INSTALATIA ELECTRICA - AUTOBUZ

INSTALATIA ELECTRICA - AUTOBUZ

1. Generalitati

Autobuzele au sistem de instalatie electrica de 24 V, executat cu schema monocablu. Minusul ("masa") este carcasa autobuzului, cuplata cu minusul bateriilor de acumulator.

O particularitate distinctiva a sistemului instalatiei electrice este faptul ca unirea firelor cablurilor si cuplarea unei parti considerabile a reperelor lui se face prin folosirea unirilor prin steker.

Toate firele de baza se intalnesc in blocul de comutare.

2 Schema electrica de principiu

Schemele de principiu ale instalatiei electrice a autobuzului sunt date

in fig. 1 - 22.

Schemele de principiu sunt prelucrate si perfectionate permanent, de aceea schema electrica de principiu a autobuzului dumneavoastra poate avea unele diferente fata de cea data.

Explicatii la schema utilajului electric:

A - blocurile electronice;

V - senzori;

E - tehnica exterioara de iluminare;

F, FU - sigurante;

G - surse de energie;

H - lampi de control;

K- relee;

V - electromotoare.

= retelele blocului de comutare;

_____ _______ ______ ________ = retelele consumatorilor care nu intra in Bc;

xs8.21.8 sau xs3/f = descifrarea bornelor si contactelor lor (exemplu);

à230=cifra de la sageata indica numarul pozitiei

(in partea de jos a schemei);

15000 à=cifra de deasupra liniei indica numarul

retelei electrice.

Retelele tuturor consumatorilor de energie electrica de pe autobuz, pe langa reteaua de forta a starterului, sunt protejate de sigurante fuzibile.

Schema de principiu prevede doua retele de alimentare a consumatorilor (fig. 1) : de acumulator - 30000 si de generator - 15000. Alimentarea consumatorilor retelei de generator se face prin rasucirea cheii de contact Q2. In schema este prevazut intrerupatorul de avarie S3, prin apasarea caruia are loc oprirea motorului, decuplarea bateriilor de acumulator si cuplarea semnalizarii luminoase de avarie. In aceasta situatie, in salonul autobuzului ramane sa arda doar lumina de serviciu.

Schema de principiu a instalatiei electrice a autobuzului asigura blocarea generatorului din cauza suprapolarizarii bateriilor de acumulator prin dioda V4 (fig. 1), blocarea starterului in timpul terminarii pornirii motorului prin releul K38.

Controlul regimurilor de avarie ale sistemelor autobuzului se realizeaza cu ajutorul buzzerului H50, iar pe panoul aparatelor este aprinsa lampa de control corespunzatoare.

In schema utilajului electric este prevazuta cuplarea tahografului P4 sau a vitezometrului electronic (fig.4). In aceasta situatie alimentarea tahografului si a vitezometrului electronic se realizeaza direct de la bateriile de acumulator. Cuplarea tehnicii exterioare de iluminare se realizeaza prin intrerupatorul S45 (fig. 4), montat pe panoul aparatelor.

Farurile anticeata E9 si E10, precum si lampile anticeata E9 si E10 (fig. 6) se cupleaza prin intrerupatorul principal al luminii S45.

Comanda indicatoarelor de viraj si a semnalizarii de avarie se realizeaza cu ajutorul intrerupatorului indicatoarelor de viraj K 31 si al releului semnalizarii de avarieK 45 (fig. 7).

Schema utilajului electric prevede trei regimuri de functionare a stergatorului de parbriz M7 (fig. 8):

- regim viteza I, regim viteza II si regimul cu impulsuri intrerupt. La apasarea intrerupatorului de sub volan S2. in pozitia spalatorului de parbriz, simultan cu furnizarea apei are loc deplasarea periilor pe parbriz.

Schema prevede blocarea deplasarii autobuzului cand usile sunt deschise (fig. 11). Ea se realizeaza cu ajutorul releului K 4, care da semnal supapei franei auxiliare Z6. Blocarea poate fi anulata in caz de avarie, cu ajutorul butonului S42.

Prin schema instalatieie electrice este prevazuttacuplarea sistemelor antiblocare si antiderapare ABS/ASR (fig. 17).

3. Contactorul

Pe autobuz este montat contactorul TKS 601 DOD (TKC 601 ДОД). El este asezat in spatele capacului posterior, in partea dreapta si serveste pentru decuplarea BA de la sistemul electric al autobuzului in statii, precum si in caz de scurtcircuit. Contactorul este montat pe placa impreuna cu sigurantele de forta, care protejeaza reteaua de acumulatori si pe cea de generator. Cuplarea si decuplarea contactorului se face de la distanta, din cabina soferului, prin cheia de contact Q2 (vezi fig. 1).

Contactorul reprezinta un aparat electromagnetic de putere ridicata cu camera de contact cu vacuum.

Asistenta tehnica a contactorului

Repararea contactorului pentru evitarea deesermetizarii camerei cu vacuum nu este permisa La defectarea lui este necesara inlocuirea. Cand se scoate sau se monteaza contactorul, in ordine obligatorie trebuie sa decuplam cablurile de la bateriile de acumulator. Este interzisa exploatarea autobuzului cu contactorul defect.

