DE AN INGINERIE MECANICA - Puntea si suspensia fata

AUTOVEHICULE SI MOTOARE

puntea si suspensia fata

CUPRINS

1. Caracteristici tehnice si prezentarea solutiilor constructive alese.

2. Intocmirea schemei structurale a transmisiei.

3. Calculul specific.

4. Desenul de ansamblu .

PUNTEA SI SUSPENSIA DIN FATA

CARACTERISTICI TEHNICE

Puntea fata a automobilelor DACIA 1310. 1325 este o punte motoare cu roti independente, articulatiile bratelor de suspensie facandu-se cu cuzineti elastici (la elementele caroseriei) si cu articulatii cu tip rotule etanse (la bratele fuzetei). Bulucul rotii fata este montat pe doi rulmenti cu bile (fig. 1.1).

La autocamionctele DACIA 1304 si DACIA 1307. puntea fata este nemotoare. compusa din doua semipunti articulate cu roti independente. Constructiv, aceasta punte deriva din puntea motoare fata ce echipeaza automobilele DACIA 1310 si 1325, lipsind arborii planetari.

Cupluri de strangere:

Axe: - bielete de directie. daNm

fixare bara antiruliu. daNm

brate inferioare. daNm

brate superioare. daNm

Piulite; - fixare inferioara amorti/.or. daNm

articulatie sferica superioara. daNm

articulatie sferica inferioara. daNm

articulatie sferica de directie. daNm

transmisie. daNm

capul crcmalierci daNm

fixarea tirantului de fuga. daNm

fixarea amortizorului fata la partea superioara. daNm 1,5;

fixarea palierului barei stabilizatoare lata. daNm

fixare roata fata

Fig. 1.1. Puntea .si suspensia din fata:

a - sectiune transversala. /; - vedere generala: / - are: 2 - amortizor. 3 - brat interior: 4 - brat superior: 5 -

bara stabilizatoare fata: 6 - tirantul de fuga: 7 - pneu: <S - fu/eta : 9 - discul franei: 10 - arbore planetar: //

- lanta: 12 - traversa tata: 13 - bieleta de directie: 14 - caset de directie: 15 - cap sferic inferior: 16 - cap

sferic superior: 17 axul bratului inferior; 18 - axul bratului superior

Unghiurile de stabilitate ale rotilor fata:

Fig. 1.2. Unghiurile de stabilitate ale rotilor directoare:

a - unghiul de cadere: y - unghiul de convergenta: - unghiul de fuga; δ - unghiul de stabilitate: A B - cotele care determina deschiderea rotilor directoare (A - B = 1 4 mm).

Fig. 1.3. Pozitia de blocare a puntii /ata:

H1, H2, H5 si D sunt cotele pentru pozitia puntii fata. inainte de verificarea si corectarea unghiurilor de asezare a rotilor directoare H1 - distanta de la centrul rotii la sol; H2 - distanta de la partea inferioara a lonjeronului la sol.

Pozitia de blocare a cuzinetilor elastici de la bratele

suspensiei fata. Semiancarcat D = 45 mm sau H1 - H2 = 80mm

Tipul amortizorului fata se identifica prin valoarea cotei H intre talerul de sprijin al
arcului si capatul inferior al amortizorului:

DIAGNOSTICARE SI INTRETINERE

1.2.1. Diagosticarea unghiurilor de stabilitate a rotilor directoare folosind aparate optice (toate tipurile)

Verificari preliminare si pregatirea automobilului pentru
masurare

Inainte de masurarea geometriei rotilor directoare, automobilului trebuie sa i se faca urmatoarele verificari

presiunea in pneuri trebuie sa fie la valorile date de constructor. in caz contrar se corecteaza

controlul vizual al uzurii benzii de rulare a anvelopei: daca uzura este exagerata sau neuniforma in timpul diagnosticarii unghiurilor, roata se inlocuieste.

verificarea jocurilor in articulatiile bratelor de suspensie, bielctclor si a barelor de conexiune: la jocuri exagerate, rotulele se inlocuiesc:

controlul starii tehnice a flexiblocurilor. a tirantilor de fuga. a jantei, a bratelor si a arcurilor de suspensie:

echilibrarea statica si dinamica a rotilor:

controlul fulajului rotilor:

asezarea in pozitie orizontala a caroseriei;

terenul pe care se face diagnosticarea trebuie sa fie orizontal: abatere maxima 1%o:

automobilul se apasa de cateva ori. in scopul asezarii lejere a silent-blocurilor:

se actioneaza frana de stationare, pentru blocarea rotilor din spate:

rotile directoare se aduc in pozitie de mers rectiliniu:

se verifica si se centreaza aparatele optice sau cele cu bule de nivel.

