Restructurarea sectorului energiei electrice si termice

Restructurarea sectorului energiei electrice si termice

1 Fundamente si obiective ale restructurarii sectorului energiei electrice si termice

Strategia de restructurare a RENEL ce are la baza principiile generale corespunzatoare functionarii sistemului energetic, nu poate fi inteleasa fara o prezentare a principalelor caracteristici si particularitati aferente ramurii energetice din Romania cu cele 2 sectoare: Sectorul energiei electrice,Sectorul energiei termice.

Sectorul energiei electrice.

Sectorul energiei electrice cuprinde doua entitati complementare:

Ø      Sistemul energetic national care reuneste totalitatea instalatiilor electroenergetice

interconectate

Ø      Sistemul agentilor economici care actioneaza in sector.

Activitatile care se desfasoara in cadrul Sectorului energetic national se impart in activitati de baza, producere, transport si distributie, si activitati suport.

Sectorul energiei termice

Spre deosebire de sectorul energiei electrice, sectorul energiei termice este constituit in sisteme locale.

Sectorul energiei termice constituie o parte importanta a parcului de productie din RENEL - cca 40% - fiind format in principal din central de termoficare. Majoritatea oraselor importante din Romania sunt deservite de sisteme de termoficare in care de regula producerea si transportul apartin RENEL, iar distributia reprezinta obiect de activitate pentru agentii economici la nivel local.

1. "Primul pas spre restructurarea RENEL l-a constituit elaborarea Studiul de restructurare Bossard - EdF - 1991-1992."[51]

Baza acestui obiectiv de studiu l-a constituit realizarea unei analize-diagnostic pe ansamblul RENEL si pe aceasta baza elaborarea unor recomandari capabile sa perfectioneze si sa eficientizeze modul de organizare si functionare atat al RENEL, cat si al cadrului institutional in care acesta isi desfasoara activitatea.

2. "Iar al doilea pas l-a constituit aplicarea programului de restructurare, reorganizare si modernizare manageriala, rezultat in urma studiului Bossard-EdF, in perioada 1992-199"[52]

Programul de restructurare, reorganizare si modernizare manageriala rezultat in urma studiului Bossard-EdF a avut in componenta mai multe programe de sinteza si aceste sunt:

- Reforma cadrului juridic de organizare si functionare a RENEL.

- Restructurare, reorganizare si contracte interne de performanta manageriala.

- Modernizarea - functiei financiar-contabila.

- Modernizarea - functiei resurse umane.

- Modernizarea sistemului informational si a informaticii.

Strategia generala de restructurare in perioada 1995-1999.

Strategia de restructurare, reorganizare si modernizare manageriala a RENEL pentru perioada 1995-2000 a avut in vedere obiectivele principale ale politicii Guvernului Romaniei aferente sectorului energiei electrice.

Principalul obiectiv urmarit de RENEL a fost transformarea sa intr-o companie nationala, societate pe actiuni cu nucleu dur, la care actionarii sa fie grupuri puternice de firme sau organisme bancare, societate pe actiuni care, in etapa finala, se preconiza a fi de tip holding. Locul fostei RENEL a fost luat de Compania Nationala de Electricitate, infiintata prin HG 365/1998 ca o structura de tip holding.

Etapa de restructurare 1999-2000.

La nivelul anului 1999-2000 in sectorul energetic, urmare amplului proces continuu de restructurare, apar modificari privind structurarea acestui sector urmare necesitatii organizarii / reorganizarii acestuia pe baze concurentiale profunde.

Astfel, in conformitate cu prevederile H.G. nr. 627/13 iulie 2000, CONEL . Compania Nationala de Electricitate . a fost desfiintata, iar prin divizarea acesteia au fost infiintate sase entitati organizatorice independente,si acestea sunt :

S.C. Termoelectrica S.A. s-a infiintat ca societate comerciala prin H.G. 627/2000, in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor .Este societate comerciala care are ca obiect principal de activitate producerea si furnizarea energiei electrice pe baza de combustibil solid si lichid, precum si producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice pe baza de licente, conform legii, respectiv aprovizionarea cu combustibil tehnologic pentru producerea energiei electrice si termice.

