ORGANE DE MASINI

 

 

Cric auto pentru o sarcina maxima F₁=17900 [N], care desfasoara o cursa de H=400mm)

EXEMPLE DE UTILIZARE A TRANSMISIEI SURUB - PIULITA IN CONSTRUCTIA DE MASINI.

Surubul principal 1 executa atat miscare de rotatie cat si cea de translatie. Piulita 2 este fixata in corpul 3. Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupa 4, aceasta trebuie sa se roteasca liber pe capul surubului 1, deci intre cupa si

surub exista un lagar axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire(rulment axial); utilizarea rulmentului este avantajoasa in special pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obtin reduceri insemnate ale momentului de frecare rezistent dintre cupa si surub.

METODOLOGIA PROIECTARII SISTEMULUI

Procesul de proiectare al unui produs oarecare este o activitate complexa, iterativa, ale carei principale etape sunt prezentate in figura urmatoare, impreuna cu interconectarea dintre ele.

Nu

Da

Nu

Da

Nu

ANALIZA TEMEI

Analiza temei constituie prima etapa in rezolvarea oricarei proiectari. In aceasta faza se proiecteaza o lista de cerinte care trebuie, sau doar se vor a fi indeplinite de catre obiectul proiectarii. Intre cerintele din lista sunt unele care constituie cerinte restrictive fara de care sistemul nu poate functiona, nu-si indeplineste functia, etc. Aceste conditii restrictive vor fi denumite - cerinte. Celelalte conditii a caror realizare este doar dorita vor fi denumite - dorinte

In faza de analiza a temei se pot gasi urmatoarele cerinte si dorinte:

Cerinte

Ø      sa se poata regla inaltimea pana la caroserie

Ø      sa deplaseze pe verticala 18500N pe 200mm

Ø      sa nu alunece sub sarcina, de sub caroserie (sa nu se rastoarne)

Ø      sa se poata actiona manual

Ø      sa se poata actiona pe o singura parte

Ø      sa nu se afunde in pamant moale

Dorinte

Ø      Actionare usoara (randament bun)

Ø      Actionare rapida (timp de ridicare mic)

Ø      Gabarit si greutate mica

Ø      Cost redus

Ø      Durabilitate buna (cat autovehiculul)

Ø      Constructie simpla

Observatii:

In anumite situatii dorintele de tipul celor de mai sus pot deveni conditii restrictive (cerinte). De exemplu daca gabaritul este impus de conditia de incadrare in dimensiunile portbagajului, aceasta dorinta devine cerinta. La fel se poate intampla si cu greutatea sau costul cricului. In mod normal date de acest fel ar trebui incluse insa in tema proiectului

Comparati tema anterior mentionata cu urmatoarea formulare: Sa se proiecteze un cric pentru autoturismul Dacia 1310

PROIECTAREA LA SCARA A ANSAMBLULUI

Figura urmatoare reprezinta o varianta relativ generala, de algoritm pentru proiectarea la scara a unei transmisii surub piulita, incluse in cricuri, prese, menghine sau alte dispozitive de lucru actionate manual.

Algoritmul are in vedere o abordare preponderent functionala a proiectarii. Aspectele de ordin structural si constructiv sunt abordate cerintei indeplinirii rolului functional.

Tema proiectului.

Nu

Da

Nu

Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a fortei de catre surubul secundar

Da

Nu

Da

Pregatirea fabricatiei

Evaluarea tehnico-economica (costuri cu materialele si tehnologia)

Elaborarea desenelor de executie (implicit stabilirea tehnologiilor)

Evaluarea tehnico-economica (randament, etc.)