Figura 1 - Sistemul alimentarii electrice

F1- siguranta incalzirii inainte de pornire; F2- siguranta retelei nedecuplabile prin contactor; F7- siguranta retelei decuplabile prin contactor;

FU4-siguranta sistemului de aprindere; FU33-siguranta tahometrului; G1- generator;

G2- baterii de acumulator; K1-releul electromotorului; K2-releu;

K6-releul opririi motorului; K7-releul cuplarii contractorului; K38-releul blocarii electromotorului;

M1-electromotor; Q- contactor; Q2- cheie de contact;

RTD-elementul de incalzire al incalzirii inainte de pornire; S3- intrerupator de avarie;

S21- senzorul capacului compartimentului motor; S21.1- senzorul "neutralului"; V1.V5-diode;

Y2- supapa electromagnetica a scaunului soferului.

Figura 2 - DMC (dispozitive de masura si control) si senzori:

B1-senzorul indicatorului temperaturii lichidului de racire; B1.1- senzorul temperaturii de avarie a lichidului de racire;

B2-senzorul presiunii uleiului in sistemul de ungere a motorului; B2.1- senzorul presiunii de avarie a uleiului in sistemul de ungere a motorului;

B3- senzorul nivelului combustibilului in rezervorul de combustibil; B6, B6.1- senzorii presiunii de avarie a aerului in riceverele suspensiei;

B7- senzorul presiunii de avarie a aerului in circuitul franelor de lucru ale osiei din fata; B8- senzorul presiunii de avarie in circuitul franelor de lucru ale osiei din spate;

B10- senzorul indicatorului presiunii aerului in circuitul franelor de lucru ale osiilor din fata; B11- senzorul indicatorului presiunii aerului in circuitul franelor de lucru ale puntii spate; B18-senzorul imbacsirii filtrului de aer; FU1- siguranta alimentarii DMC.

Figura 3- Semnalizarea sonora de avarie, DMC si senzorii

B4-senzorul nivelului de avarie al lichidului de racire; B5- senzorul presiunii de avarie a aerului in riceverul franei de stationare;

B70-senzorul nivelului de avarie al uleiului in rezervorul THM; FU2 - siguranta alimentarii lampilor de avarie si de control;

FU72-siguranta alimentarii senzorilor; FU 50- siguranta transformatorului tensiunii;

KK3- releul-intrerupator al franei de stationare; S6- butonul testului lampilor de control;

S71S74- senzorul uzurii-limita a garniturilor de franare; U1 -transformatorul tensiunii;

X7- priza de 12V; V6V32- diode

Figura 4 - Tahograful, semnalele sonore si senzorii:

B14- senzorul imbacsirii filtrului de ulei;

B27 - senzorul nivelului uleiului in motor;

FU 7- siguranta alimentarii semnalizarii sonore;

G3-senzorul cu impulsuri al tahografului (vitezometrului electronic);

H17, H17.1- semnal sonor;

H28- lampa de control al imbacsirii filtrului de ulei;

H30 - lampa de control al nivelului de avarie al uleiului in motor;

H128 - lampa de control al starii de avarie a sistemului de franare;

K12- releul semnalelor sonore;

P4- tahograf (vitezometru electronic);

S1- butonul semnalului sonor de pe comutatorul indicatoarelor de viraj;

S2- butonul semnalului sonor de pe comutatorul stergatorului de parbriz;

V22V25 - diode.

Figura 5- Farurile, lampile de gabarit:

E1,E2-lampi de gabarit fata; E5, E6- lampi gabarit spate; E7, E8- lampi iluminare numar de inmatriculare; E15, E16- lampi gabarit superioare fata; E17, E18- lampi gabarit superioare spate; E23, E23., E24, E24.1-faruri faza lunga; E25,E26- faruri faza scurta; E41-E52- lampi laterale; FU17- siguranta farului stang faza lunga; FU18- siguranta lampilor de gabarit superioare si a iluminarii aparatelor; FU20-siguranta farului stang faza scurta; FU 23- siguranta farului drept faza lunga; FU 26- siguranta farului drept faza scurta; FU29-siguranta lampilor de gabarit din dreapta; FU32-siguranta lampilor de gabarit din stanga; FU39-siguranta iluminarii indicatorului de traseu si iluminarii coborarii; K9-releul de cuplare a iluminarii salonului; K23-releul cuplarii fazei lungi; K 26-releul de cuplare a fazei scurte; K29- releul de cuplare a lampilor de gabarit (inferioare); K34- releul de cuplare a lampilor de gabarit (superioare); S1- comutatorul indicatorilor de viraj; S45-intrerupatorul principal al luminii.

Figura 6- Iluminarea aparatelor cu ac, farurile si lampile anticeata, lampile mersului inapoi, iluminarea compartimentului motorului, uscatorul de aer:

B20, B20.1-senzorii cuplarii semnalelor stop;E9, E10- lampi anticeata; E40- lampile iluminarii compartimentului motor; EP1EP11- lampile iluminarii panoului aparatelor; ES22, ES37, ES45, HS45- lampile iluminarii intrerupatoarelor; FU 24- siguranta farurilor si lampilor anticeata; FU27- siguranta semnalelor stop, lampilor mersului inapoi, uscatorului de aer; FU 30- siguranta iluminarii de serviciu si a prizelor; FU53- siguranta; H18, H19 - lampile semnalelor stop; H28- semnalul sonor al mersului inapoi; H34- lampa de control al lampilor anticeata; H47- lampa de control al farurilor anticeata; K30- releul de cuplare a farurilor anticeata; K33- releul de cuplare a semnalelor stop; K35- releul de cuplare a lampilor mersului inapoi; K37-releul de cuplare a semnalului sonor al mersului inapoi; K43-releul de cuplare a lampilor anticeata; K180- releul de cuplare a semnalelor stop in timpul functionarii franei incetinitor; KK5- releul intrerupator al semnalului sonor al mersului inapoi; R6- uscator de aer; 19- senzorul cuplarii mersului inapoi; S45- intrerupatorul principal al lumini;V26, V27-diode; X3, X4- prize.

