Tema de proiectare

Sa se proiecteze instalatia electrica de lumina si forta a unei hale industriale, dotata cu utilajele de mai jos, avand dimensiunile din fig.1.

1- Strung paralel     6buc P_n= 2,5 kW

2- Masina de frezat    1buc P_n=10 kW

3- Strung carusel    1buc P_n=26 kW

4- Presa cu excentric 2buc P_n=10 kW

5- Masina de gaurit 2buc P_n=1 kW

6- Masina de filetat 1buc P_n=6 kW

7- Masina de rectificat 1buc P_n=7 kW

8- Masina de rabotat 1buc P_n=3,7 kW

Polizor    1buc P_n=2,8 kW

10- Masina de ascutit 1buc P_n=3,7 kW

11- Ventilatoare 2buc P_n=5 kW

12- Transformator sudura(Da=60%) 1buc S_n=14 kVA

13- Grinda rulanta(DA=25%) 1buc P_n=5 kW

14- Cuptor cu rezistente 1buc P_n=13 kW

15- Baie de cromare    1buc P_n=6 kW

DIMENSIONAREA INSTALATIEI ELECTRICE DE

ILUMINAT

Alegerea sistemului de iluminat si a sursei de lumina.

Pentru ca activitatea care are loc in interiorul imobilelor sa se desfasoare in conditii normale, este necesar ca instalatiile electrice de iluminat sa ofere conditii optime de iluminare.

Pentru iluminarea locurilor de munca sunt posibile urmatoarele sisteme de iluminat:

- iluminat general, care se recomanda atunci cand se doreste iluminarea uniforma pe toata suprafata de lucru;

- iluminat local atunci cand sunt necesare niveluri ridicate de iluminare pentru locuri restanse;

- iluminat combinat, pe fondul unui iluminat general minimal, la locul de munca se asigura o sursa suplimentara de lumina (strunguri, freze, masini de rectificat, alte masini unelte cu precizie mare de prelucrare, locuri in care se face controlul de calitate, etc.).

Rezultatele acestei alegeri se sintetizeaza in tabelul 1.1.

Alegerea corpurilor de iluminat.

La alegerea corpului de iluminat se foloseste metoda coeficientilor de utilizare. Aceasta metoda se foloseste pentru calculul instalatiilor electrice de iluminat interior si permite determinarea iluminarii medii orizontale date de surse luminoase in planul util, tinand cont de fluxul luminos reflectat de pereti si tavan. Metoda nu se poate folosi la determinarea iluminatului local, a iluminatului suprafetelor inclinate, a suprafetelor verticale, sau a iluminatului cu corpuri de dimensiuni mari.

Determinarea indicelui incaperii.

in care:

a,b - lungimea respectiv latimea incaperii;

h - inaltimea de suspendare deasupra planului util in cazul iluminatului direct, semidirect si mixt, sau inaltimea tavanului deasupra planului util in cazul iluminatului indirect sau semiindirect;

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

-II- penru atelierul de acoperiri metalice:

-III- pentru grupul sanitar:

-IV- pentru birouri:

-V- pentru culoar:   

Coeficientul de utilizare este raportul dintre fluxul luminos util si fluxul emis de toate lamipile instalate intr-o incapere.

Se alege factorul de reflexie din tabelul 7.2 si coeficientul de utilizare din tebelele 7.3 si 7.4. [2,pag.66-67].

Se alege corpul de iluminat utilizat si se precizeaza caracteristicile tehnice in tabelul 1.1 folosindu-se cataloagele.

Fluxul luminos al corpurilor de iluminat se obtine inmultind fluxul luminos al lampilor cu randamentul corpurilor de iluminat.

Tinand cont de raportul dintre fluxul luminos util si fluxul luminos al corpului de ilminat din aceeasi incapere (utilanta).

si care reprezinta un randament al incaperii, se obtine:

Fluxul lampilor nu ramane constant in timp din cauza faptului ca fluxul emis de lampi scade in timp, si din cauza depunerilor de praf pe corpul de iluminat; randamentul acestora scade; deci apare o depreciere a instalatiei de iluminat fata de momentul punerii in functiune a instalatiei. Din acest motiv fluxul luminos initial va trebui sa fie mai mare decat fluxul util. In acest caz fluxul initial emis va fi:

dar,

in care:

k_d - factor de depreciere;

E_med - iluminare medie;

A - aria planului util;

Se ia factorul de depreciere (din tabelul 7.6 [2,pag68]), functie de caracteristicile incaperii si de periodicitatea de curatire a corpurilor de iluminat si se trece in tabelul 1.1.

