vor fi cu sisteme de protectie (de preferat cu ecrane difuzante) si luminanta redusa;

- iluminat local deasupra patului cu lampi pentru:

- examinarea si ingrijirea bolnavului si

- lectura;

- iluminat de circulatie pe timpul noptii, realizat cu aparate montate pe perete la 15-20 cm de pardoseala (in cazul in care in incapere sunt mai mult de doua paturi);

- iluminat de veghe.

Corpul de iluminat local pentru lectura trebuie sa asigure o iluminare medie de 200 lx pe o suprafata de 0,3 x 0,3 m² in planul in care se face lectura (fig. 10.1 si fig. 10.2).

Luminanta corpului pentru iluminatul local deasupra patului nu va depasi 200 cd/m².

Corpurile pentru iluminatul local pot fi fixe sau mobile. Se amplaseaza (sau manevreaza) astfel incat sa nu provoace orbire personalului medical in timpul examinarii/ingrijirii.

Iluminatul de veghe, pe timpul noptii, se realizeaza astfel incat:

- sa asigure minim 5 lx pe patul bolnavilor;

- sa nu deranjeze bolnavii, avand luminante reduse, sub 200 cd/m².

Iluminatul de veghe din camerele unde se afla nou nascuti trebuie sa asigure o iluminare medie de 20 lx.

Iluminatul de siguranta din cladire se va alimenta conform Normativului I-7.

Corpurile de iluminat din camerele pentru bolnavi se echipeaza cu lampi de culoare calda (3000 - 5000 K) si un indice de redare a culorilor ridicat R_a = 80 - 90.

Nivelurile de iluminare nu trebuie sa coboare sub valorile mentionate in Anexele 2 si 3.

In cabinetele de consultatii planul efectiv de lucru (pentru examinare, consultatie) se considera planul paralel cu suprafata patului si la 0,15 deasupra acestuia.

Lampile corpurilor de iluminat din cabinetele medicale sau de consultatii trebuie sa aiba un indice de redare a culorii de 90 - 100.

Iluminarea pe suprafata de consultatie este de minim 1000 lx. Aceasta se asigura cu un iluminat local suplimentar celui general.

In cabinetele in care se fac investigatii cu raze Rntgen se prevede suplimentar un iluminat de culoare rosie necesar pe perioada investigatiei.

In cabinetele speciale, sistemul de iluminat (corpuri, lampi, etc.) se realizeaza in concordanta cu tipul investigatiei ce se efectueaza.

In incaperile de terapie, in care bolnavul are o pozitie relativ fixa o perioada lunga de timp, se acorda o atentie deosebita evitarii orbirii fie directe, fie prin reflexie.

In incaperile pentru efectuarea operatiilor se realizeaza urmatoarele sisteme de iluminat:

- un iluminat general;

- iluminatul zonei mesei de operatie (o suprafata de 3 x 3 m² avand in centru masa de operatie);

- iluminatul local al campului operator.

Nivelurile de iluminare sunt cele prevazute in Anexele 2 si 3.

Iluminatul local al campului operator se realizeaza cu aparate specializate (cu dubla alimentare pentru continuarea lucrului in caz de avarie a sursei de baza) astfel incat sa nu duca la incalzirea tesuturilor umane pe perioada operatiei.

Reflectantele suprafetelor din sala de operatie se recomanda a avea valori ridicate: 0,7 - 0,8 pentru plafon; 0,5 - 0,7 pentru pereti; 0,2 pentru pardoseala.

Lampile din sala de operatii se prevad cu un indice de redare a culorilor R_a = 90 - 100.

Iluminarea din salile adiacente salii de operatii are nivelul de iluminare de 500 lx pentru a permite o adaptare rapida de la nivelul mare al iluminarii din sala de operatie catre nivelurile normale din celelalte incaperi.