S.C. Hidroelectrica S.A., are de asemenea, statut de societate comerciala si se ocupa in principal de activitatea de producere a energiei electrice in hidrocentrale si furnizarea acesteia pe baza de licente, conform legii, raspunzand de functionarea instalatiilor energetice proprii in conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului inconjurator.

S.C. Hidroelectrica S.A. are in administrare 126 centrale hidroelectrice si 4 statii de pompare, insumand o putere instalata de aproximativ 6.000 MW prin care se asigura pe langa productia de energie electrica si activitati de furnizare de servicii tehnologice de sistem necesare garantarii sigurantei functionarii Sistemului Energetic National precum si servicii de gospodarire a apelor de interes national si local.

S.C. Nuclearelectrica S.A., producator de energie electrica in centrala nuclear electrica Cernavoda cu un grup energetic de 700 MW. in viitor se vor pune in functiune esalonat si alte grupuri de 700 MW este al treilea producator de energie electrica pentru .Sistemul Energetic National. (SEN).

Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.627/2000 a luat fiinta S.C. Nuclearelectrica S.A., ca societate pe actiuni in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor avand ca obiect de activitate producerea energiei electrice de origine nucleara.

S.C. Electrica S.A. are ca obiect principal de activitate, distributia si furnizarea energiei electrice catre consumatorii casnici si industriali precum si exploatarea si dezvoltarea sistemelor de distributie si telecomunicatii si tehnologii informatice in corelare cu sistemul de producere si transport,pe baza de licente conform legii.

Actul de infiintare al S.C. Electrica S.A. il constituie Hotararea Guvernului Romaniei nr.627/2000, in baza careia in cadrul societatii s-au organizat si au functionat 19 sucursale teritoriale de distributie si furnizare ce au cuprins in componenta lor 23 de exploatari de distributie si furnizare.

Ulterior, prin H.G. 1342/2001 S.C. ELECTRICA S.A. a fost supusa unui mare proces de reorganizare si au fost infiintate in cadrul societatii 8 filiale (cu statut de societati comerciale) si 8 sucursale de intretinere si servicii energetice conform repartizarii teritoriale si aceastea sunt urmatoarele:

Ø      Muntenia Nord

Ø      Muntenia Sud (14,1%).

Ø      Dobrogea (

Ø      Banat

Ø      Transilvania Sud (10,5%).

Ø      Oltenia (19,7%).

Ø      Moldova

C.N. Transelectrica S.A., infiintata prin HG nr. 627/31 iulie 2000, reprezinta una dintre cele mai importante companii strategice ale tarii, asigurand infrastructura necesara functionarii si dezvoltarii pietei de energie electrica din tara noastra.

Transelectrica indeplineste functiile de operator de transport si de sistem al Sistemului Electroenergetic National, asigurand accesul transparent si nediscriminatoriu la retea pentru toti utilizatorii, in conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului inconjurator.

In urma programului de privatizare au fost privatizate urmatoarele filiale:

Ø      Enel Electrica Banat - capital majoritar privat.

Ø      Enel Electrica Dobrogea - capital majoritar privat.

Ø      CEZ Oltenia - capital majoritar privat.

Ø      E.ON Moldova- capital majoritar privat.

Iar tot prin HG nr.1524/2002 care aproba reorganizarea Termoelectrica, formandu-se urmatoarele filiale:

Ø        Electrocentrala Bucuresti (28%).

Ø        Electrocentrala Turceni (19%).

Ø        Electrocentrala Rovinari (18%).