Se alege nivelul de iluminare din STAS 6646-66 sau din tabelele 7.18, 7.19 sau 7.20 [2,pag68].

Se determina fluxul util (necesar) al lampilor de instalat cu relatia:

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice:

-III-pentru grupul sanitar:

-IV- pentru birouri:

-V- pentru culoar:

Se alege din catalogul de lampi (sau din tabelele 7.9.7.17 [2,pag. 69-72]), sursele de lumina :

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

Se adopta tub fluorescent, culoare 3X , U_n=220V , P=65W , =3000 lm , l= 1.5 m .

Numarul lampilor necesare :

n= - nr. de surse de lumina

Se adopta un nr. de 90 de lampi.

Alegem 5 siruri x 2 surse x 9 cdi = 90 surse

Avem: 45 corpuri de iluminat cu cate 2 lampi

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice:

Se adopta tub fluorescent, culoare 3 , U_n=220V , P=40W , =2800 lm , l= 1.2 m.

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta un nr. de 16 lampi.

Alegem 2 siruri x 2 surse x 4 cdi= 16 surse.

Avem 8 corpuri de iluminat cu cate 2 lampi.

-III- pentru grupul sanitar:

Se adopta lampi cu incandescenta U_n=220V , P=100W , Φ=1040 lm

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta un nr. de 3 lampi cu incandescenta.

Alegem 3 corpuri de iluminat TIP BATT dotate cu glob de sticla si armatura de protectie.

-IV- pentru birouri:

Se adopta tub fluorescent, culoare 2X , U_n=220V , P=20W , =700 lm , l= 0.58 m.

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta un nr. 16 de surse de lumina.

Alegem 4 corpuri de iluminat a cate 4 surse de lumina fiecare.

-V- pentru culoar:

Se adopta tub fluorescent, culoare 1X , U_n=220V , P=20W , =1080 lm , l= 0.58 m.

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta 8 surse de lumina.

Alegem 2 corpuri de iluminat a cate 4 surse de lumina.

Se calculeaza fluxul luminos total instalat initial, precum si puterea totala instalata in fiecare incapere.

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice: =90*3000=270000 lm

P=90*65=5850W

-II- penru atelierul de acoperiri metalice: =16*2800=44800 lm

P=16*40=640W

-III-pentru grupul sanitar: =3*1040=3120 lm

P=3*100=300W

-IV- pentru birouri: =16*700=11200 lm

P=16*20=320W

-V- pentru culoar: Φ=8*1080=8640 lm

P=8*20=160W

Se recalculeaza iluminarea medie intiala cu relatia:

E_med=

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice: E_med=

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice: E_med=

-III- pentru grupul sanitar:   

E_med=

-IV- pentru birouri:

E_med=

-V- pentru culoar:

E_med=

Toate consideratiile ti rezultatele calculelor realizate la subcapitolele 1.1. si 1.2. sunt sistematizate in tabelul 1.1.

Amplasarea corpurilor de iluminat.

Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sa fie realizata in asa fel incat sa evite observarea directa a sursei de lumina de catre lucratori.

Conditia ca lampa sa nu fie observata direct (evitarea orbirii) este ca unghiul format de dreapta ce uneste corpul luminos al lampii si marginea inferioara a abajurului (linia limita) cu orizontala (unghi de protectie) sa fie cel puin egal cu unghiul privirii.

Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sa mai tina cont de conditia de uniformitate a iluminarii si de luminanta admisibila. Un nr. mare de corpuri de iluminat duce la o iluminare mai uniforma dar mareste pretul de cost al instaltiei, fapt care inpune alegerea unei solutii care sa satisfaca atat conditia de uniformitate a iluminarii cat si pe cea de economicitate.

Inaltimea de amplasare a corpurilor de iluminat depinde de considerente constructive sau practice. Limita inferioara a inaltimi admise este determinata de evitarea fenomenului de orbire, iar limita superioara este determinata de inaltimea tavanului.