In incaperile de reanimare se prevad doua sisteme de iluminat:

- un sistem pentru o iluminare medie de 100 lx pentru perioada imediata, postoperatorie si

- un sistem pentru o iluminare medie de cel putin 1000 lx la patul bolnavului pentru supraveghere si control.

In salile pentru operatii, salile de nasteri, depozitele de haine, lenjerie se prevad si lampi cu radiatii ultraviolete pentru dezinfectie si sterilizare. Fluxul acestora este dirijat catre plafon sau partea superioara a peretilor pentru a evita pericolul de expunere a personalului la astfel de radiatii.

[top]

11. ILUMINATUL SPATIILOR DESTINATE ACTIVITATILOR DE LUCRU INTELECTUAL

In astfel de incaperi activitatea de baza se desfasoara pe plan orizontal. Este necesar ca prin amplasarea corpurilor de iluminat sa se evite reflexiile directe (catre ochi) ce pot fi produse de suprafata de lucru - pe care se afla sarcina vizuala.

In birourile mari, cu multe corpuri de iluminat, se recomanda o dirijare a fluxului luminos catre masa de lucru ca in figura 11.1

Reflexia directa catre ochi se evita si prin:

- utilizarea unui iluminat general indirect, combinat cu un iluminat local amplasat corespunzator (vezi cap. 8);

- utilizarea unor materiale difuzante pentru suprafata de lucru pe care se afla sarcina vizuala.

Luminantele suprafetelor adiacente sarcinii vizuale se recomanda a fi mai mici decat luminanta sarcinii dar nu mai mici de 1/3 din valoarea acesteia. Cand calculul luminantelor este greu sau imposibil de efectuat se urmareste ca reflectantele fondului din zona apropiata sarcinii vizuale sa se afle in domeniul de valori 0,3 - 0,5.

Reflectantele scazute ale suprafetei biroului (mesei), atunci cand se lucreaza pe hartie alba, creaza un mediu luminos inconfortabil si reduce eficienta activitatii.

Luminanta medie a campului vizual periferic se recomanda sa nu fie mai mica de 1/10 din luminanta sarcinii vizuale.

Iluminatul birourilor de proiectare/desen se realizeaza astfel incat pe planseta de desen sa nu se creeze umbre. Se poate realiza:

1. prin utilizarea unui iluminat indirect. Solutia este deosebita din punctul de vedere tehnic, dar scumpa atat la investitie cat si la intretinere;

2. prin utilizarea unui iluminat general direct-indirect combinat cu un iluminat local cu un corp de iluminat mobil ce sa fie actionat de proiectant, dirijandu-si lumina (si formarea umbrelor) dupa necesitati;

3. prin amplasarea plansetelor langa ferestre, lumina fiind dirijata din stanga (pentru dreptaci). In lipsa luminii naturale se poate utiliza un iluminat ce sa directioneze fluxul in mod asemanator celui natural.

Corpurile de iluminat se prevad cu distributie asimetrica (fig. 9.3)

In birourile sau salile cu calculatoare sarcinile vizuale pentru un operator constau in actionarea tastaturii, cititul pe ecran si cititul unor note (texte, documente) anexe.

Factorii care influenteaza eficienta activitatii unui operator, ce lucreaza cu calculatorul sunt:

- vizibilitatea ecranului, dimensiunile acestuia, stralucirea, contrastul si claritatea conturului caracterelor de pe ecran, culoarea, reflexia ecranului (ca o oglinda dupa anumite directii de privire), densitatea informatiilor, palpairea;

- prezenta imaginii mediului pe ecranul calculatorului, reflexia de voal, raportul luminantelor intre ecran, documente si fondul acestora;

- organizarea locului de munca (pozitie, distante si unghiuri) pentru diferite activitati;

- capacitatea sistemului vizual al operatorului de acomodare si sensibilitatea sa la palpaire.

. La un punct de lucru cu calculatorul luminanta trebuie luata in considerare in doua situatii ale operatorului:

- una statica, in care operatorul se uita la ecran, tastatura sau document si

- una dinamica in care operatorul isi schimba privirea intre ecran, tastatura si document.

In situatia statica a operatorului, confortul vizual se realizeaza atunci cand:

- luminanta ecranului este mai mare decat cea a fondului imediat din mediu. Acest lucru se realizeaza daca sunt utilizate ecrane cu contrast pozitiv (caractere stralucitoare pe un fond mai inchis);

- tastatura si documentele se afla pe fonduri cu luminanta mai mica, dar nu mai mica de 1/3 din luminanta acestora;

- operatorul nu vede pe ecran imagini ale ferestrelor (acestea se acopera cu perdele, draperii, etc), corpurilor de iluminat sau alte corpuri cu luminante mari.

In situatia dinamica a operatorului confortul vizual se realizeaza atunci cand luminantele pe care alterneaza privirea (ecran, tastatura si documente) nu sunt foarte diferite.

Luminantele pot fi comparate cu produsele dintre reflectante si iluminari. In general, diferente mari exista intre luminantele documentelor si tastaturii in raport cu cea a ecranului, aceasta din urma fiind mult mai mica. Este explicabil prin aceea ca reflectanta ecranului are valori de 0,2 - 0,3 iar documentele si tastarea au reflectante cu valori de 0,3 - 0,5. Totodata ecranul se afla in plan vertical unde iluminarea este mai mica decat cea din plan orizontal (unde se afla documentele sau tastatura). Este necesar sa se utilizeze un ecran cu o luminiscenta cat mai mare.

Ecranele calculatoarelor se comporta ca o oglinda astfel ca obiecte cu luminanta mare pot fi vazute de operator pe ecran, avand ca efect distragerea atentiei, scaderea acuitatii vizuale si o stare generala de inconfort. Acestea se pot evita:

- prin amplasarea de ecrane (pereti) mate in spatele operatorului;

- utilizarea unor corpuri de iluminat de luminanta redusa (cu ecrane difuzante sau unghi de protectie corespunzator).

Limitele luminantei medii a corpului de iluminat, care poate fi reflectat pe ecranele calculatoarelor, pentru directii normale de privire, sunt prevazute in tabelul 11.1.

Tabelul 11.1

Limitele din tabelul 11.1 sunt date pentru unghiuri de inaltime de cel putin 65^o fata de verticala inferioara a corpului de iluminat pentru posturi de lucru unde se utilizeaza ecrane verticale sau inclinate cu pana la 15^o.

[top]

12. ILUMINATUL INDUSTRIAL

In spatiile industriale se recomanda unul sau mai multe din urmatoarele sisteme de iluminat:

- general, care asigura conditii de vedere similare pentru toate locurile de munca si garanteaza o mare flexibilitate in amplasarea acestor locuri;

- general localizat, care asigura o concentrare a fluxului luminos deasupra zonelor tipice de munca (caracterizate prin aceiasi sarcina vizuala). Zonele adiacente (pentru circulatie, depozitare etc.) sunt iluminate la un nivel inferior, dar suficient pentru a nu creea inconfort;

- local, care se realizeaza in completarea iluminatului general, atunci cand marimea si diversitatea sarcinilor vizuale o impun.

Sistemele de iluminat general si general localizat se realizeaza de regula cu corpuri de iluminat cu o distributie a fluxului luminos directa sau semidirecta.

Distributia directa se recomanda in halele inalte, cand corpurile de iluminat nu se afla in campul vizual al muncitorilor si umbrele pronuntate create de acestea nu influenteaza negativ eficienta activitatii.

Distributia semidirecta are o componenta de flux in semisfera superioara care reduce contrastul dintre corp si plafon si ajuta la evitarea aparentei de zona intunecata la plafon, generatoare de inconfort.

Iluminatul plafonului se poate realiza si cu corpuri special destinate (reflectoare cu distributie larga, etc) atunci cand este necesar sa existe o luminanta mai mare a plafonului.