Figura 7 - Indicatorii virajelor

FU26- siguranta indicatorilor virajelor;

X2, X4-lampile din fata ale indicatorului virajelor;

X3, X5- lampile din spate ale indicatorilor virajelor;

X31, X32-repetitorul lateral al indicatorilor virajelor;

X42, X41- lampile superioare din spate ale indicatorilor virajelor;

K25- releul de cuplare a indicatoarelor virajelor al bordului stang;

K28- releul de cuplare a indicatoarelor virajelor al bordului drept;

K31-releul intrerupator al indicatoarelor de viraj;

K45- releul semnalului de avarie;

S1.1- comutatorul indicatoarelor de viraj;

S5-butonul semnalizarii de avarie.

Figura 8- Stergatorul de parbriz, spalatorul de parbriz:

FU5- siguranta transmisiei stergatoarelor de parbriz;

K8- releul stergatorului de parbriz;

M6- electromotorul pompei spalatorului de parbriz;

M7- motorul reductor al stergatorului de parbriz;

S2.2- intrerupatorul stergatorului de parbriz.

Figura 9- Comanda ventilatoarelor sistemului de incalzire:

FU14-siguranta incalzitorului locului soferului; FU16, FU38- sigurantele incalzitoarelor salonului de pasageri; K15-releul incalzitorului locului soferului, viteza 2; K17-releul incalzitorului locului soferului, viteza 3; K18- releul incalzitoarelor salonului de pasageri, viteza 2; K19- releul incalzitoarelor salonului de pasageri, viteza 1; K21- releul incalzitoarelor salonului de pasageri, viteza 1; K22- releul incalzitoarelor salonului de pasageri, viteza 2;K24- releul incalzitorului locului soferului, viteza 1; K32- releul transmisiei membranei incalzitorului locului de munca al soferului; M2- transmisia membranei incalzitorului locului de munca al soferului; M4-electromotoarele ventilatoarelor incalzitorului locului soferului; M9, M10, M23, M24- electromotoarele ventilatoarelor incalzitoarelor salonului de pasageri;S23- intrerupatorul transmisiei membranei incalzitorului locului de munca al soferului; S24- intrerupatorul ventilatoarelor incalzitorului locului soferului;S62- intrerupatorul ventilatoarelor incalzitoarelor salonului de pasageri.

Figura 10- ILM (Webasto DBW300), incalzitorul cu aer, ventilatoarele de acoperis:

A1-timerul incalzitorului lichidului motorului (ILM); AE22-ILM;AE60- incalzitorul cu aer al locului de munca al soferului; FU8- siguranta ventilatoarelor de pe acoperis; FU19- siguranta sistemului de ventilatie; FU22, FU 34 - siguranta cuplari ILM; FU31, FU35-siguranta alimentarii ILM; FU 36,FU37- siguranta incalzitorului cu aer al locului de munca al soferului; K16- releul decuplarii de avarie a ILM; K41-releul de cuplare a ventilatorului de pe acoperis al locului de munca al soferului; K42, K44- releul de cuplare a ventilatoarelor de pe acoperis ale salonului; M5.1M5.3- ventilatoarele de pe acoperis ale salonului; M12-Ventilatorul de pe acoperis al locului de munca al soferului; M25- Pompa ILM;S22-Intrerupatorul ILM; S27- Intrerupatorul ventilatoarelor de pe acoperis ale salonului;S28-intrerupatorul ventilatorului de pe acoperis al locului de munca al soferului; SE 60- intrerupatorul-reglator al incalzitorului cu aer; YE 60- Pompa de combustibil cu impulsuri a incalzitorului cu aer.

Figura 11- Iluminatul interior, incalzirea oglinzilor si geamurilor, iluminatul salonului si locului soferului, frana de oprire:

E21-lampa iluminarii locului soferului; E27E33- plafonierele de iluminare a salonului; FU 9 - siguranta incalzirii oglinzilor si geamurilor; FU11- siguranta primei trepte de iluminare a salonului; FU13- siguranta treptei a doua de iluminare a salonului; K4- releul ventilului franei de oprire; K5- releul incalzirii oglinzilor; K10- releul incalzirii geamurilor; K11- releul cuplarii primei trepte a iluminarii salonului; K13- releul cuplarii treptei a doua a iluminarii salonului; K40- releul franei de oprire; KK2- releul vitezei; R7, R8-incalzirea oglinzilor; R9,R10,R11- incalzirea geamurilor; S38-intrerupatorul iluminarii locului soferului; S39- intrerupatorul iluminarii salonului; S41- intrerupatorul franei de oprire; S42- butonul deblocarii franei de oprire; S58-intrerupatorul incalzirii geamurilor; S59- intrerupatorul imcalziriri oglinzil or; Y6- supapa electromagnetica a franei de oprire; V29V79- diode.

Figura 12- Butoanele de solicitare a opririi:

B15B17-senzorii deschiderii de avarie a usilor; B28B30- senzorii starii de avarie a usilor; FU3- siguranta comenzii transmisiei usilor; H15- tabloul solicitarii opririi; K81- releul cuplarii alimentarii; K84K86- releul cuplari lampii de control al solicitarii opririi ; S12.1S12.5-butoasnele de solicitare a opririi de catre pasager; S29.1, S29.2- butoanele de solicitare a opririi de catre invalid (in interiorul salonului); S30.1, S30.2- butonul de solicitare a urcarii invalidului (in exteriorul autobuzului); V38V47- diode.

