INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

1. INTRETINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Operatiil;e principale de intretinere sunt: verificarea vizuala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitiei culbutorilor, asigurarii supapelor, etanseitatii capacului de chiuloasa; reglarii jocului termic dintre culbutori si supape, iar la nevoie si verificarea punerii la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita.

Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald, pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatari, provocand zgomote anormale, reducand timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse.

fig. 2.1. Reglarea jocului culbutor-supapa:

1- arbore cu came; 2-cama; 3-tachet; 4-tija impingatoare; 5-culbutor; 6-ax culbutori cu suport; 7;piulita; 8-surub reglaj; 9-supapa;

10-arc supapa.

Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii constructoare, la valorile din tabelul 1.1.. La motoarele cu supapa, iar la cele cu supape in cap, intre culbutori si supape (fig.2.1) astfel:

TABELUL 1.1

Jocul culbutori-supape

Se scoate capul chiuloasei, se roteste arborele cotit (cu manivela sau prin antrenare cu un levier de la volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului este adus la PNI, la sfarsitul compresiei (ambele supape sunt inchise); aceasta se observa si prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreajului sau blocului motor; se verifica strangerea chiuloasei si suporturile axului culbutorilor;

Se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si in timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se regleaza surubul cu surubelnita (cheia speciala la Dacia 1310); se controleaza jocul j cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul culbutorului si cel al supapei dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori (pistoanele la PMI) si la alti cilindri. Se roteste, apoi, arborele cotit cu 180 grade si se repeta procedeul de mai sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.

La motoarele cu arborele cu came in chiuloasa, reglarea este realizata in ordinea de functionare, actionandu-se asupra surubului de reglaj pentru culbutorii (de forma adecvata) comandati direct de came; asigurarea suruburilor impotriva dereglarilor se face cu piulitele corespunzatoare.

Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaza prin intermediul unor pastile de grosimi adecvate, intre culbutori si came (in interiorul unor tacheti speciali).

Punerea la punct a dsitributiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte reglajele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia laterala).

Punerea la punct a distributiei se executa astfel: se demopnteaza una din rotile de la arngrenajul distributiei isau lantul de distributie, se aduce piston cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came: acest moment se determina cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiuloasa, palpatorul lui fiind contact cu supapa. Se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de distributie sau lantul, astfel incat reperel;e de pe ele sa coprespunda pozitiei indicate (cel de pe arborele cotit cu cel de la angrenajul distributiei). Se regleaza din nou jocul supapelor.

Din figura 1.9. se poate vedea modul de ansamblare a elementelor transmisie distributiei, pentru punerea la punct corecta. Astfel la motorul OLOTCIT (fig. 2.2.a.), se vor pozitiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmeaza: x de pe pinionul arborelui cotit din partea de sus (pe verticala), iar y si z de pinioanele arborilor cu came in jos (pentru dreapta) si in sus. Curelele dintate se vor monta apoi astfel incat reperele albe de pe ele sa coincida fata de reperele de pe pinioane, respectand distantele A = 43 pasi (dinti) pentru cureaua din dreapta si B = 33 pasi pentru cea din stanga, iar D = 30 pasi.

La motorul Dacia 1310 (fig. 2.2.b.) pinionul al arborelui cotit si al arborelui cu came se aliniaza cu reperele x si z, pe aceeasi axa si apoi se monteaza lantul de distributie 5.

fig Scheme de punere la punct a distributiei:

a-OLTCIT Club: x-reper pinion arbore cotit; z si y -repere pinioane cu came 2; A si C-repere curea dintata dreapta; B si D-repere curea dintata stanga; 4-pinion arbore pompa mulei; b-Dacia 1310; x-reper (cherner) pe pinionul arborelui cotit; z-reper pe pinionul arborelui cu came 2; c- Motor D 797-05 (Roman); x-repere (chernere)pe pinioanele arborelui cotit 1 si respectiv intermediar 3; y-repere pinioanele arborelui cu came 2 si pompa de injectie 4 respectiv intermediar 3.

La motorul D 797-05 (fig. 2.2.c), de pe autocamioanele Roman, se orienteaza mai intai pinioanele de pe arborele cotit si cele de [pe arborele cu came , respectiv de la pompa de injectie si apoi se monteaza pinionul intermediar , astfel incat sa coincida reperele de pe ele x si resopectiv y si w (sub forma de chernere).

Daca rotile dintate nu mai au repere, puneera la punct se poate face montand pe volan un disc gradat la 360 grade si prin antrenarea arbo0relui cotit si a arborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceput de deschidere. Se face verificarea unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalti cilindrii, corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrenajul distributiei.

