Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Evaluarea performantelor

Tehnica mecanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



Evaluarea performantelor

1 Bilantul de tractiune si caracteristica fortei la roata



Performantele reprezinta posibilitatile maxime in privinta, capacitatii de autopropulsare, capacitatilor de sporire a vitezei, capacitatilor de franare si capacitatilor de functionare economica din punct de vedere al consumului de combustibil. Cu ajutorul acestor studii se stabilesc criteriile de calitate, prin care se apreciaza si se diferentiaza autovehiculele. Criteriile de apreciere ale performantelor dinamice se fac prin studii utilizand caracteristica puterilor, caracteristica de tractiune si caracteristica dinamica.

Caracteristica fortei la roata (Fr)

Pentru fiecare punct al caracteristicii externe de functionare a motorului, se poate calcula, la mersul in fiecare treapta a cutiei de viteze, atat forta la roata Fr, cat si viteza de deplasare a automobilului V. Forta la roata se calculeaza cu relatia:

Fr= ;

Iar viteza de deplasare a automobilului este :

;

In care sunt viteze unghiulare ale rotii motoare si respectiv a arborelui motorului.

Prin caracteristica fortei la roata se defineste dependenta grafica dintre forta la roata si viteza de deplasare a automobilului. In cazul autovehiculului dat spre proiectare caracteristica fortei la roata, avand in vedere relatiile de mai sus arata astfel:

Caracteristica fortei la roata serveste pentru calculul caracteristicii dinamice. Pentru o singura treapta de viteze caracteristica fortei la roata este prezentata in continuare:

Jeep Cherokee

Limited

Chevrolet

Tahoe

3 LS

Mercedes

G320

Cabriolet

Nissan Terrano II 2.4

Mitsubishi

Pajero

3.2DI-D

Toyota

Land

Cruiser100

Caroserie

4 4

4 4

4 4

4 4

4 4

4 4

Nr usi

Nr. locuri

Cilindree

2499 cmc

5327cmc

3199cmc

2389cmc

3200cmc

4164cmc

Alezajcursa

8089

8989.5

8789,5

9393

8989

9091.5

Lungime

4240 mm

5052 mm

4257 mm

4185 mm

4280 mm

4890 mm

Latime

1790 mm

2068 mm

1760 mm

1750 mm

1856 mm

1941mm

Inaltime

1625 mm

1840 mm

1940 mm

1820 mm

1840 mm

1880 mm

Ampatament

2555 mm

2725 mm

2850 mm

2620 mm

2662 mm

3025 mm

Ecatament

1540 mm

1780 mm

1540 mm

1540 mm

1525 mm

1600 mm

Putere max..

85CP/

4000 rpm

201CP/

5200 rpm

158CP/

5600 rpm

116CP/

4800 rpm

3800 rpm

150CP/

3400 rpm

Cuplu max .

262Nm/

1800 rpm

427Nm/

4000 rpm

300Nm/

2800 rpm

197Nm/

3200 rpm

373Nm/

2000 rpm

430Nm/

2800 rpm

Masa proprie

1677kg

2419kg

2165kg

1705kg

2000kg

2495kg

Pneuri

75R15

70R16S

70R18S

75R15S

80R15

R16

Viteza max.

165Km/h

170Km/h

170 Km/h

160Km/h

165Km/h

165Km/h

Studiul solutiilor similare


Calculul si constructia Ambreajului

Alegerea tipului constructiv

Ambreiajul este inclus in transmisia automobilului in scopul compensarii principalelor dezavantaje ale motorului,care constau in imposibilitatea pornirii sub sarcina,extstenta unor zone de functionare instabila si mersul neuniform al arborelui cotit.Ambreajul realizeaza cuplarea si decuplarea transmisiei de motor.Ambreiajul cuprinde elemente solidare cu arborele cotit al motorului si elemente solidare cu transmisia.

Comanda de decuplare si cuplare a celor doua parti se face prin sistemul de actionare .Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca acest sistem sunt :

-transmiterea momentului motor maxim sa se faca fara patinare in conditii normale de functionare .

-sa se asigure cuplarea lina si completa .

-sa asigure alunecari care sa evite suprasolicitarea organelor tramsimisiei sau a arborelui motor .

-sa permita o decuplare rapida si totala cu eforturi reduse din partea conducatorului.

-caldura care apare in urma patinarii suprafetelor partii conduse in raport cu cele ale partii conducatoare sa fie cedata cu usurinta mediului.

In constructia de autoturisme se intalnesc mai multe tipuri de ambreiaje care, dupa modul de transmitere al momentului motor ,se clasifica astfel .

-ambreiaje mecanice .