Sistemul de iluminat local se alege in functie de caracteristicile sarcinilor vizuale, folosind recomandarile din cap. 8.

In spatiile industriale unde se cer niveluri mari de iluminare (mecanica fina, optica, industria electrotehnica, electronica etc) sistemele de iluminat pot fi integrate cu sistemele de incalzire-ventilare, fie pentru a utiliza caldura degajata de corpuri, fie pentru a o evacua din incapere.

In atmosferele periculoase din industrie, din punctul de vedere al patrunderii prafului, apei si solicitarii la socuri mecanice, se utilizeaza corpuri cu gradul de protectie corespunzator mediului in care se vor monta.

Pentru atmosferele periculoase unde se pot produce explozii se prevad corpuri de iluminat cu protectie suplimentara impotriva producerii exploziilor (vezi cap.14).

In mediile cu temperaturi scazute (industrie grea, hale de congelare, magazii, depozite, etc) se prevad lampi corespunzatoare din punctul de vedere al amorsarii. In dimensionarea sistemului de iluminat se tine seama de faptul ca fluxul luminos scade la temperaturi joase.

In mediile cu temperaturi ridicate (turnatorii, etc) se prevad lampi cu echipamente rezistente la astfel de solicitari.

Proiectarea sistemelor de iluminat pentru spatiile din industrie tine seama de:

- posibilitatea accesului la corpuri pentru curatire, intretinere si schimbarea lampii;

- frecventa mai redusa a curatirii de murdarie, astfel incat fluxul initial trebuie sa fie majorat corespunzator.

In spatiile in care se foloseste televiziunea in circuit inchis, pentru surpravegherea proceselor tehnologice sau instalatiilor, sistemele de iluminat se stabileste in functie de performanta aparaturii folosite astfel ca imaginile pe ecran sa fie redate clar (pana la nivel de detaliu).

Actionarea corpurilor de iluminat se prevede astfel incat sa se poata utiliza cat mai mult lumina naturala (hale cu pereti vitrati, incaperi cu ferestre mari in care degajarile de praf sunt reduse).

[top]

13. EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU SISTEMELE SI INSTALATIILE DE ILUMINAT

Montarea corpurilor si instalatiilor de iluminat se coreleaza si coordoneaza cu celelalte lucrari pentru realizarea constructiei si a celorlalte instalatii.

Montarea corpurilor de iluminat se face dupa realizarea finisajelor suprafetelor pe care acestea se monteaza.

Sistemele de prindere, fixare a corpurilor de iluminat trebuie sa corespunda dimensiunilor si masei acestora, conform Normativului I 7.

Montarea pe plafon a corpurilor de iluminat se face:

- de pe platforme sau postamente adecvate pentru a oferi siguranta impotriva accidentelor;

- de pe dispozitive special destinate (pasarele, poduri, tuneluri etc.) atunci cand acestea trebuie montate la mare inaltime.

Amplasarea corpurilor de iluminat se prevede astfel incat sa se asigure accesul usor la ele si in timpul utilizarii, pentru curatire, reparare sau inlocuire a lampilor.

Toate lucrarile de montare se realizeaza in lipsa tensiunii. Punerea sub tensiune se realizeaza numai dupa terminarea lucrarilor si cu luarea tuturor masurilor de protectie pentru evitarea accidentelor (puneri accidentale sub tensiune, etc).

La realizarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, echipamente, aparataje si masini agrementate tehnic, ce corespund prevederilor proiectului, standardelor si normelor interne de fabricatie.

Toate echipamentele (corpuri de iluminat, lampi, aparate de actionare si protectie, cabluri, etc) sunt insotite de certificatele de calitate ale intreprinderilor furnizoare.

Inainte de punerea in opera, toate materialele, aparatele, echipamentele se supun unui control cu ochiul liber, pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ: deformari, spargeri, etc. Toate defectiunile observate se remediaza (daca este posibil) sau se inlocuiesc cu echipamente in buna stare.