Verificari si definitivari Constructive finale

Proiectarea corpului ansamblului

Proiectarea sistemului de blocare a piulitei

Definitivarea constructiva a piulitei. Verificari finale

Proiectarea sistemului de actionare

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE - TRANSMITERE A FORTEI DE CATRE SURUBUL PRINCIPAL

Functii de indeplinit: Transformarea si transmiterea miscarii si a fortei (transmiterea unui flux energetic)

PRECIZAREA SOLICITARILOR SI A FORMELOR DE DETERIORARE POSIBILE

Dimensiunile cuplei surub - piulita, deci ale celor doua filete in contact, sunt determinate pentru urmatoarele:

Rezistenta corpului (tijei) surubului la solicitari compuse si la flambaj.

Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc se construiesc diagramele de eforturi

Rezistenta spirelor surubului si ale piulitei. Spirele se pot distruge prin uzare sau rupere

La viteze mici la care are loc actionarea cricului, hotaratoare pentru tipul si intensitatile uzarii sunt tensiunile de contact intre spire

Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitarilor de incovoiere si forfecare la piciorul filetului. Se face observatia ca in realizarea rezistentei filetului sunt deopotriva implicate dimensiunile filetului cat si numarul de spire in contact.

In concluzie cupla surub - piulita trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Ø      transmiterea si transformarea miscarii si a fortei

Ø      rezistenta corpului (tijei) surubului

Ø      rezistenta spirelor filetelor surubului si a piulitei

Ø      asigurarea conditiei de autofranare

Se doreste totodata:

Ø      un cost redus ( material si manopera)

Ø      o buna durabilitate

Ø      un bun randament

ALEGEREA MATERIALULUI PENTRU CUPLA SURUB - PIULITA

Conditiile care trebuie indeplinite de catre materialele cuplei surub - piulita rezulta din lista cerintelor si a dorintelor.

Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coeficient de frecare redus presupune utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietati antifrictiune.

Intrucat solicitarile corpului surubului sunt relativ mari, materialul acestuia este de regula otelul. Proprietatile antifrictiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate in principal de catre materialul piulitei.

Surubul se poate confectiona din urmatoarele oteluri:

Fara tratament termic

OL42; OL50; OL 60 stas 500/2-80(otel laminat de uz general)

OLC35; OLC45; OLC50;OLC60 STAS 880-80 (normalizat)

OLT45; OLT55 STAS8183-80 (otel laminat pentru tevi)

Cu tratament termic

OLC50; OLC60 STAS 880-80 (imbunatatite)

OLC35; OLC45; OLC55;OLC60 STAS 880-80 (calite cu flacara sau prin inductie)

Observatii:

In principiu tratamentul termic este necesar la transmisiile surub - piulita foarte incarcate si actionate de un numar mare de ori pentru a micsora uzura

Dupa tratamentele de cementare-calire sau calire prin inductie cu flacara este necesara rectificarea ceea ce sporeste semnificativ pretul prelucrarii

Intrucat dimensiunile cuplei sunt determinate totodata si de catre materialul piulitei, material cu caracteristici mecanice reduse, utilizarea otelurilor aliate se justifica in principal prin posibilitatea aplicarii tratamentelor termice de durificare si/sau prin agresivitatea mediului de lucru (mediu coroziv, abraziv)

Piulita se poate executa din:

Fonte

FC100 FC400 STAS568-82 Fonta cenusie cu grafit lamelar turnata in piese. Prezenta grafitului sub forma lamelara asigura proprietati antifrictiune.

Fca 1, FcA 2, FcA 3, FcA 4, FnA 1, FgnA 2,FmA 1, FmA 2 STAS 6707 - 79 Fonta rezistenta la uzare in conditii de frecare cu ungere

Aliaje pe baza de cupru (bronzuri)

CuPb20Sn5, CuPb15Sn8, CuPb10Sn10 SATS1512-80 Aliaje cupru-plumb-staniu turnate in piese

CuAl9(10)Fe3 Aliaje cupru-aluminiu turnate in piese - au rezistenta mecanica ridicata, coeficient mic de frecare pe otel, rezistenta mare la coroziune

CuSn14, CuSn12, CuSn10Zn2, CuSn6Zn4Pb4STAS197/2-83. In general cu cat staniu este in cantitate mai mare cu atat bronzul este mai dur si poate fi folosit la incarcari mai mari. Intrucat staniu este un material deficitar, foarte scump, se recomanda sa se foloseasca numai in situatii speciale.