Controlul bataii axiale a rotilor directoare

Pentru control se fac operatiile.

se suspenda roata, folosind un cric hidraulic:

se aseaza in fata automobilului bara telescopica, cu scara liniara in fata spotului luminos (axa barei sa fie perpendiculara pe axa longitudinala a automobilului):

se monteaza proiectorul pe roata si se orienteaza spotul luminos spre un reper al riglei:

se roteste roata astfel ca spotul luminos sa fie orientat in permanenta spre gradatia fixata pe rigla

se observa abaterile privind bataia axiala a rotii, stiind ca o gradatie de pe rigla corespunde unui fulaj pe janta de 1 mm.

Pentru automobilele DACIA 1300. fulajul maxim admis la janta rotii directoare este de 1.2 mm

1.2.1.3. Controlul unghiului de cadere

Pentru verificarea unghiului de cadere se fac operatiile:

se orienteaza rotile din fata pe directia de mers rectiliniu, astfel ca pozitia lor sa fie perfect pe axa platourilor rotitoare, care sunt blocate pe pozitii zero;

se verifica daca panoul 5 este plasat la distanta a = 1200 mm in fata rotii directoare (fig. 1.4);

se introduce cala (' = 65 mm intre capatul cremalierei si carcasa acesteia;

se monteaza suportul proiectorului pe roata si se centreaza proiectorul. Atentie, roata se asaza pe platou, astfel ca pozitia rotii corespunzatoare fulajului maxim sa fie in partea de jos;

se comprima puntea fata la 45 mm (semiincarcat);

se orienteaza spotul luminos spre varful axei Y suprapunandu-se cu varful axei si se regleaza claritatea spotului;

se roteste corpul proiectorului, coborand spotul pe scala unghiulara 0 5, pe care se citeste valoarea unghiului si semnul acestuia; unghiul este pozitiv cand indicatia se afla pe portiunea scalei aliata spre automobil si invers (fig. 1.4). Valoarea unghiului de cadere pentni automobilele DACIA este 130' 30'. diferenta dintre p[artea dreapta sa nu fie mai marc de 45' fata de stanga.

Fig. 1.4. ( Controlul unghiului de cadere a:

roata; 2 - suportul proiectorului; 3 - proiector; 4 - scala unghiulara 5'; 5 - panou; a - unghiul de

cadere

Automobilele DACIA nu sunt prevazute cu dispozitive pentru corectarea unghiului de cadere, corectarea putandu-se realiza numai prin inlocuirea eventuala a elementelor deformate: brate de suspensie, lonjeroane. portfuzeta etc.

1.2.1.4. Controlul si corectarea aliniamentului rotilor fata

Pentru ca. in timpul rularii, rotile fata sa fie aliniate, este necesar ca permanent convergenta sa fie uniform distribuita la rotile directoare.

La controlul aliniamentului rotilor fata (fig. 1.5). se fac operatiile:

se asaza automobilul pe platourile rotitoare.

se blocheaza pedala de frana in pozitia actionat:

se pozitioneaza volanul astfel ca directia sa fie la punctul mijlociu (pentru automobilele DACIA folosim cala de 65 mm);

se monteaza si se centreaza proiectoarele 1 pe rotile 2 din fata. orientand spotul luminos spre spate;

se monteaza rigletele 3 pe jantele rotilor spate:

se aduc spoturile kluminoase pe scala rigletelor stanga-dreapta. masurand marimile liniare in mm; normal indicatiile citite trebuie sa fie egale, cu o diferenta maxima stanga fata de dreapta de 1 mm.

Fig. 1.5. Controlul aliniamentului

rotilor fala:

- proiector. 2 - rotile directoare; 3 - rigle gradate.

Fi. 1.6. Corectarea aliniamentului rotilor

directoare sau a unghiului de convergenta y:

- capul de cremaliera; E - contrapiulita de

blocare.

Daca valorile citite stanga-dreapta nu sunt egale, se procedeaza la corectarea acestora, prin insurubarea si desurubarea capetelor de cremaliera (fig. 1.6) cu acelasi numar de rotatii, astfel incat, dupa aceasta, valorile citite sa fie egale.

1.2.1.5. Verificarea si corectarea paralelismului intre puntea fata si puntea spate

Se face cu rotile puse in pozitia de mers rectiliniu. proiectoarele montate pe rotile din spate si rigletele pe rotile din fata. Fasciculul proiectat pe ambele riglete trebuie sa dea valori identice. In caz contrar, axele nu sunt paralele ca urmare a deformarii semipuntilor. barelor, traverselor sau uzurii exagerate a articulatiilor organelor directiei si suspensiei.

Pentru automobile, corectarea se face prin inlocuirea articulatiilor sau a clementelor deformate.

1.2.1.6. Verificarea si corectarea unghiului de convergenta y

Inainte de verificarea si corectarea unghiului de convergenta este obligatoriu a se controla si corecta: aliniamentul rotilor directoare ( 1.2.1.4): orizontalitatea casetei de directie ( 8.2.2); paralelismul puntilor fata-spate ( 1.2.1.5): preluarea jocurilor din articulatiile sferice ale bieletelor directiei si centrarea aparatelor optice pe jentile rotilor.

