Organizarea generala a autovehiculelor

Organizarea generala a autovehiculelor

La inceputul proiectarii prin organizarea generala a autovehiculului se urmareste, stabilirea schemei cinematice si schitarea elementelor principale. In faza initiala nu este posibil sa fie atacate toate problemele legate de constructia autovehiculului si de aceea, pe masura ce cantitatea de date prelucrate se mareste apare posibilitatea proiectarii propriu-zise a mecanismelor si agregatelor autovehiculelor, paralele cu organizarea si constructia generala.

Autovehiculele sunt alcatuite din mai multe ansambluri, subansambluri si mecanisme care pot fi impartite in urmatoarele grupe: motorul (sursa de energie); transmisia; sistemul de rulare (de propulsie); sistemele de conducere; caroseria; mecanismele de lucru si instalatiile de confort.

In figura 1.8. este prezentata schema generala a plasarii partilor principale ale autovehiculelor 4x2 cu motor in fata si tractiune pe puntea din spate, iar in figura 1.9. scheme generala a autovehiculelor de teren 4x4.

Fig. 1.8. Schema generala a autovehiculului 4x2.

Motorul 1, care constituie sursa de energie a autovehiculului, transforma energia chimica a combustibilului folosit in energia mecanica necesara deplasarii autovehiculului. De regula motorul se plaseaza in fata, iar la unele autoturisme si autobuze se poate plasa si in spate. La unele autocamioane pentru a mari platforma de incarcare motorul se plaseaza sub cabina si caroserie, iar la unele autobuze sub podea intre cele doua punti.

Organizarea generala a autovehiculului este determinata de locul de dispunere a motorului si a puntii motoare, care influenteaza in mod hotarator nu numai parametrii constructivi dar si calitatile dinamice si de trecere ale acestuia.

Transmisia care asigura transmiterea puterii de la motor la rotile motoare ale autovehiculului este formata din ambreiajul 2, cutia de viteze 3, transmisia cardanica 4, reductorul central 5 si diferentialul 6.

Fig. 1.9. Schema generala a autovehiculului 4x4.

Organizarea generala a autovehiculului din punct de vedere al transmisiilor utilizate, poate fi realizata in diferite variante functie de numarul puntilor si amplasarea puntilor motoare, asa cum s-a vazut in subcapitolul 1.1.

Solutia 4x2 se poate utiliza la toate tipurile de autovehicule, schema 2x4 se poate utiliza la toate tipurile de autoturisme si in cazuri foarte rare la autocamionete (Renault Estafet), iar varianta 4x4, 6x4 si 6x6 se folosesc la autocamioane si autotractoare.

De la motorul 1 cuplul motor se transmite ambreiajului 2 care serveste la cuplarea si decuplarea motorului de transmisie in vederea opririi si pornirii autovehiculului precum si pentru schimbarea treptelor de viteze.

Cutie de viteze 3 modifica vitezele de deplasare si fortele de tractiune ale autovehiculului. De asemenea, permite obtinerea mersului inapoi si stationarea indelungata a autovehiculului cu motorul in functiune.

Transmisia cardanica 4 transmite cuplul motor de la cutia de viteze la puntea motoare din spate (fig.1.8) iar in cazul autovehiculelor cu motor in fata transmisie pe rotile din fata si motor in spate transmisie pe rotile din spate acest subansamblu dispare. In cazul in care autovehiculul are mai multe punti motoare in transmisia sa introduce o cutie de distributie, care are rolul de a repartiza momentul motor pe puntile motoare.

Reductorul central 5 pe langa faptul ca transmite cuplul motor la puntea din spate in cazul prezentat in figura 1.8 sau la ambele punti motoare figura 1.9, participa la marirea raportului total de transmitere si face in acelasi timp sa se transmita miscarea de la un arbore la altul atunci cand acestia sunt dispusi unul fata de altul sub un unghi de 90^o .

Diferentialul 6 da posibilitatea celor doua roti motoare sa se roteasca cu turatie diferita, atunci cand conditiile de deplasare ale autovehiculului cer acest lucru (viraj sau pe drumuri cu neregularitati).

Sistemul de rulare transforma miscarea de rotatie a rotilor motoare in miscare de translatie si cu ajutorul lui autovehiculul se sprijina pe drum. La autovehiculele cu o singura punte motoare (fig. 1.8) sistemul de rulare se compune din rotile motoare din spate 8 care sunt legate la sistemul de directie 11. Tot din sistemul de rulare face parte cadrul 10 ce uneori poate fi inclus in caroserie si suspensia 9.

Sistemele de conducere sunt formate din organele de comanda 13, directia 11 si franele 7. Sistemul de directie are rolul de a orienta rotile de directie in functie de felul traiectoriei miscarii autovehiculului si de a asigura acestora o manevrabilitate buna. Sistemul de franare asigura incetinirea sau oprirea autovehiculului din mers, evitarea accelerarii la coborarea pantelor si imobilizarea autovehiculelor oprite.

Caroseria este montata pe transmisia si sistemul de rulare al autovehiculului si este rezervata conducatorului auto, pasagerilor sau marfurilor transportate. La autocamioane caroseria se compune din cabina si platforma pe care se aseaza bunurile de transportat. La autocamioane caroseria se compune din cabina si platforma pe care se aseaza bunurile de transportat.

Mecanismele de lucru utilizate frecvent in constructia autovehiculelor sunt: priza de putere, diferite sisteme de ridicare, dispozitivul de remorcare etc, cu ajutorul carora puterea motorului este utilizata pentru executarea unor lucrari.

La unele autovehicule se gasesc instalatii si aparatura pentru asigurarea confortului, a sigurantei circulatiei si controlul exploatarii, din care fac parte instalatia de incalzire si aerisire, aparatajul de bord si de iluminat, centurile de siguranta etc.