Ø        Electrocentrala Deva (14%)

Iar obiectivele principale ale restructurarii, asa cum au fost enuntate la momentul respectiv, au avut in vedere urmatoarele:

Ø    demonopolizarea sectorului energiei electrice prin promovarea competitiei in productie si introducerea graduala a posibilitatii de alegere a furnizorului incepand cu marii consumatori;

Ø    recunoasterea obligatiei pe care o are sectorul energiei electrice de a servi toate categoriile de consumatori si protejarea drepturilor acestora;

Ø    stimularea investitiilor cu capital privat;

Ø    privatizarea treptata, cu infiintarea de noi societati comerciale, prin atragerea unor investitori strategici si vanzarea de activfj

Ø    separarea administrativa si financiara a activitatilor de baza (producere, transport-dispecer, distributie), modernizarea sistemului financiar-contabil si informational;

Ø    implementarea unei politici de liberalizare si aliniere a preturilor la nivelul practicat pe

plan international

2 Deschiderea pietelor de energie electrica si termica

Deschidrea piatei de energie electrica permite consumatorilor de energie electrica sa achizitioneze energie electrica in conditii de competitivitate, in conformitate cu reglementarile in domeniu, existente la data achizitiei.Incepand din august 2000 in Romania, prin Hotararea de Guvern nr. 122 din 2000, stabileste gradul initial de deschidere a pietei energiei electrice cu pana la 10% din consumul final inregistrat la nivelul anului 1998, ceea ce a insemnat una din cele mai importante decizii politice privind sectorul energiei electrice si termice, inscrisa in programul de guvernare si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica si termica.Pentru 10 % din consumul national, pretul energiei electrice se negociaza direct intre furnizor si consumatorul eligibil in cadrul contractului de furnizare. Plata serviciilor de transport si de distributie a energiei electrice achizitionate de consumatorul eligibil se calculeaza la tarife reglementate, in conformitate cu metodologiile emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei.

Corespunzator stadiului de inceput al liberalizarii pietei energiei, ANRE a trebuit sa depuna un efort considerabil pentru a crea legislatia secundara, deci setul de noi principii, reguli si relatii de piata, dar mai ales de a sustine si mentine procesul de implementare a acestora in cadrul unei piete aflate intr-un dificil proces de transformare si tranzitie, atat organizationala cat si comerciala.

Legislatia secundara a stabilit noi roluri, relatii si responsabilitati pentru toti participantii la piata, absolut necesare functionarii acesteia in noua structura creata pe parcursul ultimilor ani.

S-a impus mai intai separarea activitatiilor de producere, transport, distributie si ulterior furnizare(figura 1).Prin figura 1 este reprezentat producatorii de energie electrica ,care au tarfe diferite de vanzare a energie electrice pe piata de energie,iar transportul si distributia energiei electrice au tarife reglementate, iar furnizorii si iei au un tarif diferit de vanzare a energiei electrice pe piata de energie.

Spre deosebire de piata energiei electrice, piata energiei termice este constituit in sisteme locale, ca urmare a restructuraii S.E.N din anul 2000, cand cea mai mare parte a termocentralelor au intrat in proprietatea administratiilor locale,iar in unele orase din tara s-au inchis aceste termocentrale si au trecut pe alte sisteme de incalzire.Astfel piata energiei termice nu este o piata nationala ci mai mult una locala,pentru ca nu se poate vorbi despre o productie de energie termica la nivel national , ci la nivel local.

Majoritatea oraselor importante din Romania sunt deservite de sisteme de termoficare in care de regula producerea si transportul apartin termocentraleleor, iar distributia reprezinta obiect de activitate pentru agentii economici la nivel local.

In Romania functioneaza o piata de energie electrica, la inceput a functionat pe baza vechiului Cod Comercial, iar din anul 2005 pe baza noului Cod Comercial.

Restructurarea sectorului energiej electrice ovut drept scop scaderea preturilor energiei electrice prin mecanisme concurentiale.Piata de energie electrica din Romania a inregistrat de-a lungul procesului de liberalizare o anumita evolutie, fiind parcurse etapele de restructurare si de reforma.Au avut loc schimbari de natura structurala, organizatorica, legislativa si tehnica, privind mecanismele comerciale si de tranzactionare a energiei electrice

Transformarile au avut in vedere si relatiile dintre entitati ie implicate: autoritati, operatori ai pietelor si participanti la piata.