Figura 13a- Comanda transmisiei usilor (usa din fata, cu un distribuitor):

A14,A14.1, A14.2, A14.3- transmisia comenzii usii; E14.1E14.3- lampile iluminarii coborarilor; K 50- releul de blocare a inchiderii usilor cand trapa este coborata; S11S.16- intrerupatoarele deschiderii (inchiderii) usilor (tehnologice); S13 butonul deschiderii (inchiderii) tuturor usilor; S16.1- butonul exterior de inchidere a usii din fata; S16- butonul exterior de deschidere a usii din fata; S50- senzorul controlului pozitiei trapei; Sk1, Sk2- intrerupatorul final al controlului pozitiei usii; S0S3- intrerupatoarele deschiderii (inchiderii) usilor (tehnologice); Sosv- intrerupatoarele finale ale iluminarii coborarilor; V50- V61- montajele diodelor; Y0, Y3- distribuitorul comenzii usii.

Figura 13b- Comanda transmisiei usilor (usa din fata, cu doua distribuitoare):

PA14, A14.1, A14.2, A14.3- transmisia comenzii usii; E14.1E14.3- lampile de iluminare a coborarilor; K50-releul de blocare a inchiderii usilor cand trapa e coborata; S11.1S11.6- intrerupatoarele deschiderii (inchiderii) usilor (tehnologice); S13- butonul de deschidere (inchidere) a tuturor usilor; S13.1S13.4- butonul exterior de inchidere a usii soferului; S16- butonul exterior de deschidere a usii soferului; S50- senzorul controlului pozitiei trapei; Sk1, Sk2- intrerupatorul final al controlului pozitiei usii; So, S3- intrerupatoarele deschiderii (inchiderii) usilor (tehnologice); S (ilum.)- intrerupatoarele finale ale iluminarii coborarilor; V50V61- montajul diodelor; Y0, Y3- distribuitorul comenzii usii.

Figura 14- Transmisia hidraulica a ventilatorului:

A11- blocul de comanda a transmisiei hidraulice a ventilatorului; BT 12.1- senzorul temperaturii lichidului de racire;BT 12.2- senzorul temperaturii aerului suflat; FU51- siguranta blocului de comanda a transmisiei hidraulice a ventilatorului; Y4- supapa proportionala de limitare a presiunii transmisiei hidraulice a ventilatorului.

Figura 15- Sistemul informational:

a) sistemul informational "Integral" SIT-A-S;

b) Sistemul inmformational CSAU 467847.009"MEMZ";

A3- sistemul informational;

BA1BA4- difuzoare;

FU 6- siguranta sistemului informational;

BM1- microfon; S44, S45- butonul de comanda a informatorului vocal.

Figura 16- Sistemul ABS/ASR :

a-       "KNORR-BREMSE"; b) "WABCO"; A2- blocul de comanda a sistemului ABS; B61B64- senzorul numarului de turatii; FU10, FU12, FU15- sigurantele ABS/ASR; S46- Butonul de testare a ABS; X2- priza de diagnostic; Y61Y64- modulatoarele ABS; Y61- supapa ASR.

Figura 17- Sistemul comenzii electronice a ILM "VOITH":

A4- blocul de comanda a THM; B71- senzorul presiunii uleiului in THM; FU55- siguranta; K47, K45, K67- relee; S75- comutatorul regimurilor deplasarii "economic-dinamic"; S70-intrerupatorul franei -incetinitor; SB20- senzorul pedalei franei;V66- dioda.

Figura 18- Blocul de comanda a suspensiei pneumatice cu comanda electronica:

A9- blocul de comanda a suspensiei pneumatice; FU60-siguranta blocului de comanda a suspensiei pneumatice; K70-releul de comanda a suspensiei pneumatice; R-3L, R-3P,R-PL, R-PP- senzorii pozitiei caroseriei, S521, S52- comutatoarele comenzii suspensiei pneumatice;Y-3, Y-P- modulatoarele suspensiei pneumatice;

Figura 18a- Blocul ed comanda a suspensiei pneumatice cu comanda electronica (sistemul de inclinare a caroseriei), comunicatorul CAN:

FU60-siguranta sistemului de inclinare a caroseriei; K14- releele supapelor electronice ale suspensiei; P15/ comunicator CAN; S51-intrerupatorul sistemului de comanda a inclinarii caroseriei; Y24.1Y24.3-supapele electromagnetice ale suspensiei sistemului de inclinare a caroseriei; V63, V64- diode.

Figura 19- Instalatia de climatizare:

A15-blocul de comanda a instalatiei de climatizare;

B96, B97- senzorii compresorului;

FU64FU65- sigurantele retelei de comanda a instalatiei de climatizare;

FU 70- siguranta retelei de alimentare a instalatiei de climatizare;

K20- releul retelei de comanda a instalatiei de cliomatizare;

Y61- Mufa compresorului agentului de racire;

Y66- supapa proportionala.

Figura 19a- Aerul conditionat din cabina soferului:

A21- sistemul de comanda a aerului conditionat din cabina soferului;

B1- senzorul termostatului; B2- termostat electronic;

B3- reglatorul temperaturii;

Q4- contactorul aerului conditionat;

F9- siguranta retelei de alimentare a aerului conditionat;

F1- siguranta alimentarii intrerupatorului aerului conditionat;

F2- siguranta ventilatoarelor axiale;

FU70- siguranta alimentarii intrerupatorului aerului conditionat;

K1-releul decuplarii aerului conditionat,

M1,M2- ventilatoare axiale;

M3- ventilator radial;

S1- intrerupatorul aerului conditionat;

S2- comutatorul ventilatorului;

S3- comutatorul cu membrana al presiunii;

S4- automatul protectiei impotriva inghetarii.