Pentru controlul si corectarea unghiului de convergenta trebuie realizate operatiile:

se asaza automobilul pe un plan orizontal (pe platourile rotitoare si fixe):

- se monteaza si se centreaza proiectoarele pe rotile directoare.

se asaza tijele telescopice cu scara liniara in raport cu automobilul la distanta de 1850 mm si cu reperele fixe de pe tije pe o singura parte (deschiderea barei sa fie aceeasi) (fig. 1.7):

se comprima semipuntile pana cand automobilul se afla in pozitia incarcat (cota D = 7 mm - distanta de la partea inferioara a lonjeronului fata si partea inferioara a tijei dispozitivului de comprimare (fig. 1.3):

Fig. 1.7. Controlul unghiului de convergenta y:

I - bara telescopica; la - punct fix la capatul barei; 1b - scara liniara; 2 - proiector; 3 - spot luminos

- roti conduse; 5 - roti directoare.

se regleaza pozitia barei telescopice de sub automobil, astfel incat varful indicator al spotului din dreapta sa stea pe reperul de pe capatul tijei:

se citeste valoarea cotei A (fig. 1.2) de pe scara barei plasata in partea stanga (fig. 1.7):

se deplaseaza automobilul inainte pe o distanta egala cu jumatate din circumferinta rotii, pana cand spoturile proiectoarelor cad pe bara telescopica din fata (fig. 1.7):

se aduce bara din fata la aceeasi lungime cu a celei din spate si se aduc spoturile luminoase pe reperul fix (stanga) si scara liniara (dreapta):

se citeste valoarea cotei B de pe scara liniara (fig. 1.2).

Diferenta dintre valorile citite (cota A - cota B) reprezinta convergenta rotilor din fata. exprimata in milimetri. Daca valoarea cotei B este mai mare decat valoarea cotei A. convergenta este pozitiva si invers

Daca valoarea gasita difera de cea normala (A - B = 1 4 mm), se face corectarea prin insurubarea si desurubarea capetelor de cremaliera (fig. 1.6).

1.2.1.7. Controlul si corectarea unghiului de inclinare transversala a pivotului (unghiul de stabilitate S)

Se fac operatiile:

se introduce cala de 65 mm intre capatul cremalierei si carcasa casetei de directie, in sederea gasirii punctului mijlociu al directiei ( 8.2.1);

se centreaza panourile in fata rotilor directoare, astfel ca spotul luminos sa coincida cu punctul de intersectie al axelor X si Y de pe panou;

se deblocheaza panourile rotitoare;

se blocheaza volanul si frana de serviciu;

se scoate cala de 65 mm;

se actioneaza asupra volanului, aducandu-se spotul luminos pe varful axei X orizontala;

se actioneaza volanul invers, aducandu-se spotul luminos pe scala gradata 20'. Pe care se citeste valoarea unghiului de pivot (fig. 1.8.)

Vig. 1.8. (Controlul unghiului de stabilitate S:

I panoul cu scala unghiulara 0 20; 2 - placa rotitoare; 3 - roata directoare a automobilului.

proiector.

Daca diferenta unghiurilor de stabilitate la rotile directoare este mai mare de 1 grad. se verifica portfuzeta corespunzatoare unghiului mai mare sau mai mic inlocuindu-se daca este cazul.

1.2.1.8. Controlul si corectarea unghiului de inclinare longitudinala a pivotului (unghiul de fuga )

Se fac operatiile:

se aduc rotile oe directia de mers rectiliniu;

se asaza lateral panoul la 1200 mm, paralel cu axa longitudinala a masinii:

- se comprima semipuntilc la cota 45 mm (semiincarcat);

- se introduce cala de 65 mm. pentru gasirea punctului mijlociu al directiei (v. 1.2.1);

- se ridica corpul proiectorului si se rabate oglinda plana, astfel ca spotul luminos sa coincida cu punctul de intersectie al axelor X, Y de pe panou (fig. 1.9);

- se blocheaza frana de serviciu;

- se deblocheaza platourile rotitoare 3;

- se manevreaza volanul pana cand spotul luminos ajunge in varful axei X, eventual corectia in plan vertical se face din surubul de reglare fina al oglinzii plane;

- se aduce volanul in sens invers, in dreptul scalei 0 20, unde se citeste valoarea unghiului de fuga (v. 1.1).

Unghiul este pozitiv sub axa orizontala a scalei si negativ deasupra acesteia.

Pentru automobilul DACIA, unghiul de fuga se corecteaza actionandu-se asupra piulitei si contrapiulitei tirantului de fuga. astfel (fig. 1.10): daca se desface piulita 2 si se strange in aceeasi masura piulita 1. unghiul de fuga se micsoreaza si invers.

Dupa reglare se strang piulitele 7 si 2 la un cuplu de 5 daNm si contrapiulitele 3 si 4 la 7 daNm.