Aliaje pe baza de cupru si zinc (alame)

- CuZn40PbSnT, CuZn38Pb2Mn2T, CuZn40Mn2AlT STAS 199/2-86 Aliaje cupru-zinc turnate in piese

Aliaje pe baza de aluminiu

-AlSiCu5 STAS 201/2-80 Aliaje din aluminiu turnate in piese.

Observatii:

Pentru a asigura siguranta fata de gripare nu se recomanda utilizarea otelului pentru constructia piulitelor suruburilor in miscare, totusi in actionari rare, in conditiile unor presiuni mici pe spire, se poate folosi si otelul. Otelul ca material pentru piulita, poate fi impus si de solicitarile mari din corpul acesteia. Un exemplu in acest sens este piulita cricului auto (Dacia).

PREDIMENSIONAREA FILETULUI. ALEGEREA TIPULUI FILETULUI SI A DIMENSIUNILOR STANDARDIZATE

Necunoscutele care trebuie determinate in cazul dimensionarii unei cuple surub piulita sunt:

tipul filetului

marimea filetului

numarul de spire in contact

Tipul filetului

Se va alege un filet trapezoidal. Are o buna rezistenta si rigiditate, permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzarii - prin utilizarea unei piulite sectionate, poate transmite sarcini mari, variabile, in ambele sensuri.

Predimensionarea filetului

Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte:

Ø      rezistenta corpului surubului la solicitarea compusa. Din diagramele de eforturi rezulta ca surubul este solicitat la compresie

Ø      rezistenta spirelor la strivire (uzare)

Ø      rezistenta spirelor la solicitarea compusa de incovoiere si forfecare

Ø      daca surubul este solicitat la compresiune, sa nu flambeze

Ø      sa asigure conditia de autofranare

Predimensionarea la solicitarea compusa, in conditiile de mai sus, se face la compresiune pe baza unei forte de calcul F_c= g *F₁ ; F₁ fiind forta care actioneaza asupra surubului, iar g g>1)= factor de majorare a fortei F₁ , pentru a considera si solicitarea de rasucire.

Unde: d₃ = diametrul interior al filetului surubului

s = tensiunea admisibila la compresiune

s_C = limita de curgere

C_C = coeficientul de siguranta fata de curgere

Valori pentru factorul g

d₃ =

d₃ =

g = 1,271,32 ; se alege g

Se va lua un filet T 25 X 3

Dimensiuni nominale pentru filete STAS 2114/3-75

Verificarea conditiei de autofranare

Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu suruburi de miscare. La sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet.

Filetele asigura autofranare atunci candunghiul de inclinare al filetului y este mai mic decat unghiul de frecare redus j y < j

Unde: tg y = iar tg j m'=

In care a - reprezinta unghiul profilului filetului (prntru filet trapezoidal a

m' - coeficientul de frecarece depinde de cuplul de materiale, de calitatea si starea de ungere a suprafetelor

Valorile coeficientului de frecare

tg y = 0,0406 => y

tg j'=    = 0,125 => j

y < j conditia de autofranare este indeplinita.

Verificarea la flambaj

Suruburile lungi, solicitate la compresiune sunt in pericol de a se flamba. Dimensiunile filetului anterior precizate, trebuie sa asigure o siguranta suficienta si fata de flambaj.

