Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor retelei

Dupa determinarea debitelor de agent termic care circula pe fiecare tronson se poate trece la calculul hidraulic de dimensionare a conductelor retelei. Acesta are la baza pierderile de sarcina specifice pe tronson, Dp_s [Pa/m], care trebuie sa se incadreze in anumite limite in functie de tipul tronsonului astfel:

pe tronsoanele de tip magistrala: Dp_s=30 80 [Pa/m];

pe tronsoanele de tip derivatie si racord: Dp_s=150 250 [Pa/m].

Un alt reper, fara a constitui un criteriu, este viteza pe tronsoane, care trebuie sa se incadreze in limitele 0.5 2.5 m/s.

Calculul de dimensionare se efectueaza in ipoteza conductelor lungi, adica pierderile locale de sarcina se considera neimportante in raport cu cele distribuite si se aproximeaza la 20 25% din pierderile liniare de sarcina. Aceasta se realizeaza prin prelungirea tronsonului cu o lungime fictiva de 20 25% din lungimea acestuia.

Pentru dimensionare se utilizeaza nomograma de dimensionare a conductelor pentru apa fierbinte. Rugozitatea conductelor se considera k=0.5 mm (dupa un timp de functionare). In nomograma se intra cu debitul de pe tronsonul de dimensionat, se alege un diametru care sa se incadreze in domeniul de pierderi de sarcina specifice mentionat mai sus, apoi se verifica viteza.

Odata pierderile de sarcina specifice determinate se calculeaza pierderea de sarcina pe tronsonul respectiv:

in care L_c reprezinta lungimea de calcul a tronsonului: L_c=L+L_f    [m] (L este lungimea reala a tronsonului, iar L_f este lungimea fictiva care suplineste pierderile de sarcina locale).

Trebuie determinate pierderile de sarcina totale (Dp_t) pe fiecare dintre ramurile retelei. Aceasta se realizeaza prin adunarea pierderilor de sarcina de pe tronsoanele precedente si a pierderii de pe tronsonul respectiv.

In urma acestor calcule rezulta consumatorul cel mai dezavantajat, ca fiind acela cu pierderea de sarcina cea mai mare (SC8 in acest caz). Aceasta pierdere de sarcina reprezinta presiunea pe care CET-ul trebuie sa o asigure pentru reteaua data. In raport cu aceasta ceilalti consumatori inregistreaza o presiune excedentara (Dp_ex), care trebuie anulata. Aceasta se realizeaza cu ajutorul diafragmelor de laminare, care reprezinta rezistente locale nereglabile. Presiunea excedentara se determina astfel:

Dp_ex=Dp_ccmd-Dp_ti

in care Dp_ccmd reprezinta pierderea de sarcina a consumatorului cel mai dezavantajat;

Dp_ti reprezinta pierderea de sarcina totala a consumatorului a carui presiune excedentara dorim sa o aflam.

Calculele sunt centralizate in tabelul de mai jos.

Tabel: Dimensionarea conductelor retelei.