-ambreiaje hidrodinamice

-ambreiaje electromagnetice

Ambreiajele mecanice pot fi cu arcuri elicoidale, dispuse periferic sau cu arc diafragma.Datorita momentelor relativ mici de transmis,la autoturisme si a gabaritului redus,ambreiajul mecanic cu arc central tip diafragma a capatat o larga raspandire .

Ambreiajele cu arc central tip diafragma necesita o forta de cuplare mai mica ,respectiv o actionare mai usoara .De asemeni,forta de apasare a arcului tip diafragma se mentine constanta,odata cu uzura garniturilor de frecare ,eliminandu-se tendinta de patinare ,pe masura uzurii datorita scaderii fortei de apasare a arcurilor elicoidale .

In urma acestui studiu si avand in vedere autoturismul impus ,cat si solutiile similare,adopt ambreiaj mecanic monodisc uscat,cu arc central tip diafragma .

Alegerea valorilor principalilor parametri constructivi si de functionare

Coeficientul de siguranta -

Transmiterea integrala a momentului maxim al motorului in orice conditii este posibila ca momentul capabil (momentul de calcul ) al ambreiajului Ma este mai mare decat momentul maxim al motorului Mmax .In calculul de predimensionare se introduce un coeficient de siguranta "beta" care tine cont de acest lucru .

Pentru autoturisme ,in cazul ambreiajului mecanic,se recomanda .

=1,6*1,75. Adopt =1,3

Ma=Mmax=1,6295= 472 N*m.

Presiunea specifica - ps

La ambreiajele mecanice ,legatura de cuplare este determinata de marimea fortelor de frecare ,ce iau nastere in suprafetele de frecare ale partilor conduse si conducatoare,puse in contact fortat prin intermediul unor forte normmale de apasare .Raportul dintre forta de apasare a arcurilor de presiune F si marimea suprafetei de frecare a ambreiajului defineste presiunea specifica a ambreiajului.

Ps= ;

In functie de tipul cuplurilor de frecare ,presiunea specifica se admite intre limitele :

Ps=1,5 - 2 N/mm2; se adopta pentru calcul Ps=1,5 N/mm2 Fizic valoarea maxima a presiunii este limitata de tennsiunea admisibila de strivire a materialului garniturilor.

Cresterea de temperatura la cuplare

In procesul de cuplare si decuplare al ambreiajului ,o parte din lucrul mecanic de patinare al ambreiajului,se transforma in caldura ,incalzind piesele metalice ale ambreiajului,din aceasta cauza garniturile de frecare functioneaza la temperaturi ridicate.Ca urmare a caldurii preluate, are loc o scadere a durabilitatii de doua,trei ori .Pentru mentinerea calitatilor de functionare in domeniul de durabilitate ,se admite o crestere a temperaturii de maxim 10-15C;

unde :

cresterea de temperatura

=coeficient ce exprima a cata parte din lucrul mecanic de frecare este cheltuit pentru incalzirea piesei verificate ; =0,5,pentru discul de presiune exterior la ambreiaje monodisc

c=caldura specifica a pieselor ce se incalzesc c=500 J/Kg C

np=masa pieselor ce se verifica

Ambreiajul se considera bun din punct de vedere al incalzirii si rezistentei la uzura daca

cresterea de temperatura se incadreaza in limitele =8-15C

Dimensionarea suprafetelor de frecare ale ambreiajelor

Pentru a putea transmite momentul motor maxim,ambreiajul are nevoie de o suprafata de frecare a carei marime se determina cu relatia :

A=2-2,

Unde.

Re-raza maxima

Ri-raza minima

Raportul dintre Rmin si Rmax are o valoare cuprinsa intre 0,53-0,75 ,se adopta c=0,53.Cunoscand coficientul c ,presiunea specifica ps ,I=2,I fiind numarul suprafetelor de frecare ,rezulta raza maxima ;

A=2-Ri2

Unde:

Re-raza maxima;

Ri-raza minima

=2,5.3,adopt =3;

-coeficient de frecare,se adopta=0,3.

Raportul intre Rmin si Rmax are o valoare cuprinsa intre 0,53-0,75,adopt c=0,65.Cunoscand coeficientul c,presiunea specifica ps,i=2;i,fiind numarul suprafetelor de frecare rezultand raza maxima:

Re===167mm

Stiind raza maxima si coeficientul c vom putea determina raza minima cu relatia : Ri=Rec

Ri=1160,6

Ri= 100 mm.    Re= 167 mm

Cu aceste valori determinate ,vom putea obtine aria suprafetei de frecare tinand cont derelatia urmatoare:

A=== 56171 mm2

Se adopta urmatoarele dimensiuni principale conform STAS 7793-67:

Re=150 mm

Ri=100 mm

Grosimea g=3,5 mm.