La instalatiile de iluminat general, reparitia corpurilor de iluminat poate fi uniforma sau localizata. Dispunerea uniforma se obtine prin asezarea corpurilor de iluminat in varfurile unor dreptunghiuri sau a unor triunghiuri orientate in raport cu dimensiunile incaperii.

Corpurile de iluminat se vor monta astfel:

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

Alegem 9 cdi x 5 siruri x 2 surse = 90 surse

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice:

Alegem 4 cdi x 2 siruri x 2 surse = 16 surse

-III-pentru grupul sanitar:

Alegem 3 corpuri de iluminat TIP BATT dotate cu glob de sticla si armatura de protectie.

-IV- pentru birouri:

Alegem 2 cdi x 2 siruri x 4 surse = 16 surse

-V- pentru culoar:

Alegem 2 cdi x 1 sir x 4 surse x = 8 surse

Observatie:

Se vor monta inca 3 corpuri de iluminat, prevazute cu o singura sursa de lumina, avand U_n=24V , P_n=25W , cos =1, pentru iluminatul de siguranta, asezate deasupra usilor de iesire(vezi planul instalatiei de iluminat fig.1. ).

Se vor monta cate 2 prize monofazate cu contact de protectie in fiecare birou.

Stabilirea circuitelor de iluminat si a circuitelor de priza.

Dupa amplasarea corpurilor de iluminat se stabilesc circuitele care alimenteaza lampile avandu-se in continuare urmatoarele criterii:

-se stabileste schema de distributie;

-se stabilesc circuitele si tipul acestora (trifazat sau monofazat);

-la circuitele trifazate numarul lampilor alimentate de fiecare faza va fi acelasi (sistem trifazat echilibrat cu fir neutru);

-corpurile de iluminat amplasate grupat vor fi alimentate pe cat va fi posibil de acelasi circuit (se are in vedere economia de materiale);

-intensitatea totala a lampilor de iluminat care sunt actionate de acelasi aparat de comutatie nu trebuie sa depaseasca intensitatea de rupere a aparatului fabricat in acest scop;

-numarul corpurilor de iluminat alimentate de un circuit depinde de mai multi factori : amplasarea lampilor, puterea lampilor, spatiul care trebuie iluminat, etc.

-circuitele de priza nu trebuie sa alimenteze mai mult de 6 prize monofazate pentru consumatorii casnici si mai mult de 3 prize pentru consumatorii industrili.

Schema de distributie de la tabloul de lumina (TL) va fi de tipul radial (vezi schema monofilara de distributie);

De la tabloul de lumina se va alimenta:

Circuitul nr.1 - circuit de prize, circuit monofozat cu nul de protectie, (alimenteaza 4 prize montate cate doua in fiecare birou)

Circuitul nr.2 - circuit de lumina, circuit monofazat, (alimenteaza lampile de iluminat din birouri, grupul sanitar si de pe culoar )

P=2*320+300+160=1100 W

Circuitul nr.3 - circuit de lumina, circuit monofazat, (alimenteaza lampile din atelierul de acoperiri metalice )

P=640 W

Circuitul nr.4 - circuit de lumina, circuit trifazat cu nul de lucru, (alimenteaza lampile din atelierul mecanic, zona 1.1)

P=2*18*65=2340 W

Circuitul nr.5 - circuit de lumina, circuit trifazat cu nul de lucru (alimenteaza lampile din atelierul mecanic, zona 1.3)

P=2*18*65=2340W

Circuitul nr.6 - circuit de lumina, circuit monofazat, (alimenteaza lampi care lumineaza culoarul dintre masini, atelierul mecanic, zona 1.2)

P=2*9*65=1170W

Circuitul nr.7 - circuit de lumina, monofazat, (alimenteaza cu o tensiune de 24V lampile pentru iluminatul de siguranta. Sursa de alimentare - un redresor monofazat in paralel cu o baterie de acumulatori).