Figura 20- Sistemul de comanda a tabloului elactronic al aparatelor.

Figura 21- Blocul electronic de comanda al modulului SCR: A16- blocul electronic de comanda al modulului SCR;

Figura 22- Blocul electronic al comenzii motorului:

A17-blocul (EMS2) sistemului electronic al comenzii motorului; G4- generator suplimentar.

Figura 23- Blocul de comanda a motorului:

A8-senzorul pedalei de comanda a motorului; A18- blocul de comanda a motorului; FU 600FU 604- sigurante; K 601- releu de comanda; X22-borna de diagnosticare a motorului; X35- borna OBD.

4 Blocul de comutare

Blocul de comutare se afla in nisa din spatele scaunului soferului. In blocul de comutare sunt asezate sigurantele, releele intermediare, releele de viraj, releul cu impulsuri al stergatorului de parbriz, releul starterului si montajele cu diode, ale caror simboluri si destinatie sunt indicate pe Bc.

Legat de permanenta modernizare si perfectionare, in constructia Bc pot fi introduse modificari, care nu sunt reflectate in prezentul Ghid.

Asistenta tehnica a blocului de comutare

Pentru functionarea in siguranta a dispozitivelor si aparatelor autobuzului este necesar sa se urmareasca starea sigurantelor montate in blocul de comutare (Bc).

Functionalitatea sigurantelor se verifica prin dioda luminoasa, care se afla alaturi de siguranta. Cand elementul fuzibil este ars, si la cuplarea incarcaturii, dioda incepe sa se ilumineze, ceea ce faciliteaza cautarea retelei electrice in care a avut loc scurtcircuitul.

Este categoric interzisa folosirea sigurantelor nestandardizate si cu atat mai mult a asa-zisilor "gandacei".

In caz de scurtcircuit in retea, acest lucru duce la deteriorarea rapida a dispozitivelor instalatiei electrice si poate provoca topirea izolatiei cablurilor.

Siguranta arsa trebuie inlocuita cu alta, de acelasi tip, in functie de destinatia curentului de lucru.

Bc indeplineste functiile de protectie a tuturor retelelor instalatiei electrice a autobuzului de scurtcircuite, precum si functiile de relee de decuplare intre panoul aparatelor si marii consumatori de energie electrica.

Alimentarea se aduce catre bloc pe sus, prin doua retele - de generator, de - 15000 si de acumulator, de - 30000 (fig. 1).

Faptul ca retelele sunt cuplate este aratat de iluminarea diodelor "GEN" ("ГЕН) si "BA" (АКБ).

5. Bateriile de acumulator

Pe autobuz- in partea din spate, pe partea dreapta a bordului, intr-un compartiment specialsunt instalate doua baterii de acumulator.de tipul 6 CT -190 Bateriile de acumulator sunt montate in glisiere, care permit deplasarea fiecarui acumulator din lacas pentru asistenta tehnica a lui. In pozitie de transport glisierele, cu acumulatoarele instalate pe ele, sunt fixate cu opritoare. Pentru scoaterea BA din lacas este necesar sa se ridice opritorul si sa se traga, de maner, BA din lacas.

Asistenta tehnica a bateriilor de acumulator

Asistenta tehnica a bateriilor de acumulator, la efectuarea VT-1consta in urmatoarele:

- cel putin o data la doua saptamani se va verifica siguranta fixarii bateriilor si etanseitatea contactului capetelor cablurilor cu bornele bateriilor;

- capetele cablurilor si bornele se vor unge cu vaselina tehnica BT 13-1 TY 38.101180-76 (VT 13-1 TU 38.101180 - 76) sau cu lubrifiant Litol - 24GOST 21150 - 75, solidol C(S) GOST 4366 -76;

- se curata bateria de praf si de murdarie. Electrolitul care a ajuns pe suprafata bateriei se va sterge cu carpa inmuiata in solutie de spirt denaturat sau de soda calcinata (solutie 10%);

- se verifica si, la nevoie, se curata orificiile de ventilare;

- se verifica nivelul electrolitului in toate acumulatoarele si, in caz de nevoie, se aduce la normal cu apa distilata. In anotimpul rece, pentru evitarea inghetarii, apa se va turna imediat inainte de pornirea motorului pentru a se amesteca mai rapid cu electrolitul.

Cel putin o data pe trimestru, precum si atunci cand cazurile de pornire dificila a motorului se indesesc, se verifica gradul de incarcare a bateriei dupa densitatea electrolitului (tabelul 1), masurandu-i, totodata, temperatura, ca sa evaluam corectia de temperatura indicata in tabelul 2.

Tabelul 1 - Dependenta densitatii electrolitului de conditiile climatice

Conditiile climatice	Densitatea electrolitului acumulatorului
	In bateria complet descarcata Descarcata 25% Descarcata 50% Descarcata complet
Raioanele nordice cu climat excesiv continentalsi cu temperqatura mediului inconjurator mai joasa de -40gradeC: iarna.. Vara..
Raioanele nordice cu temperatura mediului inconjurator mai joasa de -40gradeC :
Raioanele centrale
Raioanele sudice

Temperatura electrolitului la modificarea densitatii lui, grade C
Corectia indicelui densimetrului, gr/cmc

Tabelul 2 - Corectia de temperatura pentru determinarea densitatii electrolitului

Tabelul 3- Prepararea electrolitului de densitatea necesara

Densitatea ceruta a electrolituluila 25 grade C, gr/cmc	Cantitatea de apa si acid sulfuric cu densitatea de 1,83 gr/cmc la 25 grade C, cceruta pentru obtinerea a 1 l de electrolit, l
	apa	acid

Bateria descarcata mai mult de 25 % - iarna si mai mult de 50% - vara - se scoate din exploatare si se pune la incarcat. Este interzis sa se toarne electrolit in acumulator, cu exceptia cazurilor cand se stie precis ca coborarea nivelului electrolitului a avut loc din cauza scurgerii lui. In aceasta situatie, densitatea electrolitului turnat trebuie sa fie aceeasi cu cea pe care o avea electrolitul din baterie pana la scurgere.

Pastrarea bateriilor de acumulator

Bateriile scoase de pe autobuz pentru pastrare se incarca si se aduce densitatea electrolitului la norma corespunzatoare raionului climatic respectiv.

Bateriile se fixeaza pentru pastrare in stare complet incarcata, pe cat este posibil, intr-o incapere racoroasa, la o temperatura de cel mult 0 grade, fapt ce incetineste autodescarcarea lor si coroziunea placutelor de acumulator.

Acest lucru este foarte important pentru bateriile scoase de pe autobuz dupa o exploatare indelungata. Temperatura minima de pastrare nu trebuie sa depaseasca - 30 de grade C, ceea ce duce la evitarea aparitiei crapaturilor masticului. Asezarea bateriilor se efectueaza pe un singur sir, cu clemele de la borne in sus. In perioada de pastrare este necesar ca lunar sa se controleze densitatea electrolitului din baterii.

Bateriile puse la pastrare trebuie incarcate imediat inainte de punerea lor in exploatare sau in acele cazuri in care se descopera scaderea densitatii electrolitului (date pentru 25 grade C) mai jos de 1,230 gr/cmc.

Aducerea bateriei de acumulator in stare de functionare

Electrolitul pentru umplerea bateriilor se prepara din acid sulfuric (GOST 667 - 73) si apa distilata (GOST 6709 - 72).

Temperatura electrolitului turnat in bateriile de acumulator trebuie sa fie de cel mult 30 grade C. Nu se recomanda sa se umple bateriile cu electrolit cu o temperatura mai scazuta de 15 gr C. Pentru obtinerea unui electrolit cu o densitate corespunzatoare, ghidati-va dupa tabelul 3. Densitatea electrolitului trebuie sa corespunda zonei climatice in care este exploatat autobuzul (vezi tabelul 1).

Incarcarea bateriilor

Incarcarea se face intr-o incapere care dispune de ventilare cu curent de aer si tiraj.

Se cupleaza borna pozitiva a bateriilor la polul pozitiv al sursei de curent, iar cu cel negativ - la polul negativ. Se cupleaza bateriile pentru incarcare, daca temperatura electrolitului din ele este de cel mult 35 grade C.

Curentul de incarcare a bateriilor este 6ST (CT) - 190-19A. Incarcarea bateriei continua pana cand apare o emanatie bogata de gaze in toate bateriile de acumulator, iar tensiunea si densitatea electrolitului raman constante timp de 2 ore.

Tensiunea se controleaza cu voltmetrul GOST 8711-78, clasa de precizie 1,0 cu scala de 3V si cu valoarea unei diviziuni de 0,02 V.

In timpul incarcarii se verifica periodic temperatura electrolitului si se urmareste ca ea sa nu urce mai sus de 45 grade C. In cazul in care temperatura va fi mai ridicata decat valorile aratate mai sus trebuie micsorat curentul de incarcare la jumatate sau sa se intrerupa incarcarea pentru un timp, necesar pentru coborarea temperaturii pana la 3035 grade C.

La sfarsitul incarcarii, daca densitatea electrolitului, masurata cu luarea in considerare a corectiei de temperatura, se va deosebi de norma, este necesar sa se efectueze corectarea densitatii electrolitului prin turnarea de apa distilata, daca densitatea este mai sus de norma sau cu solutie de acid cu densitatea de 1,40 gr/cmc, daca este mai jos de norma.

Dupa corectia densitatii se continua incarcarea timp de 30 minute, pentru amestecarea completa a electrolitului, apoi se decupleaza bateriile si dupa 30 de minute se face masurarea nivelului acestuia in toti acumulatorii.

Daca nivelul electrolitului este peste norma, se indeparteaza surplusul lui cu o para de cauciuc.

Dupa incarcare bateriile se pun in exploatare.

In timpul incarcarii si al asistentei bateriilor de acumulator este interzis sa se fumeze sau sa se foloseasca flacara deschisa. Pentru pregatirea electrolitului se vor folosi numai recipiente rezistente la actiunea acidului sulfuric (din ceramica, masa plastica , ebonita, plumb), in care se toarna mai intai apa, iar apoi, amestecand continuu, acidul sulfuric.

ATENTIE! Pentru evitarea accidentelor este interzisa turnarea apei in solutia concentrata de acid sulfuric.

La prepararea electrolitului si umplerea bateriilor este necesar sa ne punem ochelari, manusi de cauciuc, cisme de cauciuc, sort sau costum din material rezistent la acizi.