Pentru verificarea flambajului se vor urma pasii:

Ø      se stabileste felul rezemarii. Pentru sistemul cu un surub se ia L = (1,35 1,45)H unde H = cursa de realizat

Ø      se calculeaza coeficientul de sveltete l si se determina tipul flambajului

L = 1,4 * H

Lf = 2 * L

l =

Unde l_f - lungimea flambajului l_f = 2 L = 2 * 560 = 1120

i _min - raza de inertie minima

i _min =

Ø      se compara l cu valorile limita l

Daca: l < l - flambajul este plastic

l > l - flambajul este elastic

Marimi caracteristice flambajului

l =

i _min == 5,625 mm

l = = 208.56

l < l => flambajul este plastic è se va calcula din diametrul d pentru ca flambajul va trebui sa fie elastic adica λ>λ;

Ø      se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj C_f

C_f = C_fa = 3 5

F_f = = 17330.32 N.

I_min =

C_f == 0.968;

C_f ≥ C_fa

d=d*=21.5*=28.52.

Dimensiuni nominale pentru filete STAS 2114/3-75

Verificarea la flambaj

l=1120;

λ=;

è λ== èλ>λ è ca flambajul este elastic;

=;

C=

F===0.392;

I==42478.508;

Determinarea numarului de spire in contact

Numarul minim de spire ce va fi in permanenta in contact ,Z, se va determina din conditia de rezistenta la uzare

In actionarile cu viteze mici, principalul parametru care determina intensitatea uzarii si implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact (presiunea) intre spire. In ipoteza repartizarii uniforme a sarcinii pe spire si neglijandunghiul de inclinare a spirei, numarul de spire necesare rezulta din relatia:

Z = = = 7.79.

Verificarea spirei filetului

Solicitarile la care sunt supuse spirele filetului sunt: incovoierea si forfecarea.

F₁/z

^l_i

^h

^b

Solicitarea la incovoiere s_i = N/mm²

Solicitarea la forfecare t_f = N/mm²

Unde pentru filetul trapezoidal:

W = = 74,42mm³

A = ==220.01mm²

Tensiunea echivalenta:

s_ech = s_ech = < s_a =140MPa.

Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului

Deoarece dimensiunile filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale sistemului este necesar sa se efectueze o verificare la solicitare compusa a portiunii filetate a surubului care este sectiunea periculoasa avand diametrul cel mai mic. Solicitarea este de compresie (tractiune) cu forta F₁ si de rasucire cu momentul de insurubare M₁₂.

Se calculeaza:

M₁₂ = = 17900 = 48154.04 N * mm

= 24,5 N / mm²

N / mm²

s_ech =

s_ech == 29.98 N / mm²

Dimensionarea piulitei

Piulita este plasata in fluxul de forta intre surub si corpul ansamblului .Astfel, piulita preia sarcina de la surub prin intermediul spirelor filetului si o transmite corpului ansamblului . Este posibila si situatia inverse cand sarcina este preluata de piulita si transmisa apoi surubului .

Corpul piulitei este solicitat la tractiune F₂=F₁=F si la rasucire M₁₂=M₂₁ conform diagramelor de eforturi din capitolul I. Din aceasta solicitare se va determina diametru exterior al corpului D_e.

=>

Pentru bronz sau fonta :

C_rc=5.6

Diametrul gulerului se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre piulita si corp:

Sau, diametrul gulerului , inaltimea gulerului piulitei se determina cu relatia :

Proiectarea celui de al doilea reazem al surubului principal

Utilizarea rulmentului poate conduce la cheltuieli suplimentare (materiale , manopera), dar prezinta avantajul unor momente de frecare de cel putin 10 ori mai mici decat lagarul de alunecare. Totodata durabilitatea unui asemenea lagar este mult mai mare . Rulmentul se va folosi ori de cate ori momentele de frecare mari conduc la sisteme de actionare ancombrante sau atunci cand actionarea este frecventa si se doresc momente de actionare mici pentru micsorarea efortului uman .

Sistemul de actionare montat pe capul surubului poate impune o serie de restrictii in proiectarea rulmentului axial . De exemplu , parghia cu clichet trebuie sa treaca peste capul surubului .

Indiferent de tipul reazemului ales trebuie avuta grija ca dimensiunile surubului sa permita insurubarea in piulita pe unul din capete .

Se alege un rulment axial cu bile a carui capacitate statica de incarcare C₀, sa fie cel putin egala cu sarcina de preluat de catre surub.

C₀ ≥F₁

Se estimeaza momentul de frecare din rulment:

Nmm.

Proiectarea sistemului de actionare

Pentru sistemul in discutie actionarea se face , de regula, prin elementul care executa miscarea de rotatie. Aceasta actionare poate fi privita ca o introducere de energie in sistem, energie necesara invingerii rezistentei din cupla surub-piulita si in cel de-al doilea reazem. Corespunzator acestor rezistente, in diagramele de eforturi, s-a folosit pentru momentul rezistent total notatia M_tot.

In principiu, dispozitivul cu clichet permite actionarea pe o singura parte, prin miscari alternante la care o cursa este activa si alta este pasiva. In cursa activa clichetul impinge in dintele rotii de clichet care antreneaza surubul sau piulita.

Roata de clichet este plasata in fluxul de forta intre clichet si elementul final de antrenat: surubul sau piulita.

Roata de clichet si clichetul se vor confectiona din otel.

Proiectarea asamblarii dintre roata de clichet si elementul pe care se monteaza

Se va alege tipul asamblarii; cel mai frecvent fiind folosite asamblarile cu pana paralela prin profile poligonale.

Asamblarea cu pana paralela

Standardul 1004-81 stabileste dimensiunile penelor paralele obisnuite, de uz general, destinate in principal imbinarii pe capete de arbore cilindrice sau conice cat si pentru imbinari pe arbori precum si canale corespunzatoare in arbore si butuc.

Una din formele in care se executa penele paralele este:

Pentru inceput se stabileste diametrul D la care are loc asamblarea. Daca roata de clichet este montata pe surubul principal D poate fie gal cu D_C precizat la proiectarea celui de-al doilea reazem. S-a ales constructiv:

D = D_C = 32 mm

In functie de acest D se aleg din standard dimensiunile in sectiune transversala ale penei si canalului.

Din solicitarea de contact, se determina lungimea de calcul necesara penei:

= 8.72 mm

unde: M_tot = M_t1 + M_f =48154,04+ 2103,25= 50257,29 Nmm

h: inaltimea penei

materialul ales pentru pana este OL60 => _as= (80.120) se ia 90 MPa

Se estimeaza latimea minima necesara pentru roata de clichet, in zona de asamblare cu surubul sau piulita.

B_min= l_p= l_cp + b = 8,72 + 10 = 18,72 mm

unde: l_p- lungimea penei

l_cp- lungimea de calcul necesara penei

Precizarea elementelor rotii in zona de contact clichet roata de clichet

Pentru roata de clichet se pot alege profile dreptunghiulare sau triunghiulare. Se recomanda profilul dreptunghiular cu dinti avand flancuri paralele. Profilul dreptunghiular permite o inversare mai rapide a sensului de rotatie prin mutarea clichetului in pozitia simetrica. Impingatorul cu arc , al clichetului orizontal si forma simetrica a clichetului vertical fac posibil acest lucru.

Se alege diametrul interior al danturii D_i. Acesta va trebui sa fie suficient de mare pentru a cuprinde asamblarea roata surub si pentru a asigura rezistenta corpului rotii.

Pentru asamblarii cu pana:

D_i 1,5 * D = 48 mm

Se alege Z numarul de dinti ai rotii. Se recomanda Z = 8 dinti pentru D_m<70 mm iar pentru D_m>70 mm se poate lua Z = 10. Diametrul mediu al danturii D_m nu se cunoaste inca. Daca este nevoie , se revine asupra primei alegeri facute.

Se calculeaza diametrul D_e, in ipoteza unor dinti cu inaltimea : h=0,25p_e

unde : p_e- pasul pe cercul exterior

Se calculeaza inaltimea - h si latimea - b in functie de diametrele finale Di, De si Z

h = = = 6 mm

b = 0,4= = 9,42 mm

Se determina latimea minima necesara rotii cu clichet la contactul cu clichetul. Solicitarile sunt: incovoiere si strivire

Din solicitarea de incovoiere in ipoteza acoperitoare ca forta s-ar aplica la capatul dintelui, rezulta:

=> B_min = = = 4,80 mm

Unde F_ne = ==1675,24N

Din solicitarea de strivire rezulta:

mm

unde: - inaltimea efectiva de contact din care se scad razele de racordare, tesituri; dintele rotii de clichet trebuie sa fie tesit la capete pentru a nu agata clichetul in cursa pasiva.

Proiectarea asamblarii dintre clichet si manivela

Asamblarea dintre clichet si manivela se realizeaza printr-o articulatie cu ajutorul unui bolt cilindric cu cap.

Solicitarile din zona asamblarii sunt: forfecarea si strivirea.

Materialul boltului poate fi : OL50,OL60 si OLC45

In acest caz s-a ales ca material OL50

Diametrul boltului d_b se determina din solicitarea de forfecare.

N

Lungimea minima de contact dintre bolt si clichet -B, se determina din solicitarea la strivire:

mm

unde:

Lungimea minima de contact dintre bolt si manivela δ_m, se determina din solicitarea de strivire, manivela se confectioneaza din OL.

15,51 mm

In ipoteza unui contact mobil (ipoteza acoperitoare)

Proiectarea impingatorului cu arc

Impingatorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapida si asigurarea contactul dintre clichet si dintii rotii.

Arcul impingator trebuie sa fie relativ moale (cu rigiditate mica)pentru a nu impiedica oscilatiile clichetului in cursa pasiva, atunci cand el trebuie sa treaca peste dintii rotii. Astfel, in cursa pasiva clichetul ar antrena roata si ar produce desurubarea. Rigiditatea arcului trebuie sa fie mica si pentru a putea fi comutat, prin simpla apasare cu degetul , pe pozitia corespunzatoare desurubarii.

Prin desen se stabileste unghiul la varf al impingatorului, conform formei clichetului. Pe desen se determina cursa, "s", a impingatorului (sageata arcului in functionare) atunci cand clichetul este basculat in pozitia pentru desurubare.

Se impune sageata la montaj:

Rezulta deformatia maxima in functionare:

Se impune forta maxima in functionare:

Se alege materialul arcului OLC55A

Rigiditatea arcului care ar functiona in aceste conditii se calculeaza cu formula:

unde: G- modulul de elasticitate transversal; pentru otel G=8,5 10⁴ MPa

Aceasta rigiditate dorita trebuie obtinuta prin alegerea corespunzatoare a marimilor :D_m, d, n. Aceste marimi trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

D_m <B ; B- latimea clichetului.

D_m=16mm

. =>

i- indicele arcului;

se recalculeaza D_m pentru d standardizat

4. se determina numarul de spire active:

spire

n- se rotunjeste la un numar intreg

Se considera acceptabil n=2.8spire

5. se recalculeaza rigiditatea arcului cu valorile finale D_m, d, n.

se recalculeaza F_n;

F_n= C ^* f_n= 10,62 ^* 3 = 31,86

se verifica tensiunile din arc corespunzatoare sagetii maxime:

unde:

Pentru oteluri se recomanda τ_at= 900MPa

In urma calculelor efectuate a rezultat , deci arcul rezista.

In continuare se calculeaza :

Forta de prestrangere la montaj: N

Numarul total de spire :

unde: n_r- numarul spirelor de reazem; n_r=1,5.2 pentru arc cu capete inchise prelucrate.