2 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de distributie, batai ale culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii camelor de la arborele cu came, functionarea neregulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul de evacuare,griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapeim, rupeera supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv audiotiv) in zona anterioara a motorului.

Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (roata din textolit de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.

Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).

Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.

Bataile culburilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa inalta (ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor.

Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu urechea.

Remedierea consta in reglarea jocului diontre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora dintre suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva sau masini de rectificat, mentinand initial (mai ales la capul culbutorului).

Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai. Cauzele opt fi: ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se mai rostesc.

Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul.

Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual bucsandu-le), iar cele amovibile se inlocuiesc.

Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzuriicamelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime ce corespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0 -1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui.

Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc cand jocul termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot fisura.

Cand la ratati motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza chiar daca jocul termic a fost reglat.

3. REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita:

uzarii rotilor dintate, cand grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea initiala; se impune inlocuirea lor;

lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se inlocuieste.

Arborele cu came are urmatoarele defecte:

incovoierea arborelui cu came 1; se verifica cu ceasul comparator, in partea centrala si daca depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o presa hidraulica;

uzarea fusurilor de reazem ; fusurile uzate se reconditioneaza prin rectificare la cote de reparatie;

uzarea camelor ; datorita frecarii cu tachetii; camele uzate se rectifica pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie; cand depareste limita, arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre inaltimea a si diametrul partii cilindrice b;

ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ; se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1 mm, se rebuteaza arborele;

uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionuluide distributie; orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata;

uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu un sablon; pentru reconditionare se mareste latimea canalului, montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90 grade.

Tachetii pot prezenta defectele:

uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se indeparteaza prin rectificare la cota de reparatie sau se inlocuies; uzarea locasului sferic pentru tija impingatoare; locasul sferic uzat se rectifica la diametrul prescris, folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului prescris.

Tijele impingatoare pot prezenta defectele:

incovoierea tijelor; se remediaza prin indepartare;

uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor; locasurile sferice uzate se rectifica dupa sablon.

Culbutorii prezinta defecte:

uzarea capului de comanda a tijei suappei; capul uzat se rectifica cu piatra abraziva dupa sablon, respectandu-se raza si unghiul prescrisl;

uzarea bucsei de asamblare pe ax impune inlocuirea ei;

uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se refileteaza la cota majorata, folosindu-se surub corespunzator.

fig Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came al motorului D 2156 HMN 8:

1-incovoierea arborelui cu came; 2-uzuri ale fusurilor de reazem; 3-uzura camelor; 4- ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor; 5-uzura sau deterioarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie.

Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bataia radiala a talerului fata de tija si rectiliniaritatea tijei se controleaza cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri comparatoare.

Defectele posibile ale supapei sunt:

uzarea tijei; se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie; daca depaseste limita admisa, tija se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaza si se rectifica la treapta a II-a de reparatie; jocul intre tija si ghidul supapei este de 0,03 - 0,08 mm;

* uzarea capuluik tijei; capul uzat se reconditioneaza prin rectificare pana

la disparitia urmelor de deteriorare;

uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se inlatura prin rectificare la 45 grade C +/- 5' cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare, se rodeaza fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece la incalzirea etanseitatii.

Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respectivem se poate face si pe masini speciale. Se aseaza chiuloasa cu supapele (nefixate) pe masina, dupa ce s-a introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si dupa cuplare, se executa operatia simultana la toate supapele; durata se mixoreaza la circa cinci minute fata de 2-3 ore la executarea manuala. Proba de etansare se face individual sau simultan la toate supapele.

Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai corespunda. Cu un dispozitiv special se verifica lungimea arcurilor in stare libera si comprimata la sarcini bine determinate; daca nu corespund se inlocuiesc.

Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectifica la cota de reparatie si se ansambleaza prin imperechere cu supapele ale caror tije se incadreaza in jocurile prescrise.

Se rebuteaza toate irganele mecanismului de distributie care prezinta fisuri, crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte.

Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.

BIBLIOGRAFIE

Motoare cu combustie interna - M. Sechi, I. Serban

Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica, clasa a XII-a si scoli profesionale E.D.P. Bucurest - 1982.

2. Manualul lacatusului mechanic pentru utilaje de cai ferate - Iordan Constantin, Kiss Alexandru - E.D.P. Bucuresti - 1969.

3. Asamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor - Aurel Ciocarlea Vasilescu, Marian Constantin .

Manual pentru clasa a XII-a, Editura ALL 2000.