In cazul caderii intamplatoare de picaturi de acid sulfuric pe piele, imediat, pana la acordarea ajutorului medical, indepartati cu grija acidul cu vata, spalati locurile afectate cu jet bogat de apa, iar apoi cu o solutie 5% de soda calcinata.

6- Generatoarele

Pe autobuz sunt montate doua generatoare BOSCH 0 120 516 218 28B 100A.

In schema instalatiei electrice generatoarele se cupleaza la reteaua de bord in paralel (vezi fig. 1). Descrierea asistentei tehnice a generatorului este data in Instructiunile de exploatare ale uzinei producatoare.

Asistenta tehnica a generatorului

La instalarea generatorului si in procesul de exploatare a lui este necesar sa se controleze si, la nevoie, sa se regleze, intinderea curelei (vezi Ghidul de exploatare a motorului). O intindere prea puternica duce la marirea incarcaturii pe rulmenti si la iesirea lor prematura din functiune, iar una slaba - inrautateste incarcarea bateriilor de acumulator, provoaca fluctuatii ale curentului dat de generator, desfolierea curelei, alunecarea ei si supraincalzirea.

Pentru prevenirea iesirii din functiune a generatoarelor este necesar sa se faca la timp asistenta tehnica si curatirea lor de murdarie, ulei si praf.

In afara de aceasta, la exploatarea utilajului electric este necesar:

- sa nu se decupleze cablurile de la borna pozitiva a instalatiei generatorului cu motorul in functiune.

Acest lucru diminueaza brusc incarcaturile pe generator si mareste tensiunea elaborata, ceea ce poate duce la iesirea din functiune a reglatorului tensiunii;

- sa nu se verifice functionarea generatorului prin scurtcircuitarea bornelor "+", "B" si "0" cu masa sau intre ele. Aceasta poate duce la iesirea din functiune a reglatorului integral al tensiunii sau a blocului de redresare al generatorului.

La spalarea motorului se va evita caderea directa a apei in generator.

7. Tehnica exterioara de iluminare

Din sistemul tehnicii exterioare de iluminare fac parte: farurile din fata, farurile anticeata, lampile de gabarit - fata, indicatorii din fata ai virajului, repetitorii laterali ai indicatorului de viraj, lampile gabaritice laterale, lampile gabaritice - spate, lampile semnalelor de franare, lampile mersului inapoi, lampile de iluminare a numarului.

Montarea tuturor dispozitivelor de iluminat si a mijloacelor receptate vizual corespunde Regulilor CEE - ONU № 48.

Pe autobuz sunt montate faruri anticeata cu dispersor circular si cu lampa cu Halogen N(H) 1. Cuplarea farurilor anticeata se face cu intrerupatorul principal al luminei. Farurile anticeata se cupleaza numai cu lampile gabaritice sau cu lumina de drum a farurilor - fata cuplate.

Lista lampilor4 electrice folosite este data in tabelul 4.

Tabelul 4. - Lampile electrice folosite pe autobuz

Denumirea dispozitivului de iluminare	Simbolul lampii	Puterea. W
Faruri de drum. faza lunga.s anticeata	H7
Lampi de gabarit-fata	GE2261F
Indicatoare de viraj-fata	8GA006 841 241(balon galben)
Lampa "stop" si lanterena de gabarit spate	8GD 002 078 - 241 (cu doua fire)
Lampi anticeata, lampile mersului inapoi	A24-21
Plafoniera iluminarii compartimentului motor	A24-21
Indicatoare de viraj-spate
Repetitorii laterali ai indicatoarelor de viraj	A24-21
Lampile superioare de gabarit fata si spate	A24-5
Lampile de iluminare a numarului	A24-5
Lampile de ilsuminare a salonului	T5 (lampa fluorescenza)
Clapetele panoului aparatelor, lampile de control ale panoului aparatelor. Butoanele panoului aparatelpr	A24-1,2

Reglarea farurilor pentru faza lunga si pentru lumina de drum

Reglarea farurilor pentru faza lunga si pentru lumina de drum se face cu ajutorul regloscopului, in conformitate cu instructiunile de folosire a acestui aparat. Reglarea farurilor consta in pozitionarea "petei de lumina" fata de axa optica a farului, conform standardelor existente in tara de exploatare a autobuzului.. "Pata de lumina" a farului reglat pentru lumina de drum are aspectul prezentat in fig. 71 b, iar a farului reglat pentru faza lunga - in fig. 7.1 c.

Figura 7.1 - Farul din fata

a) pozitia suruburilor de reglare;

b) - "pata de lumina" de drum;

c) "pata de lumina" - faza lunga;

1, 4 , 7, 8 - suruburile de reglare a petei de lumina in plan orizontal si vertical;

2- farul pentru lumina de drun;

5- farul pentru faza lunga;

9- far anticeata;

3, 6- surub de sprijin;

10- surub de reglare aei de luminain plan vertical.

Reglarea farurilor pentru faza lunga (7. 1 a) , reglarea farurilor pentru lumina de drum se efectueaza cu suruburile de reglare 4 si 7, reglarea farurilor pentru lumina de drum se efectueaza cu suruburile de reglare 1 si 8. La reglare este permisa folosirea surubului de sprijin 3 si a surubului de sprijin 6. Accesul la suruburile de reglare ale farurilor se realizeaza prin deschizatura capacului din fata.

Balonul lampii cu halogen nu poate fi atins cu mana pentru ca pe el raman urme de grasime si de alt fel, ceea ce duce, la temperatura inalta de functionare, la cristalizarea sticlei de cuart, la diminuarea parametrilor de iluminare si la deteriorarea balonului. Lampa trebuie apucata numai de soclu. Daca lampa a fost atinsa cu mana, atunci, inainte de montarea farului, ea trebuie stearsa cu vata inmuiata in acetona.