Fig. 1.9. Controlul unghiului de fuga :

a - pozitia de centrare a panoului fata de proiector; b - pozitia de masurare a unghiului de fuga; 1 - panoul cu scala unghiulara 0 20; 2 - proiector; 3 - platou rotitor; 4 - spotul luminos al proiectorului.

Fig. 1.11. Stand pentru determinarea eficacitatii amortizoarlor:

motor electric: 2 - excentric; 3 - arc special; 4 - parghii; 5 - platou pentru sustinerea rotii automobilului; 6 - platou pentru hartia cerata; 7 - electromotor pentru antrenarea platoului 6: S - ac inregistrator; 9 - caracteristica etalon a eficacitatii: 10 - cercul de baza; 11 - hartie cerata; A - amplitudinea normala a oscilatiei amortizorului; B - amplitudine ce ne indica o ineficacitate a

amortizorului.

Diagnosticarea suspensiei fata-spate folosind
standuri speciale

Eficacitatea amortizoarelor fata si spate poate fi apreciata cu ajutorul unor standuri speciale, cu care sunt dotate unitatile specializate de Service. Aceste standuri (fig. se bazeaza pe principiul determinarii variatiei amplitudinii maxime a oscilatiilor fortate la nivel de rezonanta impuse de stand unui amortizor montat la automobil.

Tehnologia diagnosticarii eficacitatii unui amortizor este urmatoarea:

inainte de a se ridica curba eficacitatii amortizorului, trebuie sa se indeplineasca conditiile: centrarea automobilului pe stand si imobilizarea acestuia prin actionarea franei de stationare: automobilul sa fie complet gol:

in timpul diagnosticarii, lichidul de amortizor trebuie sa fie la temperatura normala, aceasta realizandu-se prin actionarea standului. fara a se inregistra curba eficacitatii:

se plaseaza hartia cerata 11 pe platoul special 6 (fig. 1.11):

se actioneaza asupra manetei de comprimare sau destindere a arcului 3 (fig. pana cand acul inregistrator S al curbei 9 va fi asezat pe cercul 10 din interiorul hartiei cerate. pozitia care corespunde intrarii in actiune a amortizoorului;

se porneste motorul electric, 1. care, prin intermediul excentricului 2 creeaza oscilatii in amortizor, cu frecvente de cea 15 Hz (frecventa de rezonanta):

dupa 12 15 s, se opreste motorul electric, cuplandu-se automat (prin intermediul unui releu) electromotorul 7. care roteste platoul 6. moment in care se inregistreaza caracteristica 9 a eficacitatii amortizorului si se compara cu cea etalon.

Interpretare: Daca amplitudinea maxima inregistrata este mai mare decat cea normala (amortizor fata max. 52 mm si amortizor spate max. 60 mm), amortizorul este ineficace adica prezinta pierderi de lichid, supape blocate, lichid spumat, tija amortizor deformata etc.

Verificarea bratului inferior al suspensiei

Verificarea bratului inferior (fig. 1.12) se face cu ajutorul unui calibru special E efectuandu-se urmatoarele operatii:

se demonteaza bratul inferior (v. 1.3):

se monteaza calibrul special E (T. Av. 501) pe bratul inferior, folosind axul F:

- se aseaza calibrul astfel ca cepul de centrare D sa atinga bratul inferior masurandu-se distanta dintre cepii de asezare A, B, si C si brat, care trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 1 mm. in caz contrar se inlocuieste bratul.

Fig. 1.12. Verificarea bratului inferior al suspensiei:

A, B si C - cepi de asezare; D - cep de centrare; E - calibrul pentru controlul bratului inferior

(T.Av.

Verificarea bratului superior al suspensiei

Pentru verificare (fig. 1.13), se fac operatiile:

se demonteaza bratul superior al suspensiei

(v. 1.3.2).

se aseaza bratul superior pe calibrul de

control A (T. Av. 502). fixandu-1 cu ajutorul
unui arc:

bratul trebuie sa intre usor in ghidul
central al calibrului. astfel ca cepii 1, 2, 3 si 4 sa
atinga suprafata bratului superior, cu o toleranta
de 0 1 mm. In cazul existentei unei distante
intre cepi si suprafata bratului mai mare de 1 mm,
se inlocuieste bratul.

Verificarea portfuzetei

Verificarea (fig. 1.14) se executa dupa demontarea portfuzetei de la automobil.

Dupa demontarea rulmentului interior de la roata fata. se introduce cepul C al calibrului de control T. Av. 96 in locasul rulmentului interior.

Se introduc dornurile A si B in locasurile articulatiilor sferice ale bratului superior si inferior. In aceasta pozitie, fata E a portfuzetei trebuie sa fie paralela cu fata calibrului de control.

Fig. 1.14. Pozitia de verificare a porlfuzetei:

A si B - dornuri ale calibrului de control T.Av.496; C- cep pentru centrare; E - paralelismul fetelor

portfuzetei si calibrului de control.

