METODE PENTRU USURAREA PORNIRII. INTRETINEREA SI REPARAREA DEMAROARELOR

METODE PENTRU USURAREA PORNIRII. INTRETINEREA SI REPARAREA DEMAROARELOR

Pentru a usura pornirea motoarelor, mai ales la m.a.c., la orice temperatura a mediului ambiant, se folosesc un sir de procedee auxiliare, care au ca scop atingerea rapida a temperaturii de autoaprindere.

Incalzirea generala a motorului. Cel mai eficient mijloc de pornire la temperaturi foarte joase este preincalzirea generala a motorului cu apa fierbinte, care se introduce in instalatia de racire.

Incalzirea aerului aspirat se realizeaza la motoarele autovehiculelor cu ajutorul unei bujii incandescente sau a unei instalatii cu termostat.

Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare, astfel:

se verifica starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de acumulatoare; acestea se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare U-85, periodic (10.000-15.000 km.);

fixarea demarorului pe motor;

bateria de acumulatoare sa fie incarcata pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe timp rece, sa nu fie suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata;

la pornire nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu o durata de 5 secunde, cu pauze intre ele de 30 secunde; daca motorul nu porneste, se face o pauza de 10-15 minute pentru refacerea potentialului bateriei, dupa care se fac iarasi 2-3 incercari cu pauze de 1-2 minute intre ele;

pe timp rece se iau masuri suplimentare de pornire, eventual prin preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu o manivela pentru "ruperea uleiului";

distanta intre pinion si volant trebuie sa fie de 2-4 mm. si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza;

contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic, indeosebi fixarea bornelor de legatura si functionare;

la pornire, mai ales pe timp rece este indicat sa se decupleze ambreajul pentru micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze si vascozitatea uleiului de ungere a ei.

Repararea demarorului. Dupa demontare, dezasamblare si curatirea componentelor demarorului, acesta se supune examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.

Statorul se examineaza astfel: - verificarea continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor de excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control (220 V); bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de incercare este mai mica (lampa stinsa), infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune sau se aprinde lampa, bobinajele sunt scurtcircuitate. Remedierea se face prin reizolare sau inlocuirea infasurarii de excitatie.

Verificare izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lampii la ele si la masa (pe rand); daca se aprinde, izolatia este strapunsa. Remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.

Uzura bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si diametrelor fusurilor de la arbore; la depasirea jocului de 0.2-0.5 mm. se impune inlocuirea lor.

Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile detensionate (sub 8-12 N) se inlocuiesc;

Rotorul: se verifica scurtcircuitarea bobinajului, iar remedierea se face inlocuind bobinajul.

tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate se curata cu hartie abraziva.

Colectorul se supune operatiei de vierificare a scurtcircuitarii lamelelor, prin conectarea lampii de control cu o borna la fiecare lamela si cu cealalta borna la masa, sau intre doua lamele alaturate; daca se aprinde, sunt scurtcircuitate; arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea batii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0.02 mm.