Transportul corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente acestora se face cu mijloace adecvate mecanizate, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, actiunii agresive a mediului (varatiilor mari de temperatura, coroziunii, etc) si in concordanta cu indicatiile producatorului.

Depozitarea si pastrarea corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente se face in spatii adecvate cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.

Manipularea corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente se face cu respectarea regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii si in asa fel incat acestea sa nu se deterioreze. Se acorda o atentie deosebita aparatelor casante sau usor deformabile.

Montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile se face in conditiile prevazute de Normativul I-7.

Montarea corpurilor de iluminat din incaperi pentru bai, grupuri sanitare etc se face conform prevederilor din Normativul I-7.

Pe toata durata executiei se vor respecta normele prevazute in Normativul C300 si ale dispozitiilor generale de p.s.i.

[top]

14. MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR

Sistemele de iluminat si instalatiile aferente acestora sunt astfel proiectate si realizate incat sa se evite producerea, favorizarea sau propagarea incendiilor si a exploziilor, in conformitate cu prevederile din 'Normativul de siguranta la foc a constructiilor' P 118 si Normativul I-7.

Corpurile de iluminat se aleg astfel incat gradul lor de protectie - la patrunderea corpurilor solide (inclusiv a prafului), la patrunderea apei (inclusiv a vaporilor de orice fel), a gazelor si la socuri mecanice - sa fie in concordanta cu riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu) al incaperii in care acestea se monteaza. Aceleasi conditii trebuie sa le indeplineasca si echipamentele de alimentare cu energie electrica si de actionare.

Corpurile de iluminat ce se prevad pentru incaperile din categoriile A, B si C de pericol de incendiu si in care pot apare degajari de praf, vapori sau gaze combustibile, se prevad cu dispozitive de deconectare automata de la reteaua de alimentare atunci cand acestea se desfac pentru a fi curatate, pentru schimbarea lampii etc. Cand acest lucru nu este posibil se marcheaza vizibil pe corpul de iluminat: 'nu desfaceti sub tensiune', conform SREN 50.014/95. Partile metalice ale aparatelor (copurilor) se leaga la conductorul de protectie (PE).

Nu se prevad corpuri de iluminat sau echipamente ale acestora deasupra cuptoarelor, forjelor, bailor de tratament, etc.

. Nu se recomanda traversarea peretilor si planseelor antifoc de catre instalatiile de alimentare cu energie electrica a corpurilor de iluminat.

In cazul in care aceste traversari nu se pot evita se iau urmatoarele masuri pentru evitarea propagarii incendiilor in compartimentele invecinate:

- spatiile libere din jurul tuburilor de protectie (tevi metalice) se inchid cu materiale incombustibile avand rezistenta la foc egala cu cea a peretelui sau a planseului strapuns;

- la trecerea prin pereti sau plansee, tuburile de protectie se executa din materiale incombustibile. Lungimea tronsonului incombustibil trebuie sa depaseasca grosimea elementului traversat cu cel putin 300 mm de o parte si de alta a acestuia.

- trecerile se executa astfel incat in urma dilatarilor tuburilor de protectie, provocate de incendiu, sa nu duca la dislocari ale unor portiuni de perete sau planseu.

Corpurile de iluminat nu se monteaza direct pe elementele combustibile. Montarea pe acestea se face prin intermediul unor suporturi necombustibile, cu grosimea minima de 5 mm sau la o distanta de cel putin 3 cm de la elementele combustibile, folosind suporti metalici.

Toate echipamentele folosite pentru sistemele de iluminat (corpuri de iluminat, aparate de actionare etc) vor fi echipamente, omologate si agrementate conform normelor romane in vigoare.

[top]

ANEXA 1

REGLEMENTARI PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR DE ILUMINAT DIN CLADIRI

[top]

ANEXA 2

VALORI RECOMANDATE PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT - GENERAL

[top]

ANEXA 3

VALORI RECOMANDATE PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT DE SIGURANTA

[top]