LF 25/6 (PVC 16)-AFY 2x4+2.5 C₁

P₁=1200W

LF 25/10

(PVC16)-AFY 3x2.5 C₂ P₁=1100W

LF 25/6 ACYY 4x4 C₃

P₁= 640W

LF 63/63 LF 25/6

ACYY 4x4 C₄

P₁=2340W

ACYY 3x16+10 LF 25/6 ACYY 4x4 C₅

P₁=2340W

LF 25/10 ACYY 4x4 C₆

P₁=1170W

LF 25/6

ACYY 2x2,5 C₇ 24V

Fig1.4.1 Schema de distributie a tabloului de lumina

1.5. Alegerea aparatelor de conectare, de comutatie si a aparatelor de protectie pentru circuitele de lumina si pentru circuitele de priza

Se stabilesc aparatele de comutatie si de protectie functie de intensitatea curentului de calcul (se folosesc cataloagele aparatelor). Pentru fiecare circuit in parte trebuiesc indeplinite conditiile:

I_n>I_c - pentru aparatele de comutatie;

I_f≥I_c - pentru aparatele de protectie;

Instalatiile electrice de joasa tensiune trebuiesc protejate impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor prin sigurante fuzibile, contactoare si intrerupatoare automate prevazute cu relee termice si cu relee electromagnetice (maximale) cu actionare instantanee sau temporizata; intrerupatoarele automate sunt prevazute si cu relee de tensiune minima sau nula, care protejeaza contra revenirii tensiunii.

Se prevad aparate de protectie in urmatoarele situatii:

la plecarile din tablourile de distributie;

la intrarea in tablourile de distributie prevazute cu cel putin 5 circuite sau avand cel putin 8 kW putere instalata;

la ramificatiile spre receptoarele individuale;

in toate punctele in care sectiunea coloanei descreste;

pe nulul de lucru al circuitelor monofazate din instalatiile deservite de personal necalificat (instalatiile electrice din locuinte, birouri, etc.)

Se interzice cu desavarsire montarea aparatelor de protectie pe:

conductorul utilizat ca nul de lucru

conductoarele instalatiei de protectie

Sigurantele fuzibile asigura protectia impotriva curentilor mari si pot fi :

a). din punct de vedere constructiv :

cu legaturi in spate (tip LS)

cu legaturi in fata (tip LF)

b). din punct de vedere al timpului de actionare:

sigurante lente

sigurante rapide

sigurante ultrarapide

Se recomanda utilizarea sigurantelor fuzibile rapide pentru protejarea instalatiilor electrice la care suprasarcinile sunt putin probabile, exemplu instalatiile de iluminat. Sigurantele fuzibile lente se recomanda a fi utilizate impotriva scurtcircuitelor.

Se fabrica fuzibile care au urmatorii curenti nominali : 0,5 ;2 ;4 ;6 ;10 ;16 ;20 ;25 ;35 ;

50 ;63 ;80 ;100 ;125 ;160 ;200 ;315 ;400 ;630 A.

Soclurile sigurantelor fuzibile tip LF sau LS sunt fabricate pentru valori ale curentului de 25, 63 ti 100 A.

Sigurantele cu mare putere de rupere (tip MPR) din punct de vedere al curentului nominal se executa in doua variante :

pentru curent continuu 40..400 A

pentru curent alternativ 100..630 A

Prize si fise bi si tripolare (cu sau fara contact de protectie) asigura conectarea receptoarelor electrocasnice sau industriale. Din punct de vedere constructiv pot fi cu executie normala sau cu executie protejata(in carcasa de bachelita).

Intrerupatoare si comutatoare pentru instalatii electrice de iluminat asigura intreruperea/conectarea alimentarii receptoarelor. Din punct de vedere constructiv pot fi montaj ingropat sau montaj aparent.

Se determina intensitatea curentului de calcul pe fiecare circuit (la circuitele trifazate pe fiecare faza), cu relatia:

I_c=

in care:

I_c - intensitatea curentului de calcul (pe circuit sau pe faza) (A);

P_I - puterea instalata pe fiecare faza sau circuit (W)

U - tensiunea pe faza (V);

cosφ - factorul de putere al lampii.

- pentru C₁: A

- pentru C₂: A

- pentru C₃: A

- pentru C₄: A

- pentru C₅: A

- pentru C₆: A

Alegerea sectiunii conductoarelor pentru circuitele de lumina si a circuitelor de priza.

Sectiunea conductoarelor se alege din conditia de incarcare maxima admisibila.

Cunoscand intensitatea curentului cerut de fiecare circuit se alege sectiunea conductorului de aluminiu ca fiind 2.5 mm² (I_a=19A).

Avand in considerare ca pe circuitul de priza se pot monta prize multiple fie direct in perete, fie cu prelungitor, astfel incat sarcina ceruta sa fie mai mare decat cea prevazuta, circuitul de priza va fi realizat din conductoare de aluminiu cu sectiunea de 4mm², ramificatiile avand sectiunea de 2.5 mm².