8. Tehnica interioara de iluminare

Din tehnica interioara de iluminare fac parte: lampile de iluminare a salonului autobuzului, lampa de iluminare a locului de munca al soferului, lampile de iluminare a cadrului usilor si lampa de iluminare a compartimentului motorului. Mai putem include in sistemul interior de iluminare prizele cu steker cu lampa mobila.

Schema cuplarii iluminarii salonului autobuzului si a locului soferului este data in fig. 11.

Cuplarea iluminarii salonului se asigura prin apasarea intrerupatorului - clapeta S39 de pe panoul de aparate al conducatorului auto.

Lampa de iluminare a locului de munca al soferului se cupleaza cu intrerupatorul - clapeta S38 de pe panoul de aparate al conducatorului auto.

Iluminarea cadrului usilor in timp intunecos este asigurata de lampile montate pe placile de deasupra cadrului usilor.

Lanternele se aprind la cuplarea lampilor de gabarit si in timpul intrarii in functiune a intrerupatoarelor finale ale deschiderii usilor.

Pentru cuplarea lampii mobile sunt prevazute prize cu steker, montate in compartimentul de diagnosticare al sistemulor pneumatice.

9 Stergatorul de parbriz si spalatorul de parbriz

Pe autobuz este montat stergatorul de parbriz cu doua perii.

Functionarea stergatorului este cuplata cu cea a spalatorului prin releul electronic al stergatorului. Lichidul se imprastie pe parbriz cand manerul comutatorului stergatorului este ridicat, in acest timp sistemul stergatorului de parbriz continua sa functioneze, pe parcursul a catorva cicluri suplimentare, dupa ce va fi coborat manerul comutatorului.

Asistenta stergatorului de parbriz

Stergatorul de parbriz montat, in procesul functionarii sale, nu trebuie sa aibe contact cu nici o piesa a autobuzului situata in zona de lucru a stergatorului, cu exceptia geamului parbrizului.

Pentru mentinerea durabilitatii stergatoarelor este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

- sa nu se permita functionarea stergatoarelor pe geamul uscat;

- sa se manifeste grija in manevrarea periilor, evitand deformarile pieselor in timpul montarii pe autobuz;

- se va sterge banda de cauciuc cu o solutie de 10% soda calcinata, cel putin o data pe luna;

- in caz de inghetare a benzii de cauciuc pe sticla, se ridica peria cu 510 mm, fara a cupla stergatorul;

- se inlocuieste la timpul necesaar banda de cauciuc.

Asistenta spalatorului de parbriz

Pentru evitarea imbacsirii jiclerelor montate pe parghii, rezervorul pompei spalatorului de parbriz se umple cu lichid filtrat. In anotimpul rece se foloseste un lichid special pentru spalarea parbrizului.

10 Aparatura radio

Pe autobuz sunt instalate diverse tipuri de aparatura radio. In functie de tipul de aparatura radio este posibila transmiterea programelor radio si a fonogramelor la locul de munca al soferului si in salonul autobuzului.Descrierea functionarii si a asistentei aparaturii radio este data in Instructiunile de exploatare a tipurilor concrete de aparatura radio.

11- Sistemul de stingere a incendiilor la compartimentul motor si la compartimentul ILC.

Sistemul de stingere a incendiilor este bazat pe folosirea generatoarelor de aerosol de stingere a incendiilor BOR - 02 si BOR - 07.

In compartimentul motor sunt instalate doua extinctoare BOR - 07 si un extinctor BOR - 02 - in compartimentul ILM.

Stingatoarele se pun in functiune automat la semnalul primit de la blocul de comanda, care, la randul sau, primeste semnal de la termocablul dispus in zona controlata, la cresterea temperaturii peste 200 grade C sau la actiunea unei flacari deschise asupra cablului. Constructia, ordinea de asistenta si alte date sunt date in Ghidul de exploatare a sistemului.

Dupa intrarea in functiune a generatoarelor este interzis sa se deschida capacul compartimentului motor si trapa ILM timp de 5 minute, pentru ca aceasta poate duce la patrunderea aerului proaspat si la reinnoirea arderii.

Dupa intrarea in functiune a generatoarelor, ele trebuie inlocuite. (evidenta greseala in textul in l.rusa). Termenul stabilit de functionare a generatoarelor de aerosoli este de 10 ani. Dupa scurgerea acestui termen, ele trebuie inlocuite. In procesul de exploatare este necesar sa se controleze fixarea generatoarelor si integritatea izolatiei termocablurilor.

12 Sistemul informational

Sistemul informational consta din completul de indicatoare ale traseelor,asezate in partea din fata, din spate si din dreapta a autobuzului si pupitrului de comanda. In afara de aceasta se poate instala un tablou in interiorul salonului. Tablourile informationale exterioare sunt executate pe elemente electromecanice, care asigura o buna citire la lumina solara directa, iar la lumina diodelor luminoase si in timpul intunecos al zilei.

Tabloul din interiorul salonului este executat pe matrite cu diode luminoase, care sintetizeaza semnele, cu reglare automata a stralucirii, care depinde de nivelul de iluminare exterioara.

In afara de denumirea statiei curente sau a celei urmatoare, in intervalele dintre statii, pe tabloul din interiorul salonului, este afisat timpul curent, precum si informatii publicitare sau de alt gen.