In acest caz aria de frecare va fi:

A=(Re2-Ri2)=(1502-1002)= 39250mm2

Pentru a carecteriza solicitarile ambreiajului si rezistenta lui la uzura utilizam ca parametri de apreciere lucrul mecanic specific Ls,definit ca raportul intre lucrul mecanic de patinare L,si suprafata de frecare,A.

Ls=; pentru autoturisme Ls=100.120daNmm

Lucrul mecanic de patinare se calculeaza in cazul pornirii din loc a autoturismului cu relatia:

Lm20,5ma= 98596*0,5*2220*96856.7 daNmm

= 314rad/s

ma-masa automobilului ma=2220 Kg

rr-raza de rulare    rr=0,332 mm

icv1-raportul de transmitere in treapta I acutiei de viteze

i0-raportul de transmitere principal

Ls===2.45daNm/cm2

Calculul partii conducatoare

Discul de presiune

Discurile de presiune sunt dimensionate functie de misiunile indeplinite reprezentand o suprafata de contact cu frecare pentru cuplare.

Pentru asigurarea contactului prin frecare ,discul de presiune in forma unui cilindru are urmatoarele dimensiuni:

Red=Re+(3.5)mm=150+4=154mm

Red-raza exterioara a discului

Rid=Ri-(3.5)mm= 100-4= 96mm

Rid-raza interioara a discului

Arcurile de presiune

Arcurile sunt elemente ale partii conductoare care dezvolta forta pentru mentinerea starii cuplate a ambreiajului .Forta necesara de apasare normala pe suprafata de frecare este .

F=

Unde.

-coeficientul de frecare.Pentru calcul adopt =0,3

Ma=1,6*295=472

i-numarul suprafetelor aflate in contact i=2

Rme=

Rmed== 125mm

F== 5686.7N

Momentele limita ce solicita arcurile si care limiteaza rigiditatea lor maxima sunt

Mmax=169

Si

Mp=== 258Nm

Forta Fa care solicita un arc al izolatorului ,considerand ca arcurile participa in mod egal la preluarea Mmax este:

Fa=

Unde:

Za-numarul de arcuri ale izolatorului

Za=10

Ra-raza de apasare a arcurilor

Ra=60mm

Fa=491.6 N

Se adopta pentru arcuri urmatoarele dimensiuni.

D- 17.5 mm-diametrul exterior

Dm- 12 mm-diametrul mediu al arcului

h-39,7 inaltimea de lucru a arcului

d-3.5mm diametrul sarmei in mm

Calculul partii conduse

Arborele ambreiajului

Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune si incovoiere,deoarece solicitarea principala este de torsiune ,pentru dimensionare avem :

di unde.

m2 -efortul unitar admisibil la torsiune,se adopta=100 N/mm2

di=30mm

Din STAS 6858-80 se adopta caneluri in evolventa cu centrare pe flancuri

m-1,25

Z-22

di-32 mm

de-35 mm

L=40 mm

b-2,685

Cu aceste dimensiuni adoptate se verifica la solicitarea de forfecare si la strivire:

sa=ja=20.30N/mm2

-forfecare ja=== 8.25 N/mm2

-strivire sa===13.39 N/mm2

.Butucul discului condus

De=35.5 mm

Di= 32.5 mm

Z=22 mm

L= 40 mm

Butucul se verifica la forfecare si inconvoiere si la strivire.

fb===8.73 N/mm2

fb== =13.89 fb=fb=20.30N/mm2

Calculul elementelor elastice suplimentare

Mc= Nm

Daca R-este raza medie de dispunere a arcului atunci:

F==667 N

Momentul de pretensionare va avea valoarea :

Mpr=Mmax* Nm

Forta de pretensionare asupra unui arc va fi:

Fpr= = 65.4 N

In stare blocata arcul va avea lungimea :

Li=*d=(10.-0,5)*3.5=32

Lungimea minima a arcului sub actiunea momentului maxim va fi:

Lmin=Li+js*n

Unde: js=jocul dintre spire js=0,009

Lmin=32+0,09*10=35.04

Sageata pe care o are arcul sub actiunea Mmax va fi:

n=6.48

Sageata pe care o are arcul sub actiunea p va fi:

r=== 9.34

Fp== 4266N

Lungimea ferestrei Lf din butuc va fi:

Lf=Lmin+n ,Lf=35.04+5.23 Lf=40.27 ,se adopta Lf=40

Diametrul limitatorului se recomanda d=10.12 mm se adopta d=10 mm.Valoarea taieturii din butuc va fi:=d+n+r=7.15+5.23+10=22 mm

Verificarea arcului la torsiune

425 N/mm2

K=1,4 unde, K-coeficient de corectie

N/mm2



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 802
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved