Simbolizarea cablurilor si conductoarelor

Simbolizarea cablurilor si conductoarelor

3.1 Simbolizare

Simbolurile cablurilor sau conductoarelor (STAS 9436-71) tebuie sa cuprinda in ordine, cel putin:

litera sau grupa de litere din tabelul III.1

Tabelul III.1:

Utilizarea cuprului se recomanda in urmatoarele cazuri:

la instalatiile mult frecventate: salile de spectacole, salile cublurilor din marile magazine si restaurante;

in cladiri care adapostesc valori inportante socio-culturale (biblioteci, muzee) sau social-economice (expoziti etc);

in medii cu pericole de explozie si incendiu;

in medii cu vapori, cu actiune daunatoare asupra aluminiului;

la instalatiile de teleconumicatii, radio, televiziune, obictive strategice;

la instalatiile de legare la nul sau de pamant, in scop de protectie impotriva electrocutari;

pentru instalatiile supuse permanent socurilor si vibratiilor,

la baterii de acumulatoare;

la instalatii din spitale pentru salile grupului operator, pentru circuitele de prize si din laboratoarele unde se fac cercetari stiintifice importante.

Codul de identificare pentru conductoarele si cablurile de joasa tensiune (j.t)

Conductor: un conductor este format dintr-o singura inima metalica plasata intr-un invelis izolant.

Cablul: un cablu este compus din mai multe conductoare, separate din punct de vedere electric, dar solidare mecanic in general cuprinse intr-o camasa protectoare flexibila.

Cale de cabluri: termenul de cablu se refera la conductoarele si/sau console, scali, conducte, santuri.

Coduri de identificare:

Cele mai multe tari au standarde internationale de confectionare pentru conductoare si cabluri.

In Europa, CNELEC (Comite Europeen de Normalisation de l' Electronique) a stabilit un cod general care se armonizeaza cu mai multe coduri nationale: fiecare cod national fiind inlocuit cu versiunea CENELEC.

Codul de identificare cuprinde simboluri (litere si cifre) referitoare la tipul de cablu (de ex:FRN-cablu conform unui standard national); Tensiune de serviciu intre conductoare (de ex: 0-3 pt U= 300V; 0,7- pt U=750V); materiale izolante (de ex: N- pentru neopen, constructii speciale (de ex:H2 pentru cablu plat indivizibil): compozitia cablurilor (de ex: G pentru cablu fara conductor verde galben).

Exemplu de codificare, conform CENELEC:

H07RN-F3G1,5

H07- cablu pentru tensiune nominala 450/750V;

R- izolatie de cauciuc;

N- camasa de neopen;

F- felexibil;

3- trei conductoare;

G- un conductor galben verde;

1,5- toate conductoarele au tota sectiunea de 1,5 mm².

Conductorul electric fabricat dupa SR-CEI -227/3-97 este simbolizat FyCF- pentru instalatii electrice fixe: y- pentru izolatie din PCV, dupa codul CENELEC se simbolizeaza HO7V-U.

Identificarea marcajelor pentru conductoarele de joasa tensiune. Conductoarele infasurarilor si cablurilor de joasa tensiune sunt marcate fie in culori fie cu numere.

Aceste marcaje sunt elaborate conform urmatoarelor 3 legi:

Regula 1: marcajul cu dungi verde-galben este rezervat exclusiv conductoarelor de protectie.

Regula 2: cand un circuit include un conductor de neutru acesta trebuie sa aiba culoarea albastru deschis (sau marcat cu numaru 1 pentru cablurile multifilare, cu mai mult de 5 conductoare).

Regula 3: conductoarele de faze pot fi identificate prin orice culori cu exceptia urmatoarelor:verde-galben: albastru deschis.

Obs:

Daca un circuit necesita un conductor de protectie, dar cablul disponibil nu include un conductor galben-verde conductoarele de protectie pot fi:

un conductor separat cu izolatia galben-verde;

un conductor albastru deschis, daca circuitul nu necesita conductor neutru;

un conductor de culoare daca circuitul include conductor de neutru.

In ultimele doua cazuri, conductorul folosit trebuie marcat prin benzi cu dungi colorate in galben-verde la extremitatile cablurilor, si dealungul oricarei portiunii expuse.

Sunt codificate, deasemenea, elementele de protectie, precum si alte caracteristici cu rezistenta la coroziune, rezistenta mecanica etc.

Comparatie intre doua conductoare electrice, realizate din cupru si respectiv din aluminiu:

Se considera doua conductoare electrice echivalente (care au lungimi egale si aceeasi rezistenta electrica) unul din cupru si celalalt din aluminiu.

Stiindu-se ca intre rezistivitatile electrice ale cuprului si aluminiului exista relatia: Pcu= 1/1,57 Pal

Pentru ca cele doua conductoare, de aceeasi lungime, sa aibe aceeasi rezistenta electrica, sectiunile conductoarelor trebuie sa fie diferite.

Din conditia de egalitate a rezistentelor:

Pcu=lcu/Scu=Pal lal=> pentru lcu = lal

Pcu/Scu=Pal/Sal sau 1/1,57/Scu=Pal/Sal, de unde: Sal=1,57Scu

Deci, conductorul de aluminiu are o sectiune de 1,57 ori mai mare decat sectiunea conductorului de cupru. Daca se tine seama ca intre desitatile cuprului si aluminiului exista relatia:

dcu= 3,3 dal

Se poate calcula raportul dintre masele celor 2 conductoare:

Mal=Val dal= lal Sal dal, in care Val= lal Sal reprezinta conductorul de aluminiu.

Inlocuidu-se in relatia Sal cu1,57Scu, dal cu 1/3,3dcu si lal cu lcu=> mal= lcu 1,57 Scu 1/3,3 dcu=1,57/3,3mcu= 0,465 mcu ≈ 0,5mcu

Deci, masa conductorului de aluminiu este aproximativ jumatate din cea de cupru.

Cap 3.2. Tehnologia executarii conexiunilor la cabluri

Conductoarele izolate ale cablurilor sunt colorate diferit pentru a se putea identifica usor fazele respective atunci cand este necesara imbinarea cablurilor sau conectarea acestora la bornele aparatelor.

Exista situatii cand cablurile multifilare se realizeaza in ateliere electrice, din conductoare a caror izolatie are aceeasi culoare. In aceasta situatie, se impune identificarea si marcarea capetelor conductoarelor.

Pentru aceasta se procedeaza astfel:

se separa conductoarele la ambele capete ale cablului, prin indepartarea izolatiei exterioare comune;

la unul dintre capete, se marcheaza fiecare conductor, utilizand tile prefabricate sau tile realizate in atelier;

In atelierul electric, tilele se realizeaza din bucati de circa 10 mm lungime, din tub PCV alb, inscriptionate cu tus negru special, care nu se sterge cu usurinta. Diametrul interior al tilei trebuie sa fie apropiat de diametrul exterior al conductorului, pentru ca tila sa poata fi introdusa cu usurinta si sa ramana fixa.

se stabileste celalalt capat al fiecarui conductor, utilizand fie o lampa de control, fie un ohmmetru;

Utilizarea lampii de control pentru stabilirea capatului unui conductor se bazeaza pe principiul ca aceasta se va aprinde doar daca circuitul ei electric este inchis, adica atunci cand se stabileste contactul cu celalalt capat al conductorului.

Utilizarea ohmmetrului se realizeaza in lipsa tensiunii si consta de fapt, in masurarea rezistentei conductorului, care are o valoare foarte mica. Prin aceasta metoda se stabileste continuitatea circuitului, atunci cand la bornele sale sunt aduse capetele aceluiasi conductor.

pe capatul astfel identificat, al fiecarui conductor, se marcheaza acelasi cod (simbolul nodului corespunzator din schema electrica a circuitului) ca si la capatul inscriptionat initial.

3.3. Accesorii pentru conductoare si tuburi de protectie

Papuci de cablu

Sunt piese de legatura care se fixeaza la capatul unui conductor prin strangere sau prin lipire pentru a putea executa legaturi la o borna, la un bolt sau la un surub de contact.

Se executa in mai multe variante constructive:

a)      papuci stantati, pentru conductoare din cupru multifilare, confectionati din cupru cositorit; fixarea lor se face prin presare cu clesti speciali (sertizare) sau prin cositorire

b)      papuci presati, confectionati din teava de cupru sau aluminiu - pentru conductoare din cupru, respectiv din aluminiu - inchisi sau deschisi

c)      papuci auto, denumiti astfel, deoarece se utilizeaza la executia instalatiilor electrice ale automobilelor; de aceea, forma lor este una specifica

d)      papuci din teava de aluminiu, cu ureche de cupru, utilizati pentru conexiunile cablurilor din aluminiu, la bornele din cupru ale masinilor si aparatelor electrice.

Pe urechea papucilor sunt gravate doua numere care reprezinta sectiunea conductorului si, respectiv diametrul bornei pe care se poate monta.

Fig. 7. Papuci de cablu

Cleme de legatura

Sunt executate din cupru sau otel zincat si se folosesc pentru legarea conductoarelor intre ele. Pot fi plate sau cu surub.

Fig. 8. Cleme de legatura

Scoabe

Sunt piese metalice, fabricate din banda de otel laminata la rece . Sunt utilizate la fixarea tuburilor de protectie in cazul instalatiilor aparente. Pentru a fi protejate impotriva coroziunii, aceste scoabe sunt lacuite sau plumbuite.

Console

Se folosesc pentru fixarea mai multor tuburi sub tavan sau pe ziduri.

Dibluri

Servesc pentru fixarea de elementele de constructie a scoabelor, bratarilor si a altor elemente.

Diblurile din otel au o gaura cu filet interior, in care se poate fileta un surub de diferite lungimi si diametre, in functie de necesitati.

Diblurile din lemn se confectioneaza din lemn uscat de brad sau de tei si trebuie sa aiba forma trapezoidala cu baza mare spre zid pentru a nu se smulge.

Doze

Sunt considerate tot accesorii ale instalatiilor electrice deoarece permit accesul in instalatie pentru executarea legaturilor la conductoare.

Sunt cutii rotunde, patrate sau hexagonale confectionate din tabla de otel plumbuita sau turnate din masa plastica. Ele au la periferie un numar variabil de gauri folosite pentru a introduce capetele tuburilor de protectie care se imbina prin doza.

Dozele sunt prevazute cu capace de inchidere.

In functie de rolul pe care il indeplinesc, exista:

doze de trecere

doze de derivatie

doze de aparate.

Dimensiunile dozelor depind de marimea tuburilor sau de diametrul cablurilor care se conecteaza.

Mansoane de legatura

Sunt utilizate pentru innadirea tuburilor de protectie, fiind confectionate din acelasi material ca si ele.

Coturi si curbe de legatura

Se folosesc pentru schimbarea directiei unui tub de protectie cu un anumit unghi.

Teuri

Folosesc pentru schimbarea directiei tubului de protectie in doua sensuri.

Inele si pipe de protectie

Se utilizeaza pentru a proteja izolatia conductoarelor de marginea taioasa a mantalei de tabla. Sunt executate din portelan

N.T.S.M.

Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric;

Executarea, intretinerea si repararea intsalatiilor electrice se face numai de catre electricieni calificati;

In cazul in care, muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale, el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarii rezemate varfuri ascutite sau talpi de cauciuc;

Este intrezisa folosirea conductoarelor cu izolatie deteriorata;

Cand se executa inadirea conductoarelor, cablurilor nu este permisa transmiterea din mana in mana a cutiei sau a aliajului de lipit topit, inainte de a fi fost in prealabil asezat pe pamant, de unde urmeaza a fi ridicat de cealalta persoana, incalzirea, manevrarea si transportul cutiei cu aliaj de lipit sunt executate de catre ajutorul instalatorului electrician, care trebuie sa poarte manusi de protectie;

Pentru executarea lucrarilor de montaj, trebuie folosite numai utilaje, scule, mecanisme si obiecte de inventar in buna stare de functionare si corespunzator caracterului ce se executa. Nu sunt admise improvizatii;

Pentru transportul si pastrarea sculelor, sau a altor piese marunte, muncitorii care executa lucrari la inaltime trebuie sa fie inzestrati cu ladite sau genti individuale;

Executarea concomitenta a lucrarilor la 2 sau mai multe niveluri diferite este permisa numai cu luarea masurilor special de protectie a muncii.

BIBLIOGRAFIE

Instalatii si echipamente electrice, manual pentru clasa 11-12. Autorii: Nicolae Mira, Constantin Negus, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1998;

Instalatii electrice industriale, manual pentru clasa a 12-a. Autorii: Nicolae Mira, Constantin Negus, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1995;

Electrotehnica si masurari electrice, manual pentru clasa a 10-a, domeniu electromecanic. Autorii: Florin Mraes si altii, Editura ART, an 2006;

Manualul electricianului constructor in masini electrice. Autorii: Westhried Filip, Salgo Ladislau, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1982;

Aparate de masura si automatizare in industria chimica clasele 11-12. Autorii: Mihai Tertisco, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1995;

Aparate de masura si automatizare in industria chimica clasa a-10-a. Autorii: Mihai Tertisco, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1995;

Protectia Muncii in instalatiile electrice manual pentru clasa a 12-a. Editura Didactica si Pedagogica, autor: Mihai Sufrin Bucuresti 1985.