Intretinerea puntii si suspensiei fata

In cele ce urineaza, se redau cateva recomandari privind exploatarea si intretinerea puntii si suspensiei fata.

a)      Dupa fiecare 5000 km se recomanda sa se verifice starea flexiblocurilor si silentblocurilor din cauciuc de la articulatiile bratelor si barei stabilizatoare, starea burdufelor de protectie de la rotulele bratelor, bieletelor, arborilor planetarei etc. pozitionarea corecta a arcului pe talerul sau de sprijin starea amortizoarelor din fata privind scurgerile de lichid. slabiri sau eventual deplasari de axe de la bratele inferioare si superioare etc.

b)     Este necesara cercetarea si diagnosticarea zgomotelor amortizoarelor pe automobil (amortizare fara scurgeri de ulei). Inainte de a se face o interventie asupra amortizoarelor. Se procedeaza in exclusivitate la o proba de drum a automobilului, pentru a se determina daca anumite zgomote provin de la amortizoare (prinderi de caroserie) sau de la alte organe ale suspensiei (brate cu axele slabite, tirantul de fuga slabit, strangeri neconforme, silentblocuri distruse la brate sau bara stabilizatoare etc).

Prima interventie consta in schimbarea tampoanelor de cauciuc, care servesc la prinderea amortizoarelor pe caroserie la partea superioara.

In cazul in care zgomotul s-a micsorat sau a disparut complet, cauza s-a datorat fixarilor defectuoase in acesta situatie, se procedeaza la inlocuirea definitiva a tampoanelor de fixare a amortizorului.

Se strang la cuplu fixarile: axele bratelor, tirantii de fuga, piulita de fixare superioara de la amortizorul din fata (1 kgfm). contrapiulita de fixare inferioara de la amortizorul din fata (6 kgfm).

Se face o noua proba. Daca zgomotul s-a micsorat, remediul este corect efectuat, iar daca zgomotul persista si este important, se inlocuieste amortizorul.

c) Ineficacitatea amortizoarelor are o mare influenta asupra tinutei de drum. Pentru a se determina clasic ineficacitatea amortizoarelor. se procedeaza astfel:

se verifica presiunea in pneuri (dupa circa 15 minute de stationare) si se refece daca este cazul:

se slabeste frana de stationare:

se pune maneta de comanda a vitezelor la punctul liber:

se apasa puternic, o singura data. pe aripa din partea amortizorului considerat cu defect si se observa oscilatiile caroseriei. in urma acestei apasari.

Daca caroseria nu prezinta oscilatii, sau ramane blocata in timpul apasarii. inseamna ca amortizorul nu functioneaza.

Un indiciu de diagnosticare al ineficacitatii amortizoarelor este si acela care priveste uzura uniforma sau in trepte a pneurilor din fata.

d) Este necesara cercetarea si diagnosticarea clasica a amortizoarelor demontate de la automobil.

Ineficacitatea amortizorului se poate constata si prin demontarea acestuia de pe automobil si incercarea simpla la standul de lucru. Amortizorul se prinde in menghina. in pozitie verticala, de capatul inferior. In cazul in care corpul superior poate fi plimbat liber in sus si in jos. fara o rezistenta importanta. inseamna ca amortizorul este ineficace si trebuie inlocuit. intrucat a pierdut lichidul.

In cazul in care amortizorul. incercat in acelasi fel ca mai sus. prezinta zgomote, acestea provin din vehicularea neuniforma a lichidului in interior. Vehicularea neuniforma este cauzata uneori de obturarea orificiilor de trecere, iar alteori de blocarea supapei de trecere a lichidului dintr-un corp in celalalt. Defectiunile de natura celor de mai sus se remediaza

numai in atelierele auto-service DACIA, care poseda piese de schimb originale, tehnologie de remediere si aparatura speciala de ridicare a diagramelor privind functionarea amortizoarelor necapsulate.

e) Se va tine seama de cateva recomandari generale privind inlocuirea amortizoarelor.

Amortizatele se inlocuiesc numai atunci cand prezinta urmatoarele defecte principale. care afecteaza buna functionare a lor: tija pistonului este flambata sau smulsa, pierderi de ulei pe langa tija sau la imbinari; cilindrul cu tija blocata: cursa de compresie se face in gol. capul de fixare a amortizorului de bratul superior prezinta suduri neconforme.

Este contraindicat a se compara modul de functionare al amortizorului care se verifica cu cel nou. deoarece amortizorul nou. fiind nerodat, prezinta frecari in timpul functionarii. Un amortizor se considera rodat dupa un rulaj de circa 3000 km pe automobil.

Toate amortizatele schimbate izolat trebuie sa fie inlocuite cu amortizoare de acelasi tip si aceeasi marca.