Conditia pentru alegerea sectiunii conductorului (din stabilitatea termica) este:

I_ad≥I_c si I_ad≥

in care:

- I_c - curentul de cerere;

- I_nf - intensitatea nominala a fuzibilului;

- K_s - coeficient de siguranta la incarcarea termica a circuitului;

-I_ad - intensitatea maxima admisa in conductoare in regim permanent de functionare;

Pentru instalatiile electrice interioare realizate in tuburi de protectie se trece la alegerea dimensiunii tuburilor functie de dimensiunea conductoarelor si de nr. acestora.

Pe desenul instalatiei electrice se va specifica tipul conductorului, sectiunea, nr. conductoarelor, tipul tubului de protectie, precum si diametrul acestora (se foloseste tabelul 7.36 [2, pag.82-84]).

Planul instalatiei de iluminat.

Dupa cunoasterea corpurilor de iluminat, a amplasarii acestora, a circuitelor de iluminat si a circuitelor de priza, se trece la amplasarea tabloului de lumina, la alegerea traseului circuitelor si la reprezentarea acestora pe planul cladirii in vederea executiei.

La alegerea traseului se are an vedere urmatoarele:

- sa fie cel mai scurt;

- sa fie departe de surse de caldura;

- sa nu fie expus loviturilor mecanice;

- sa nu fie expus la umiditate;

- sa evite pe cat va fi posibil locurile ce prezinta pericol de incendiu sau de explozie;

Se realizeaza desenul instalatiei electrice, necesar la executarea acesteia.

Pe lanul instalatiei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul materialelor folosite, dimensiunile acestora, tipul corpurilor de iluminat, puterea i tipul lampilor, precum si alte date considerate a fi necesare la executarea instalatiei electrice.

Planul instalatiei electrice de iluminat este prezentat in desenul din fig.1.

Tabelul 1.2.

2.DIMENSIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

DE FORTA.

Alegerea distributiei pentru instalatia de forta.

Cunoscandu-se amplasarea utilajelor, precum si caracteristicile electrice ale receptoarelor de forta care antreneaza utilajele respective, se stabileste tensiunea de alimentare si se concepe schema electrica de distributie. Se are in vedere ca unele utilaje trebuiesc pornite direct de pe tabloul de distributie, iar altele vor fi pornite de pe utilajul respective.

Utilajele din atelierul de prelucrari mecanice sunt despartite de culoarul de trecere in doua grupe. Fiecare grupa de utilaje va fi alimentata de la cate un tablou de forta (TF1 - zona 1, TF2 - zona 3).

Cablurile vor fi montate in canalul pentru cabluri executat in pardoseala atelierului de catre constructori.

Utilajele amplasate in atelierul de acoperiri metalice, vor fi alimentate din tabloul general (T.G.).

Tensiunea de alimentare a utilajelor 220/380V.

Pornirea motoarelor se face dupa fiecare utilaj in parte.

Alegerea schemei de distributie pe grupe de utilaje.

In halele industriale, in care exista un nr. mare de utilaje, alimentarea cu energie electrica a acestora se poate face de la mai multe tablouri de distributie. In acest caz, utilajele situate in acelasi loc se alimenteaza de la acelasi tablou de distributie. Repartizarea utilajelor care se alimenteaza de la un tablou se face pe principiul consumului minim de material la realizarea instalatiei electrice. Aceasta repartizare face ca pretul de cost al instalatiei sa fie mai mic si tot odata face ca pierderile de energie in timpul exploatarii sa fie de asemeni mai mici.

Schema de distributie pentru ambele tablouri va fi de tipul radial. Utilajele montate in zona 1 se vor alimenta de la tabloul de forta TF 1, iar cele din zona 3 se vor alimenta de la tabloul de forta TF 2.

Dupa stabilirea utilajelor care vor fi alimentate de la un tablou de forta se trece la realizarea schemei monofilare a tabloului respectiv. Pe schema se vor trece:

aparatele de protectie;

aparatele de pornire sau de separare;

materialele din care se realizeaza circuitul (cabluri, tuburi de protectie, conductoare si dimensiunile acestora);

receptoarele alimentate;

Schemele monofilare de distributie ale tablourilor TF1, respectiv TF2 sunt prezentate in figura 2.2.1.