La inceput piata a functionat pe baza vechiului Cod Comercial. Intrarea in vigoare a noului Cod Comercial al pietei angro de energie electrica si inceperea functionarii comerciale

a noii Platforme de Tranzactionare in luna iulie 2005, au marcat intrarea pietei de energie

electrica din Romania intr-o noua etapa. S-au operat la modificari ale mecanismelor

comerciale si au intrat in functiune Piata pentru Ziua Urmatoare, voluntara bazata pe oferte de vanzare si de cumparare de energie electrica si Piata de Echilibrare, obligatorie. In cadrul pietei au aparut noi entitati, respectiv Partile Responsabile pentru Echilibrare. Schimbarile survenite au impus adaptarea relatiilor dintre operatorii pietelor si participantii la piata, deoarece operarea noilor piete a presupus implementarea de noi sisteme informatice specializate.Noile relatii dezvoltate in cadrul pietei de energie electrica, trebuie sa reflecte corectitudine transparenta si sa genereze incredere partilor implicate.

In paralel cu dezvoltarea pietei de energie este necesara o siguranta corespunzatoare, in functionarea sistemului energetic si in alimentarea consumatorilor cu energie electrica de calitate.

Competitia va determina intrarea pe piata a celor mai ieftine oferte din momentul respectiv, precum si realizarea numai a celor mai ieftine proiecte de investitii, in sectorul de productie.Crearea unui cadru corect si transparent al pietei va incuraja investitiile in sectorul energetic.

Prin liberalizarea sectorului energetic, companiile de producere sau furnizare nu se mai bazeaza pe un venit predictibil reglementat, ci se confrunta cu un risc financiar mult mai mare. Energia va fi supusa legilor concurentei, deci nu mai este privita ca un "serviciu public'.

Mediul concurential asigura managementul eficient al costurilor, formarea libera a preturilor si crearea de stimulente in vederea reducerii costurilor si a utilizarii eficiente a resurselor.

Cresterea concurentei trebuie sa reprezinte un mecanism eficient pentru reducerea pretului energiei electrice, la consumatorii finali.

Anul 2003 a reprezentat fara indoiala un moment de cotitura in istoria pietei rationale de energie electrica din Romania. In baza elaborarii "Foii de parcurs in domeniul energiei electrice' s-au stabilit principiile pe termen lung pentru dezvoltarea pietei angro de energie i.

electrica din Romania, optandu-se pentru conceptul milti-piata si principiul zonal de stabilire a pretului

Codul comercial al pietei angro de energie electrica, adoptat in 2004, a implementat principiile foii de parcurs, astfel ca in perioada iulie 2005 - noiembrie 2006, ceea ce poarta numele "noua platforma de tranzactionare', a reprezentat baza de organizare a comercializarii energiei electrice in Romania. Implementand conceptul multi-piata prin cele trei segmente: contracte bilaterale, piata pentru ziua urmatoare si piata de echilibrare, asociate principiului auto-programarii, aceasta noua platforma de tranzactionare asigura cumpararea si vanzarea concurentiala a energiei electrice pentru trei orizonturi de timp diferite. Lansarea noii platforme la data de 30 iunie 2005 a fost sustinuta totodata de cresterea gradului de deschidere a pietei la 83,5%, ceea ce insemna libertatea de a alege furnizorul pentru toti consumatorii finali cu exceptia celor casnici.

Codul Comercial al pietei angro de energie electrica in vigoare contine reguli ce guverneaza operarea pietei din momentul lansarii noii platforme de tranzactionare. Principiul fundamental al pietei angro, conform Directivei 54/2003 este libertatea producatorilor si furnizorilor de a se angaja in tranzactii pentru vanzarea si cumpararea energiei electrice.

Piata contractelor bilaterale presupune angajarea unor obligatii pe termen lung, in timp ce piata pentru ziua urmatoare reprezinta mediul transparent, anonim si nediscriminatoriu de

contractare a energiei electrice pe termen scurt (o zi). Pe cele doua orizonturi de timp,

tranzactiile sustin acoperirea cererii de consum printr-un volum de productie corespunzator.

Conform acelorasi principii, o piata de echilibrare permite operatorului de sistem echilibrarea cererii si a ofertei in timp real.