Pasul arcului :

, jocul dintre spire in stare incarcata

Inaltimea arcului in stare libera:

mm

Inaltimea arcului in stare montata: mm

Diametrul exterior al arcului:

Unghiul de inclinare a spirelor:

Lungimea sarmei : mm

Impingatorul poate avea o forma cilindrica cu tesituri pe doua laturi. Ajustajul dintre impingator si manivela trebuie sa fie cu joc ( el se va unge)

Proiectarea manivelei

Manivela sustine roata de clichet , clichetul, boltul si impingatorul cu arc. Forma si dimensiunile manivelei sunt determinate de conditiile tehnologice( executie si montaj) si de solicitarile mecanice care apar.

Pentru inceput trebuie determinata raza, R_a, la care trebuie aplicata forta muncitorului :

mm

Se stabilesc constructiv pe desen celelalte dimensiuni. Se justifica acest mod de lucru intrucat un mare numar de cote sunt impuse de dimensiunile elementelor deja proiectate.

Manivela poate fi dintr-o singura bucata sau cu un prelungitor montat intr-un alezaj cilindric. Varianta manivelei dintr-o bucata nu este tehnologica. Se prelucreaza mai greu suprafetele interioare de rezemare pentru roata de clichet.

Proiectarea corpului

Alegerea materialului

Forma si dimensiunile corpului trebuie sa raspunda cerintelor formulate in tema proiectului ( sa indeplineasca rolul functional)

Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o buna siguranta de functionare din punct de vedere al tuturor solicitarilor care se pun in evidenta.

Forma si dimensiunile corpului sunt determinate si determina la randul lor procedee tehnologice care se vor, sau trebuie sa fie folosite. Tehnologia de fabricatie determina in mod semnificativ costul produsului si din acest motiv trebuie corelata cu seria de fabricatie

Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure posibilitatea transportului, sa asigure o manevrare usoara si sa corespunda normelor de protectie a muncii.

Forma si dimensiunile corpului, ca de altfel a intregului ansamblu trebuie sa fie placuta privirii, deci sa indeplineasca si conditia de estetica.

Corpul acestui cric se afla in fluxul de forta intre piulita fixa si suprafata de asezare a cricului. Pe langa aceasta functie , corpul cricului include si sistemul de blocare a piulitei.

Zona de prelucrare a sarcinii de la piulita a fost proiectata.

In mare parte sistemul de blocare a rotirii piulitei sau surubului este de asemenea concretizat.

Pentru corpul studiat s-a ales ca procedeu de realizare turnarea. Corpurile turnate vor avea o mica conicitate. Pentru cursa de 400mm conicitatea va fi de 1:10 cu un unghi de inclinare de

Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina, precizata in tema proiectului .

Pentru stabilirea diametrului inferior al bazei de asezare se iau in vedere urmatoarele recomandari :

Pentru corpurile turnate plecand de la D_e se determina D_in

Dbi = 88mm

Diametrul exterior al bazei D_be , se determina din solicitarea de contact :

= = 230,98 mm

s_as = 0,5 pentru beton

Pentru sistemele de evitare a rotirii piulitei intre piulita si corp se recomanda urmatorul ajustaj :

Pentru D_e = 32 - 50 H7/k6

Evaluarea randamentului sistemului tehnic

In proiectarea unei masini simple de tipul unui cric, a unei prese sau a unui dispozitiv de lucru similar, randamentul constituie un criteriu de evaluare thnico-economica.

Conform definitiei cunoscute :

L_u- lucru mecanic util, corespunzator unei rotatii complete a elementului de antrenare si este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanta

17900 * 3 = 53700

Deoarece cricul studiat prezinta doar o singura cupla surub-piulita orientate pe directia deplasarii sarcinii se considera     p- pasul filetului.

L_c- lucru mechanic consumat , corespunzator unei rotatii complete a elementului de antrenare se estimeaza pe baza momentului total, M_tot, din diagramele de eforturi.

L_c = M_tot * 2p