OTEL

OTEL

metalul in constructii

fonta fier forjat (sec.

fier (sec.

otel

diferenta dintre fonta fier si otel

este determinata de continutul de

carbon

fonta casanta

-se toarna in forme

-rezistenta mare la compresiune

fierul

material dur

maleabil

elastic

ductil

rezista bine la intindere

otelul

-se obtine din minereul de fier printr-o succesiune de operatii

separarea fierului

transformarea fierului brut in otel, prin eliminarea impuritatilor

reducerea continutului de carbon

-material izotrop poate fi solicitat la fel in toate directiile, atat la intindere cat si la compresiune

clasificarea otelurilor in functie de rezistenta la intindere marca otelului

OL otel normal pentru constructii metalice, denumit si otel "moale" sau "ductil"

OL otel de inalta rezistenta pentru constructii metalice

caracteristici fizice greutatea specifica:

otel: 7.85 - 8.00 kN/m³

aliaj usor de aluminiu: 2.70 kN/m³

caracteristici mecanice

maleabilitatea

elasticitatea

plasticitatea

duritatea

tenacitatea

sudabilitatea

fragilitatea

coroziunea

maleabilitatea

-proprietatea anumitor metale de a se deforma la rece sau la cald fara a se rupe si de a putea fi trase in foi subtiri

-otelul utilizat pentru structurapoate avea o deformatie de 20%inainte de rupere

elasticitatea

-proprietatea corpurilor care, deformandu-se sub actiunea unei forte, tind sa revina la forma initiala atunci cand forta inceteaza sa mai actioneze      

plasticitatea

-aptitudinea anumitor metale care, deformandu-se sub actiunea unei forte, isi conserva deformatia atunci cand forta inceteaza sa mai actioneze

duritatea

-caracteristica metalelor de a rezista la diferite actiuni mecanice

tenacitatea

-proprietatea unui metal de a putea suporta simultan, fara daune, eforturi ridicate si alungiri mari

sudabilitatea

proprietatea pe care o poseda unele metale de a se uni intre ele atunci cand sunt aduse la temperatura de fuziune

fragilitatea

-caracteristica metalelor "casante de a se rupe brutal in anumite conditii, cum ar fi temperaturile scazute

coroziunea

-fenomen electrochimic ce conduce la formarea de oxizi degradarea (lenta) a

pieselor metalice in mediu umed si in prezenta oxigenului

protectie

*prin aplicare de vopsitorii sau diverse straturi protectoare

sensibilitate la foc

isi pierde rapid rezistenta la temperaturi relativ joase (400 - 600^o C

prin conductivitatea sa termica mare, risca sa propage incendiul

protectia la foc

beton

ipsos

tencuieli termoizolante din: vermiculita, perlita, fibre minerale, etc. + liant frecvent ciment sau ipsos

vopsele intumescente (termospumante

otelurile speciale

oteluri inoxidabile

oteluri patinabile

oteluri refractare

oteluri speciale de inalta rezistenta

otelurile inoxidabile

rezistenta chimica mult superioara otelului obisnuit, datorita alierii cu alte metale cum ar fi crom, vanadium, molibden sau cupru

duritate mare

otelurile patinabile

-in anumite conditii de expunere, au proprietatea de a se acoperi progresiv cu un strat protector de oxizi care le confera o buna rezistenta la coroziune

otelurile refractare

aliaj cu crom-nichel sau crom-molibden

-se utilizeaza pentru confectionarea unor elemente supuse la temperaturi inalte (tuburi de cazane, rezervoare, furnale, etc.)

otelurile speciale de inalta rezistenta

-mai dificil de sudat datorita continutului ridicat de carbon

utilizate in cazuri particulare, cum ar fi precomprimarea

produse din otel

oteluri laminate

oteluri trase sau trefilate

oteluri turnate

oteluri forjate

produse uzinate

asamblarea elementelor din otel

mecanice cu "tije" - nituri

- buloane

coezive: prin sudare

prin incleiere

aspecte de proiectare a constructiilor din otel

forma rationala a elementelor structurale

caracteristicile nodurilor

tipul de structura si schema statica asociata

verificarea prin calcul a rezistentei si stabilitatii structurii

alcatuirea inchiderilor si compartimentarilor

aspecte de proiectare a constructiilor din otel

alegerea rationala a formelor elementelor structurale (grinda, stalp, tirant, etc.) se bazeaza pe cateva notiuni fundamentale de statica si rezistenta materialelor

clasificarea incarcarilor

principii de dimensionare

rezistenta la solicitari

stabilitatea locala si de ansamblu a structurii

limitarea deformatiilor

stalpi-variante de alcatuire

profil laminat I (a) sau H (b)

teava cu sectiune circulara (c) sau rectangulara (d)

profile si/sau table asociate pentru a forma sectiuni compuse (e, f, g, h)

grinzi-variante de alcatuire

grinzi cu inima plina

grinzi reticulare (in zabrele)

grinzi cu inima plina

profile laminate I (a) sau H (b), eventual ranforsate cu platbande sudate (c)

grinzi 'expandate' obtinute din profile I (d)

profile U cate unul (e) sau cate doua cuplate (f) - pentru grinzi de bordaj sau de planseu ranforsare cu platbande (g)

sectiuni compuse din laminate sudate (h, i, j) cu inima rigidizata cu nervuri (k)

grinzi in zabrele

talpa superioara

talpa inferioara

montanti si/sau diagonale

noduri

talpile si barele de inima

profile laminate (L, U)

tevi, cu sectiune circulara sau rectangulara, imbinate direct, prin sudura (j)

nodurile - realizate cu ajutorul unor "gusee" (c - i)