Se admite inlocuirea unui singur amortizor pe puntea din fata sau spate cu unul nou, deoarece acesta nu determina schimbari esentiale in comportarea automobilului, ca tinuta de drum. Daca uneori se observa la inceputul schimbarii o usoara diferenta, nu trebuie sa ingrijoreze, deoarece ea va disparea foarte rapid. intrucat, asa cum s-a aratat, rodajul amortizorului nou nu depaseste 3000 km rulati ai automobilului.

t) Arcurile fata se inlocuiesc numai atunci cand prezinta

deformari remanente sau urme de fisuri pe spira. La montare.

se va avea in vedere asezarea corecta pe taler, precum si

sensul de montaj, asa cum se arata in fig. 3.15.

Fiecare arc prezinta la capete doua zone de asezare astfel:

la partea superioara, exista o zona de sustinere plata 1;

- la partea inferioara, exista o zona de sustinere
elicoidala 2.

La fiecare capat al arcului se va monta obligatoriu

tubul de protectie din material plastic.

g) Se va tine seama de cateva recomandari generale

privind folosirea pneurilor.

Doua pneuri montate la rotile din fata sau spate trebuie

sa fie de aceeasi structura (radiale sau conventionale),

de aceleasi dimensiuni, marca si tip.

- Se va face verificarea cu regularitate a presiunii
pneurilor, inclusiv, a rotii de rezerva, folosind manometrul
etalonat. si nu prin apreciere.

Pentru montarea si demontarea pneurilor de pe janta

se vor folosi leviere corespunzatoare.

La inlocuirea camerei se va repera pozitia anvelopei fata, de janta pentru a se pastra pozitia de echilibrare a rotilor. Este interzisa introducerea camerelor umede in pneuri.

Nu se recomanda repararea definitiva a camerelor cu petice calde sau lipite, deoarece acestea, datorita temperaturilor ridicate, se pot dezlipi. Peticele calde se vor folosi numai pentru depanari accidentale pe traseu.

Deoarece la automobilul DACIA rotile de directie sunt si roti motrice, regimul de functionare al acestora este mult mai aspru in comparatie cu cel al rotilor din spate. Deci. daca se lasa neschimbata pozitia rotilor pe toata durata de functionare a automobilului, vor aparea uzuri exagerate si neuniforme la anvelope si nu se va indeplini parcursul garantat de uzina constructoare. De aceea se recomanda ca, dupa fiecare 5000 km rulati, sa se procedeze la permutarea rotilor, conform schemei prezentate in fig. 1.16.

Fig. 1.16. Schema de permutare a anvelopelor.

REPARATII ALE PUNTII SI SUSPENSIEI DIN FATA

1.3.1. Inlocuirea unei articulatii sferice de la bratul superior (rotula superioara)

Pentru inlocuirea unei rotule superioare a suspensiei se procedeaza astfel:

se asaza partea din fata a automobilului pe capre:

se scoate roata din fata:

se comprima semipuntea din partea rotulei ce se demonteaza, folosindu-se un cric;

pentru mentinerea in stare comprimata a sernipuntii se introduce antretaoza 1 (fig 1. 18) intre axul bratului inferior si axul amortizorului:

Fig. 1-17. Pozitia de montaj a rotulei

superioare a suspensiei: axul de fixare a tirantului: 2 - rotula superioara: 3 - burduful de protectie; 4 - surubul de fixare a rotulei.

Fig. 1.18. Pozitia comprimata a semipuntii fata: 1 - antretoaza speciala.

se asaza partea la care se lucreaza pe capre:

se brancheaza la maxim directia spre stanga pentnu rotula dreapta si invers:

se scot niturile originale care fixeaza rotula la bratul sau. folosindu-se o masina electrica de mana pentru gaurit si o dalta pentru taiat capul nitului:

se scoate rotula veche folosind extractorul T. Av. 476:

se fixeaza rotula noua si originala (se va observa starea burdufului din cauciuc) prin suruburile livrate odata cu rotula, avand grija sa se monteze capetele acestora pe partea burdufului (fig. 1.17):

in cazul unui burduf de protectie spart, la o rotula veche si buna. se scoate burduful prin taiere, se curata rotula si caja. apoi burduful de protectie nou se umple la jumatate cu unsoare speciala avand MoS₂. Se fixeaza pe rotula burduful de protectie, prin strangerea celor doua coliere, apoi se remonteaza rotula folosind suruburi:

se coboara automobilul de pe capre si se scoate antretoaza de mentinere.

Dupa fiecare inlocuire de rotule superioare se verifica si se corecteaza (daca este cazul): unghiul de cadere, unghiul de fuga si aliniametul rotilor fata.

1.3.2. Inlocuirea unui brat superior al suspensiei

Pentnu demontarea bratului superior se fac operatiile:

se aseaza partea din fata a automobilului pe capre:

se scoate roata:

se slabeste contrapiulita inferioara 1. a amortizomlui 2;

se demonteaza tirantul de fuga 3, de la partea superioara a bratului:

se demonteaza piulita rotulei superioare 4 si aceasta din urma se scoate din bratul portfuzetei cu ajutorul extractorului de rotule T.Av.476:

se demonteaza axul 7 articulatiei inferioare a amortizomlui (fig. 1.19):

se scoate surubul 6 bratului superior 5. apoi se elibereaza bratul suspensiei.

Pentnu remontare, operatiile se executa in ordine inversa, respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:

se monteaza fara strangere: axul
bratului superior: axul inferior al
amortizorului si tirantul de fuga:

dupa comprimarea puntii fata pentru
pozitia semiincarcat (H1 - H2 = 90 mm -
vezi fig. 1.3) se poate strange si bloca la
cuplu: axul bratului superior (10 daNm):
axul inferior al amortizomlui (8 daNm):
tirantul de fuga (4 daNm) si rotula
superioara (5 daNm).

1.3.3. Inlocuirea unei articulatii sferice inferioare a suspensiei fata

Pentru inlocuire se procedeaza astfel:

se asaza partea din fata a automobilului pe capre;

se scoate roata din partea rotulei care urmeaza a fi inlocuita:

se desurubeaza piulita si se depreseaza rotula cu ajutorul dispozivului T.Av. 476, asa cum se arata in fig. 1.20;

se reazema bratul inferior pe o cala din lemn;

se curata, cherneruieste. gaureste si reteaza capetele de nit la partea superioara a rotulei. scotand bratul din rotula;

se fixeaza rotula noua pe bratul suspensiei si se asaza capetele suruburilor pe partea burdufului, astfel ca strangerea sa se faca prin partea superioara cu o cheie tubulara:

se remonteaza rotula noua in portfuzeta. strangandu-sc piulita cu ajutorul unei chei dinamometrice. la un cuplu de 5 daNm.

Dupa inlocuirea unei rotule inferioare nu este necesara verificarea geometriei directiei automobilului.

Fig. 1.20. inlocuirea unui brat inferior al suspensiei:

- rotula infenora; 2 - bratul inferior; - extractorul de rotule T.Av.476.

. Inlocuirea unui brat inferior al suspensiei

Pentru demontare se fac operatiile:

se asaza partea din fata a automobilului pe capre si se demoteaza roata;

se desface piulita din capul pivotului rotulei inferioare si se depreseaza din bratul portfuzetei:

se demonteaza cuzinetii elastici ai barei antiruliu si se coboara putin pentru a se putea scoate axul bratului inferior;

dupa scoaterea axului bratului suspensiei se deplaseaza capatul usor in jos. in scopul usurarii pivotului din bratul fuzetei;

se scoate bratul inferior impreuna cu articulatia sferica.

Remontarea bratului se face in ordinea inversa operatiilor de demontare respectaiidu-se urmatoarele conditii tehnice:

la remontarea axului bratului inferior se face obligatoriu ungerea cu unsoare speciala:

strangerea la cuplu a: piulitei rotulei inferioare (5 daNm), piulitei bratului inferior (11 daNm) si a piulitelor cuzinetilor elastici ai barei antiruliu (8 daNm) se face obligatoriu dupa asigurarea pozitiei semiincarcat a puntii fata (H1 - H2 = 80 mm);

dupa remontarea bratului inferior se recomanda verificarea unghiului de cadere si de fuga.

1.3.5. Inlocuirea portfuzetei

Pentru demontarea portfuzetei se fac operatiile:

se monteaza antretoaza de mentinere la distanta constanta a axelor bratului superior si inferior

(fig. 1.18);

se ridica partea din fata a automobilului pe capre;

se demonteaza: roata, etrierul franei fata. piulita transmisiei si aparatoarea de noroi:

folosind extractorul T.Av. 235 A sau altul similar, se scoate ansamblul butuc-disc (fig. 1.21) si se decupleaza cele trei rotule de pe bratele portfuzetei;

- se scoate portfuzeta

Fig. 1.21. Extragerea portfuzetei.

Fig. 1.22. Montarea portfuzetei.

Remontarea se face in ordine inversa operatiilor de demontare, respeclandu-se urmatoarele conditii tehnice:

montarea ansamblului butuc-disc in locasul din portfuzeta se face obligatoriu la o presa de masa; in prealabil, in locasul portfuzetei trebuie sa fie o rezerva de unsoare Li Ca Pb tip II:

remontarea capatului transmisiei planetare trebuie realizata numai cu dispozitivul special T.Av. 236 (fig. 1.22);

dupa inlocuirea portfuzetei trebuie sa se verifice unghiurile de asezare a rotilor (v.