Astfel, in momentul crucial pentru piata regionala din sud-estul Europei al ratificarii tratatului comunitatii energetice din SEE, Romania una dintre cele noua tari semnatare, are o piata angro de energie electrica functionala, cu segmente bine definite: piata contractelor bilaterale, piata spot si piata de echilibrare. Acelasi model a fost adoptat de catre cele mai importante piete de energie electrica din UE, fiind in acelasi timp recomandat pentru tarile din comunitatea energetica.

Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU Codul comercial defineste piata pentru ziua urmatoare

in Romania, unde se tranzactioneaza contracte cu livrare fizica pentru energie electrica pentru fiecare ora din ziua urmatoare.

Piata pentru ziua urmatoare, sau piata spot, se bazeaza pe un mecanism de licitatie inchisa, cu ofertare bilaterala. Ofertele orare exprima intentii de vanzare la un pret minim, respectiv de cumparare la un pret maxim. Intersectia ofertelor de vanzare si de cumparare agregate in curba ofertei si cererii determina pretul spot si volumul tranzactionat pentru fiecare interval orar. Din punctul de vedere al participantilor, aceasta piata faciliteaza tranzactionarea pe termen scurt, intr-un mediu voluntar, transparent si neutru. Din punctul de vedere al pietei angro, ea stabileste un pret de referinta pentru celelalte segmente ale pietei angro si pentru viitoarea piata financiara. Din punctul de vedere al sigurantei sistemului electroenergetic si al operarii acestuia, ea contribuie la echilibrarea pe termen scurt a cererii si ofertei.

Ca organizator al tranzactiilor pe piata spot, obiectivele prioritare pentru OPCOM sunt stabilirea unui pret de referinta pentru celelalte segmente ale pietei si pentru viitoarea piata financiara si echilibrarea cererii si ofertei pe termen scurt (cu o zi inainte). Cu cota de 7% pe care aceasta piata o reprezinta, raportat la consumul de energie electrica din Romania, dar si prin volumul prin care aceasta cota se concretizeaza, bursa de energie electrica din Romania este cea mai lichida din estul si sud-estul Europei, pentru fiecare ora tranzactionandu-se in OPCOM mai mult decat tranzactioneaza impreuna bursele din Polonia, Cehia, Austria si Slovenia.

Operator de decontare. Codul Comercial atribuie Operatorului de Decontare, departament distinct organizat in cadrul SC Opcom SA realizarea functiilor de decontare pentru Piata pentru Ziua Urmatoare si Piata de Echilibrare.

Operatorul de Decontare realizeaza: . calcule pentru tranzactiile derulate pe piata pentru ziua urmatoare; . calcule pentru tranzactiile derulate pe piata de echilibrare; . determinarea pretului pentru dezechilibre (pentru deficit si pentru excedent de energie); . calcule pentru decontarea dezechilibrelor partilor responsabile cu echilibrarea; . calcule pentru decontarea dezechilibrelor de la notificare; . calcule pentru decontarea costurilor sau veniturilor provenite din echilibrarea sistemului si redistribuirea acestora.

Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale (PCCB). Pentru imbunatatirea transparentei, dar si a eficientei in tranzactionare, OPCOM a pus la dispozitia participantilor

din cadrul sectorului energetic un mediu transparent de tranzactionare a contractelor bilaterale. Piata este deschisa participarii producatorilor, furnizorilor si consumatorilor eligibili. Mecanismul actual al licitatiilor publice organizate in cadrul acestei piete permite initierea procesului atat de vanzator, cat si de cumparator, prin publicarea simultana a ofertei (cantitate, pret, termen) si contractului asociat. Ofertele nu sunt standardizate din punctul de vedere al cantitatilor ofertate, perioadelor si termenelor de livrare. Identitatea si intentia de ofertare a participantilor la piata este cunoscuta de catre intreg mediul de afaceri. Piata este deschisa participarii producatorilor, furnizorilor si consumatorilor eligibili.

Din punctul de vedere al participantilor, se asigura facilitarea tranzactionarii eficiente pe termen mediu si lung, intr-un mediu transparent si neutru. PCCB furnizeaza increderea necesara publicului, consumatorilor, proprietarilor iar pentru sistemul electroenergetic asigura echilibrarea cererii si ofertei pe termen mediu si lung.