TF 1

LF 25/10

ACYY 4x4 P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4X4

P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

P=2 kW

LF 25/10

ACYY 4x4 P=2 kW

LF 25/10

ACYY 4x4

P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

P=2 kW

LF 63/35 ACYY 4x6

MPR/125 P=6 kW

CST

LF 63/63 ACYY

ACYY 3X35+16 3X16+10 P=20 Kw

LF 25/6 ACYY 4X4

P=1 kW

LF 25/25 ACYY 4x4

P=5 kW

LF 25/16

ACYY 4x4

P=3 kW

LF 63/16

ACYY 4x6

P=7.5 kW

LF 25/16

ACYY 3x4 P=2.5 kW

TF 2

LF 63/50

ACYY 4x10 P=8 kW

LF 63/50

ACYY 4x10

P=8 kW

LF 25/6 ACYY 4x4

P=1 kW

LF 25/4

ACYY 4x4 P=0.5 kW

LF 25/10

ACYY 4x4

P=1.6 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

MPR/125 P=1 kW

TS 12 P=5.25

LF 25/10 ACYY 4x4

S S =15 kVA

ACYY3x35+16

LF 25/10 MCG 4x4

P=4 kW

CR 14

LF 25/10 ACYY 4x4

P P=7 kW

LF 25/16

ACYY 4x6

P=7 kW

LF 25/16

ACYY 3x4

P=2.5 kW

Fig. 2.2.1 Schema monofilara de distributie a tabloului T.F. 2

Amplsarea tabloului de forta

Penrtru relizarea unor pierderi minime in timpul exploatarii instalatiei de forta, tabloul trebuie amplasat in "centrul de greutate" al consumatorilor. Locul respectiv poate fi determinat teoretic cu relatiile de la centrul de greutate al sistemului de puncte materiale in care masa punctului material se inlocuieste cu puterea ceruta de receptor, dar de cele mai multe ori, situatia reala, nu permite amplasarea tabloului in locul respectiv.

T.G. va fi amplasat in locul special realizat de constructor, la intrarea in atelierul de prelucrari mecanice, in zidul atelierului de acoperiri metalice. Va fi montat in cofretul special amenajat.

T.F. 1 - va fi de tip capsulat si va fi amplasat in zona 1 pe peretele lateral aproximativ la jumatatea atelierului;

T.F. 2 - va fi de tip capsulat si va fi amplasat in zona 2 pe peretele lateral aproximativ la jumatatea atelierului;

2.4 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor.

Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor trebuie determinata intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relatia:

a - pentru receptoare monofazate:

b - pentru receptoare trifazate:

in care:

I_c - intensitatea curentului de calcul (A);

P_I - puterea instalata (W);

U - tensiunea pe faza (V) ;

U_l - tensiunea de linie (V);

cosφ - factor de putere al receptorului.

Cunoscand intensitatea curentului ce trebuie suportata de fiecare conductor se trece la alegerea sectiunii conductorului pe baza incalzirii maxime admisibile din tabelele 7.22 sau 7.24 2, pag.75-76

Odata stabilita sectiunea conductorului, cunoscand si numarul acestora, se trece la alegerea cablului sau tubului (tevi) de protectie. Tubul de protectie se alege din tabelele 7.36 sau 7.37 [2, pag.84-86], tinandu-se cont si de caracteristicile locului in care urmeaza sa fie instalat.

Rezultatele calculelor si al adoptarii sectiunilor conductoarelor de alimentare se vor trece in tabelul 2.1.

Dupa alegerea sectiunii conductorului se verifica densitatea de current in momentul pornirii, cu relatia :

in care:

I_p=λ*I_n - curentul de pornire;

I_p=I_p^'/3 - curentul de pornire in cazul folosirii comutatorului λ-Δ

I_n - curentul nominal al motorului;

λ - valoarea relativa a curentului de pornire (indicata in cataloage);

S- sectiunea conductorului;

Determinarea intensitatii nominale a curentului pe fiecare circuit de alimentare a receptoarelor:

* Pentru motorul strungului (M₁): A

* Pentru motorul masinii de frezat (M₂): A

* Pentru motorul strungului carusel (M₃: A

* Pentru motorul piesei cu excentric (M₄): A

* Pentru motorul masinii de gaurit (M₅): A

* Pentru motorul masini de frezat (M₆): A

* Pentru motorul masinii de rectificat (M₇): A

* Pentru motorul masinii de rabotat (M₈): A

* Pentru motorul polizorului (M₉): A

* Pentru motorul masinii deascutit (M₁₀): A

* Pentru motorul ventilatoarelor (M₁₁): A

* Pentru transformatorul de sudura TS12: A

* Pentru motorul grindei de rulare M₁₃: A

* Pentru cuptorul cu rezistente CR14: A

* Pentru baia de cromare BC15: A

* Pentru priza monofazata: A

* pentru priza trifazata: A

Verificarea densitatii de current in momentul pornirii :

P_III

Tabelul 2.1

Alegerea aparatelor de protectie si pornire.

De obicei, tablourile de forta care alimenteaza masini unelte, contin numai sigurante fuzibile pentru protectia la scurtcircuit a conductoarelor sau a cablurilor de alimentare, celelalte aparate de protectie a motoarelor de antrenare si a circuitelor de comanda sunt montate in tabloul electric al masinii respective; deoarece prezentul exemplu are rol didactic, vom considera ca aceste aparate sunt montate in tabloul de forta.

Aparatele de protectie au rolul de a proteja circuitele electrice si consumatorii impotriva curentilor de scurtcircuit, a caderilor de tensiune, sau a lipsei totale a acesteia.

Sigurantele fuzibile (au fost prezentate la paragraful 1.5), se aleg pe baza urmatoarelor conditii :

in care:

I_nf - curentul nominal al fuzibilului;

I_p - curentul de pornire;

I_c - curentul de cerere;

I_adm - curentul maxim admis de conductor;

C - coeficient de siguranta care poate lua valoarea 2,5 in cazul pornirilor usoare si 1,5 in cazul pornirilor grele;

Releele termice protejeaza coloanele si receptoarele impotriva suprasarcinilor de durata si se aleg astfel incat sa poata fi reglate la un curent de actionare egal cu:

I_rt=(1.05.1.2)I_c

in care:

I_rt - intensitatea curentului reglata pe releul termic;

I_c - intensitatea curentului cerut de consummator;

Releele electromagnetice se folosesc la protejarea coloanelor si a receptoarelor impotriva scurtcircuitelor, curentul de actionare al releului electromagnetic I_re, care protejeaza motoare electrice trebuind sa indeplineasca conditia:

I_re≥1.2I_p

in care:

I_p - curentul de pornire;

iar in cazul in care protejeaza coloane, conditia este:

I_re≤4.5I_a

unde,

I_a reprezinta curentul maxim admisibil in regim permanent.

De obicei coloanele si circuitele sunt protejate de cel puti doua aparate de protectie cu principii de functionare diferite. Imbinand proprietatile diferitelor aparate de protectie, se pot obtine caracteristici deosebit de favorabile.

Aparate pentru pornirea motoarelor electrice au rolul de a reduce intensitatea curentului de pornire.

Comutatoarele stea- triunghi pot fi manuale sau automate. Cele automate contin contactoare si relee de temporizare. Trecerea de la stea la triunghi se face automat, temporizat (2...10 s), functie de regimul de pornire si de momentul mecanic de inertie al utilajului actionat.

Aparatele de protectie si de pornire sunt trecute in tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

Verificarea fuzibilului:

c = 2.5 pentru porniri usoare

c = 1.5 pentru porniri grele

LF 25/10

10<35

LF 63/35

LF 63/50

35<35 => se mareste sectiunea conductorului: ACYY 4x6 mm²

LF 63/63

63< 43 => * se mareste sectiunea conductorului : ACYY 3x16+10 mm²

LF 63/50

50< 43 =>* se mareste sectiunea conductorului: ACYY 4x10 mm²

LF 25/6

6< 35

LF 25/4

4< 35

LF 25/25

25< 35

LF 25/16

16<35

LF 25/10

10<35

LF 25/10

10< 35

LF 25/10

10< 35

	LF 25/10

TS

10< 35

LF 25/20

20< 35

			LF 25/16

16< 35

			LF 25/4

4< 35

LF 25/16

LF 25/16

Alegerea releelor termice:

TSA

TSA 32

TSA 63

TSA 32

TSA 10

TSA 10

TSA 10

TSA 10

TSA 10

TSA 10

TSA 10

TS

__________________

TSA 10

___________________