DACIA - CIRCUITUL DE UNGERE

DACIA - CIRCUITUL DE UNGERE

Circuitul de ungere trebuie sa realizeze urmatoarele functii :

- sa asigure circularea uleiului sub presiune in motor pentru a unge diferitele elemente in miscare,

- sa reduca uzura si incalzirea pieselor in frecare,

- sa protejeze piesele metalice contra coroziunii,

- sa filtreze uleiul pentru a elimina impuritatile,

- sa raceasca uleiul pentru a mentine o temperatura ideala de functionare.

Proprietatile uleiului

Uleiul motor asigura ungerea si limiteaza frecarile intre elementele mecanice ale motorului.

In functie de diferite norme specifice, principalele caracteristici ale uleiului sunt:

- vascozitatea,

- evacuarea particulelor metalice in suspensie,

- evitarea formarii de depozite,

- impiedicarea spumarii,

- asigura ungerea, chiar supus la o foarte mare presiune de contact.

Elementele circuitului de ungere

Circuitul de ungere este format in principal

din urmatoarele elemente :

- carter (

- pompa de ulei (

- supapa de limitare a presiunii (

- schimbator de caldura (

- filtru de ulei (

- captor de presiune ulei (

Functionarea circuitului de ungere

Carterul inferior pastreaza o rezerva de ulei. Uleiul este aspirat printr-un sorb prevazut cu sita de catre o pompa, care apoi il refuleaza sub presiune. Aceasta presiune este reglata printr-o supapa. Uleiul este apoi trimis catre circuitul de ungere trecand prin filtru. UIeiul se reintoarce in carterul inferior prin gravitatie.

Circuitul de ungere functioneaza imediat ce motorul este pornit.

Carterul de ulei

Carterul contine uleiul necesar bunei functionari a motorului.

Carterul este compartimentat pentru a evita fenomenele de emulsionare si de dezamorsare a pompei de ulei.

Pompa de ulei

Pompa de ulei este compusa din

urmatoarele elemente :

- un sorb cu sita prelungit pana in carter, care aspira uleiul (

- un angrenaj ce asigura punerea

sub presiune si circulatia uleiului (

- o supapa de descarcare ce limiteaza

presiunea de ulei (

Rolul pompei de ulei si al clapetei este de a mentine o presiune si de a circula uleiul in circuit.

Exista diferite tipuri de pompe de ulei :

- pompa cu pinioane externe (

- pompa cu pinioane interne (

Filtrul de ulei

Rolul filtrului de ulei este de a retine

impuritatile.

Acesta poseda o clapeta ( ) ce asigura

trecerea uleiului in caz de colmatare.

Schimbator de caldura

Exista diferite tipuri de schimbatoare de caldura :

-apa/ulei (in general situate la baza filtrului de ulei),

-aer/ulei (situat in fata vehiculului).

Schimbatorul aer/ulei cu termostat

Acest tip de schimbator este echipat cu un termostat care elibereaza trecerea uleiului cand

acesta are o temperatura ridicata. Datorita prezentei acestui termostat uleiul continut in schimbator nu este improspatat la efectuarea schimbului periodic de ulei (termostat inchis).

Captorul de presiune

Presiunea din circuit depinde de regimul motor si de temperatura uleiului.

Un captor de presiune (manocontact)

situat pe circuitul de ulei, informeaza

conducatorul despre scaderea presiunii

sub un anumita valoare.

Controlul si intretinerea circuitului de ungere

Verificarea nivelului de ulei este primul control de efectuat la un motor.

Se efectueaza avand autovehiculul pe o suprafata orizontala, cu motorul oprit.

Fie ca se efectueaza un control al nivelului sau o completare la nivel, trebuie respectat timpul de scurgere a uleiului inainte de a efectua verificarea cu joja.

Golirea uleiului se face cu motorul cald, prin scurgere si cu respectarea timpului de scurgere.

Vascozitatea uleiului

Uleiul motor este identificat prin grade corespunzatoare vascozitatii sale.

Vascozitatea reprezinta rezistenta la scurgere a uleiului.

Cu cat gradul de vascozitate este mai ridicat , cu atat scurgerea este mai dificila.

Exemplu : 15 W 40 (ulei multigrad).

Cele doua tipuri de grade ce formeaza codificarea unui ulei multigrad sunt urmatoarele :

- primul grad de vascozitate (15 W) corespunde vascozitatii uleiului la

rece (

- al doilea grad de vascozitate

(40) corespunde vascozitatii uleiului

la cald (

Presiunea uleiului

Presiunea uleiului depinde de regimul motor. Controlarea acestei presiuni se face la diferite regimuri motor.

Controlul presiunii uleiului se efectueaza

cu ajutorul unui manometru.

Diferiti adaptori permit racordarea acestui manometru la circuitul de ulei in functie de diferitele tipuri de motoare.

Turbocompresorul este utilizat pentru a comprima gazele proaspete in cilindrii motorului.

O cantitate mai mare de carburant poate fi astfel amestecata cu aceasta masa crescuta de aer, crescand astfel cuplul si puterea motorului fara a creste insa si cilindreea sa.

Elementele turbocompresorului

Turbocompresorul este constituit

in principal din elementele urmatoare :

- cavitate pentru turbina (

- turbina (

- cavitate pentru suflanta (

- suflanta (

- arbore (

- corp central echipat cu

rulmenti sau lagare de alunecare (bucsi) si cu labirint de etansare (

Functionarea turbocompresorului

La iesirea din colectorul de evacuare, gazele arse intra in cavitatea de evacuare si antreneaza turbina cu viteza foarte mare. Aceste gaze sunt apoi dirijate catre tubulatura de evacuare.

Suflanta este solidara cu turbina prin intermediul unui arbore. Turbina invartindu-se cu o anumita turatie, invarte si suflanta cu aceesi turatie. Aceasta aspira gazele proaspete ce strabat tubulatura de admisie si le refuleaza, comprimate, catre supapa de admisie.

Palierul central

Compresorul ( ) este protejat de caldura de catre palierul central (

Un circuit de ulei ( ) asigura racirea

si ungerea elementelor palierului central.

Anumite turbocompresoare poseda un circuit

de apa ( ) legat la circuitul de racire al motorului pentru a disipa caldura.

Schimbatorul de caldura aer-aer

Pentru a creste performanta anumitor motoare, un schimbator de caldura aer-aer este introdus pe circuitul de supraalimentare.

Comprimarea aerului determina si incalzirea sa, ceea ce degradeaza coeficientul de umplere al

motorului. Rolul schimbatorului de caldura aer-aer ( ) este de a scadea temperatura aerului si de

a ameliora umplerea prin cresterea densitatii sale.

Reglarea presiunii

In functionare este necesara reglarea debitului gazelor de esapament ce antreneaza turbocompresorul. Acesta este rolul supapei de descarcare care deviaza o parte din

gazele arse direct catre tubulatura de evacuare.

Atunci cand presiunea de supraalimentare

atinge o anumita limita, supapa de descarcare ( ) se deschide si deviaza o

parte din gazele de evacuare scazand astfel turatia turbinei, implicit si a suflantei, reducand astfel debitul de gaze proapete.

Controlul turbocompresorului

Control vizual

Controale externe (sau pe vehicul)

Se vor verifica urmatoarele elemente :

- tubulaturile, comanda pneumatica si rezervorul de vacuum,

- starea corpului turbocompresorului (cautand mai ales prezenta de fisuri),

- miscarea libera a mecanismului de comanda si starea bieletelor,

- etanseitatea si starea de curatenie a

conductelor de aer si a schimbatorului,

- absenta scurgerilor la nivelul garniturilor,

inclusiv scurgeri de ulei la nivelul palierului

(urme caracteristice).

Controale interne (turbocompresor demontat)

Se vor verifica urmatoarele elemente:

- jocul arborelui turbocompresorului,

- rotirea libera a arborelui si a palelor

(nici o rezistenta in miscare),

- absenta zonelor de frecare in interiorul

corpului compresorului,

- absenta deformatiilor planurilor de etansare,

- absenta scurgerilor la nivelul palierului turbocompresorului.

Controlul functionarii

La anumite vehicule, controlul poate fi efectuat cu turbocompresorul nedemontat (pe motor).

Controlul :

- membranei pneumatice,

- al tijei,

- al mecanismului.

Daca tija se deplaseaza si isi mentine pozitia la o anumita depresiune prestabilita atunci mecanismul este in stare buna.

Daca tija se deplaseaza dar nu isi mentine pozitia : membrana este sparta.

Daca tija nu se deplaseaza atunci fie membrana este sparta, fie mecanismul este gripat.

Reglajul turbocompresorului

Reglajul turbocompresorului consta

in masurarea deplasarii tijei de

comanda si a-i modifica lungimea

pentru obtinerea pozitiei corecte de

reglaj (vezi manualul de reparatie).

In functie de tipul motorului, controlul

si reglajul pot fi efectuate cu turbocompresorul pe motor sau demontat.

Reglajul nu poate fi totusi efectuat

pe toate tipurile de motoare.