Piata Centralizata pentru Certificate Verzi (PCCV). in baza cadrului adoptat de autoritatea de reglementare in vederea stimularii investitiilor in dezvoltarea surselor de energie electrica regenerabile, organizarea si administrarea PCCV faciliteaza tranzactionarea certificatelor intr-un mediu voluntar, transparent si neutru. Mecanismul de tranzactionare se bazeaza pe o licitatie inchisa organizata lunar, tranzactionare independenta de tranzactionarea energiei electrice si un pret variabil intre 24 si 42 euro/certificat (limite stabilite prin Hotarare de Guvern). Volumul minim este reprezentat de 1 certificat, echivalent 1 MWh.

3 Managementul economisirii energiei

Economisirea energiei nu trebuie sa insemne 'a duce lipsa, a reduce confortul, a deteriora modul de viata, pe scurt, a tremura in intuneric'. Economisirea de energie nu trebuie impusa.

Oamenii vor confort. Ei vor lumina cand soarele nu straluceste; vor sa-si conserve si sa-si pregateasca hrana, vor sa se deplaseze cat mai repede si mai convenabil dintr-un loc in altul. Oamenii vor beneficiile pe care le ofera combustibilul si energia electrica in sine, deci 'serviciile energiei'.

Economia de energie nu trebuie sa reduca serviciul energiei livrate. Aceasta trebuie facuta prin convingere si nu prin constrangere.Cu toate acestea preturile s-au dovedit si se dovedesc un stimulent cheie pentru economisirea energiei.

Conceptul de economisire a energiei, familiar in prezent mai mult specialistilor, va trebui sa devina un concept familiar cosumatorului obisnuit: specialistii trebuie sa faciliteze o perceptie reala si rapida a implicatiilor pe care le are utilizarea energiei asupra mediului (ploi acide, efectul de sera). In plus, lipsa de fonduri, neincrederea in solutiile tehnice noi si obstacolele institutionale fac din economisirea energiei o problema destul de dificila. Cu toate acestea, devine din ce in ce mai clar ca oamenii, indiferent de functia si de pozitia sociala pe care o detin, trebuie sa se implice activ si personal, fara sa astepte presiuni sau autorizare: lipsa de eficienta afecteaza, intr-un mod sau altul, pe fiecare cetatean.

De aceea se impune acordarea unei atentii sporite problemelor de economisire a energiei si abordarii acestora prin sistemul de invatamant. Desi invatamantul energetic national este bine dezvoltat, problematica energie si protectiei mediului se abordeaza destul de limitat

la alte specializari decat cele de profil; mai mult, invatamantul preuniversitar trateaza destul de sumar economisirea energiei si educarea in aceasta directie, fapt care reprezinta, evident, o

carenta a sistemului,deoarece in aceasta etapa a formarii unui cetatean responsabil, impactul unor activitati educative adecvate poate fi maximizat

Aceste aspecte sunt accentuate in conditiile unui interes scazut al furnizorilor de energie electrica pentru utilizarea eficienta a energiei, in special datorita diminuarii consumurilor, generate de incetinirea ritmurilor de dezvoltare economica.

Organizarea managementului energiei se bazeaza pe urmatoarele sase aspecte-cheie: politica energiei, organizare, motivatie, sisteme informationale, marketing,investitii.Toate cele sase aspect cheie in organizarea manegementului energiei a fost elobarat de catre BRESCU (Building Research Energy Conservation Support Unit) in 1993.

Acestea apar ca niste coloane intr-o matrice. Randurile orizontale descriu ditei nivele de maturitate in managementul energiei. Rindul zero de la baza matricei reprezna zero realizari in managementul energiei. Randul patru constituie situatia ideala in ca-* energia este complet controlata. Randurile intermediare indica diverse nivele maturitate. BRESCU a denumit aceasta matrice Matricea Managementului Energet prezentat in tabelul 1, pagina 83.

Cele sase aspecte-cheie ale organizarii managementului energiei sunt coloanele matricei, iar randurile acesteia sunt diferitele niveluri de asigurare a managementului energiei (de la situatia ideala, in care energia este complet controlata, pana la nivelul zero de la baza matricei).

Tabelul 2 Matricea managementului de energie