1.3.6. Inlocuirea unui amortizor si a unui arc fata

Inlocuirea amortizoarelor si a arcurilor din fata se realizeaza numi in ateliere specializate, deoarece trebuie folosite dispozitive speciale de cornprimare arcului. Pentru demontare se procedeaza astfel;

se asaza automobilul pe o punte elevatoare sau se suspenda semipuntea din fata pe capre;

se scoate roata:

se monteaza dispozitivul special SUS
478. astfel: se agata de ultimele spire ale arcului
respectiv, la partea superioara, cele doua gheare
1 si platoul de comprimare 2 sub capatul
inferior al arcului, astfel incat capetele filetate 3
ale ghearelor sa intre in gaurile platoului: se
insurubeaza piulitele pe gheare (fig. 1.23);

se asaza peste gheare centura de
siguranta 4. care are rolul de a proteja, contra
eventualei deformari, a ghearelor in timpul
comprimarii;

se strang piulitele 6 de la baza
dispozitivului, pana cand arcul este bine
comprimat, iar capatul superior se indeparteaza
de talerul de fixare;

se demonteaza sistemul de prindere al
amortizorului la partea superioara si inferioaa.
actionandu-se asupra contrapiulitelor si
piulitelor de fixare:

se desurubeaza amortizorul din axul sau
de la partea inferioara cu ajutorul piulitei 5 si
se scoale ansamblul 'dispozitiv-arc-amortizor
fata', care se asaza intr-o menghina
desfacandu-se arcul din dispozitiv.

La remontarea amortizoarelor se va

avea in vedere ordinea de asezare a

capetelor de fixare la partea superioara si asezarea capetelor arcurilor pe talerele de sustinere.

Remontarea se face in ordinea inversa operatiilor efectuate la demontare, tinand seama de:

pentru remontarea unui arc din fata nou pe automobil este necesara comprimarea pregatitoare separata a acestuia folosind dispozitivul SUS 480 (fig. 1.24):

dupa comprimarea arcului nou. acesta se va introduce in dispozitivul SUS 4X0. scotandu-se afara dispozitivul pregatitor SUS 4X0. asa cum se arata in fig. 1.25:

Fig. 1.24. Pregatirea pentru montarea

arcului fata:

I dispozitiv de comprimare (SUS 4S()); - arc; 3 - menghina.

Fig. 1.25. Comprimarea arcului din fala in vederea

montarii lui la automobil:

- dispozitiv de comprimat arcul: 2 - dispozitiv

pentru montarea arcului si amortizorului din fata

(SUS. 478); 3 - arc.

se are in vedere asezarea corecta a arcului pe talerele sale si strangerea piulitei de fixare de la partea inferioara a amortizorului la un cuplu de 6 daNm. precum si blocarea acestuia cu contrapiulita:

inainte de remontarea amortizorului se vor executa cateva comprimari si destinderi ale amortizorului. in scopul evitarii unor blocaje ale supapei de admisie din interior.

1.3.7. Inlocuirea rulmentilor de la rotile din fata

Pentru a se inlocui rulmentii (interior si exterior) de la o roata fata este necesar inainte sa se scoata ansamblul 'butuc-disc' folosindu-se un dispozitiv special opritor ROU 436-01: operatiile ce urmeaza a fi executate sunt (fig. 1.26):

dupa remontarea rotii si a etrierului se asaza pe roata dispozitivul opritor ROU 436-01 notat C care intra in prezoanele rotii: apoi se desface piulita fuzetei. folosindu-se o cheie speciala B:

se scot cele trei suruburi de fixare a discului si se refileteaza cu un tarod de X mm. Cu pasul de 1.25 mm, pentru a se curata filetul:

se extrage ansamblul 'butuc-disc' folosindu-se trei suruburi specialei care se introduc in gaurile filetate. Atentie: surubul trebuie sa se pozitioneze in asa fel incat sa preseze portfuzeta numai sub piulita surubului de fixare a placii de inchidere a rulmentului (v sageata din fig. 1.26):

se insurubeaza progresiv si alternativ fiecare surub pana se scoate ansamblul 'butuc- disc'.

Rulmentul exterior se scoate cu ajutorul unui extractor B.Vi 2X-A notot cu folosindu-se o bucsa protectoare notata cu B (fig. 1.27).

Fig. 1.26. Extragerea ansamblului 'butuc-disc'

A - suruburi speciale; B - cheie speciala;

C - dispozitiv special opritor.

Remontarea rulmentului nou se face prin presare, folosind o buterola de 35 mm la o presa manuala.

Rulmentul interior se scoate dupa ce portfuzeta a fost demontata de la automobil. Folosind o bucsa de centrare cu diametrul interior de 80 mm, se scoate rulmetul interior vechi cu o presa.

Se inlocuieste rulmentul interior vechi cu altul nou. folosind la presa o bucsa cu diametrul esxterior de 68 mm. dupa ce in prealabil s-a verificat starea alezajului porlfuzetei. De retinut ca rulmentul nou se va monta intotdeauna cu garnitura de etansare spre placa de inchidere, introducendu-se vaselina de rulmenti original in partea centrala a portfuzetei. Piulita rotii fata se strange la 16 daNm.

Restul de operatii se executa in ordinea demontarii.

Fig. 1.27. Extragerea rulntentului roata fata:

A - extractor rulment (B.Vi.2X-A); B - bucsa protectoare pentru extras rulmentul.