RAPORTAREA PUNCTELOR RETELEI DE SPRIJIN DE INDESIRE SI DE RIDICARE PLANIMETRICA PE ORIGINALUL DE TEREN AL FOILOR DE HARTA SI DE PLAN SI REPREZENTAREA GRAFICA A ELEMENTELOR DE CONTINUT

1 RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA ALE RETELELOR DE TRIANGULATIE GEODEZICA SI DE NIVELMENT IN INTERIORUL CADRULUI TRAPEZELOR

Dupa raportarea cadrului originalului de teren si a retelei kilometrice si rectangulare se trece la raportarea punctelor de baza care au fost determinate cu precizie atat planimetric cat si altimetric pe suprafata terestra

Reteaua geodezica de baza a ridicarilor topografice de detaliu este alcatuita din urmatoarele categorii de puncte :

Reteaua geodezica de ordin superior care cuprinde punctele de ordinul I, II, III, IV, in proiectia STEREO - 70 si plan de referinta pentru cote Marea Neagra. Determinarea planimetrica a acestor puncte se poate face atat prin coordonate geografice cat si prin coordonate geografice si/sau rectangulare. Coordonatele rectangulare plane ale acestor puncte provin din transformarea coordonatelor rectangulare plane determinate in proiectia Gauss - Kruger (sistem 1962) prin formule cu coeficienti constanti care asigura o precizie de transformare de 1 cm si care s-a realizat pe intreg teritoriul Romaniei.

Reteaua geodezica de indesire sau de ordin inferior cuprinde punctele de ordinul V ce s-au determinat pe baza retelei de triangulatie de ordin superior si s-au calculat in proiectia stereo - 1970 care impreuna cu reteaua punctelor de ordinul I - IV formeaza reteaua de sprijin a tuturor ridicarilor topografice la orice scara.

In cadrul retelei geodezice de indesire se mai include si categoriile de puncte :

- puncte geodezice - determinate in alte sisteme de proiectie care se pot incadra prin transcalculare in proiectia STEREO - 70 .

- punctele retelelor locale - care se pot incadra prin transcalculare in proiectia STEREO - 70.

- punctele retelelor poligonometrice - care au fost determinate pe baza punctelor mentionate mai sus precum si cele determinate prin metoda trilateratiei, etc.

- repere si marcile nivelmentului de stat de ordinul I - VI - precum si nivelmentul geometric executat prin diverse lucrarii tehnice.

Precizia de raportare a punctelor trebuie sa fie maxima si corespunzatoare scarii hartii sau planului ce se redacteaza. Punctele de baza se raporteaza in ordinea importantei avandu-se in vedere ca densitatea lor sa nu depaseasca 10 puncte la un km² si semnele conventionale corespunzatoare din care se reprezinta :

punct astronomic

punct de triangulatie geodezica

punct de triangulatie geodezica pe movila

punct de triangulatie geodezica pe cladire

punct de triangulatie geodezica - semnal la sol (baliza)

punct de triangulatie geodezica - biserica

punct de triangulatie geodezica - semnal in copac

punct al retelei de ridicare bornat

punct al retelei de ridicare bornat pe movila

punct poligonometric

reper de nivelment de baza incastrat in borne

reper de nivelment de baza incastrat in constructii

2 REPREZENTAREA ELEMENTELOR DE CONTINUT ALE HARTILOR SI PLANURILOR CU DENSITATEA CORESPUNZATOARE SCARII DE INTOCMIRE SI REDACTARE

Dupa raportarea bazei matematice si geodezice se trece la reprezentarea elementelor de continut ale hartilor si planurilor care se efectueaza prin semne conventionale si inscriptii formate din cifre si litere in functie de scara dupa cum urmeaza :

2.1 REPREZENTAREA ELEMENTELOR DE CONTINUT FIZICO - GEOGRAFICE ALE HARTILOR SI PLANURILOR.

In categoria elementelor de continut fizico - geografice ale hartilor si planurilor se include urmatoarele elemente de planimetrie si de relief ale terenului :

a) Reprezentarea hidrografiei - in grupa elementelor de hidrografie se diferentiaza linia de tarm a marilor cu eventualele instalatii si amenajari portuare, liniile de mal ale lacurilor si ale raurilor care se reprezinta prin una sau doua linii in functie de latimea din teren si de scara. Pe hartile topografice se reprezinta in mod obisnuit toate lacurile care la scara hartii au o suprafata mai mare de 1 - 2 mm². La rauri se mai reprezinta pe langa latime care este in functie de scara (tabelul 1), adancimea, viteza si directia de curgere.

Tabelul 1

Latimea raului si modul de reprezentare pe harti

In hidrografie se mai include si urmatoarele elemente geografice : baraje, bazine de retentie, cascade, canale, conducte de apa, fantani, izvoare, etc.

b) Reprezentarea reliefului - pentru reprezentarea reliefului harti si planuri s-au folosit si se folosesc urmatoarele metode :   

- metoda perspectiva

- metoda umbrelor

- metoda hasurilor

- metoda hipsometrica

- metoda cotelor

- metoda stereoscopica

- metoda curbelor de nivel sau izoliniilor sau geometrica.

Dintre metodele de reprezentare a reliefului, cea mai utilizata este metoda curbelor de nivel, care asigura o precizie mare redare a reliefului pe harti si planuri ,precum si posibilitatea efectuarii diferitelor calcule cu caracter aplicativ .

Pentru redarea cat mai corecta a formelor reliefului trebuie stabileasca echidistanta curbelor de nivel (E ),care se determina in functie de panta terenului () si de marimea distantei graficei    (d) mm dintre curbele de nivel in plan orizontal la scara de reprezentare a hartii sau a planului topografic (fig .1) .

202

E_(m)

201 α

201' d 202'

Fig.13 .1 Determinarea echidistantei curbelor de nivel (E)

Din fig. 1,se observa ca marimea echidistantei curbelor de nivel se poate determina cu relatia

E = d*tg, unde :

E - echidistanta normala a curbelor de nivel (m)

d - distanta dintre curbele de nivel normale in plan orizontal (mm) la scara hartii 1/N

tg. - panta terenului.

Pentru calculul echidistantei curbelor de nivel normale (E_n) in (m) se apica relatia :

E_n =

Din punct de vedere practic reprezentarea reliefului prin curbe de nivel se face pentru inclinari ale terenului pana la valori de sub 45⁰ ,de unde rezulta ca pentru valoarea maxima a inclinarii de 45⁰se obtine intervalul minim dintre curbele de nivel care poate fi respectat la operatia de trasare prin interpolare grafica a curbelor de nivel.Se considera din punct de vedere principal este imposibil sau dificil sa se traseze curbe de nivel la un interval mai mic de 0,2 mm .In urma introducerii celor doua restrictii in relatia de calcul a echidistantei (E_n) se obtine valoarea numerica a echidistantei in (m) pentru principalele scari de redactare a planurilor si hartilor topografice (tab. 2).

Tabel 2.Echidistanta curbelor de nivel normale determinata pentru inclinarea maxima a terenului (=45⁰) si distanta minima dintre curbele de nivel (d=0,2mm) in plan orizontal

Valorile echidistantelor curbelor de nivel normale din tabelul 14.2 se considera ca valori de baza pentru reprezentarea reliefului din zonele de campie si premontane.

c) Reprezentarea elementelor de sol si de vegetatie - pe harti topografice, elementele de sol si de vegetatie se determina in functie de scara, de importanta economica si de alte criterii, iar reprezentarea se face prin semne conventionale, inscriptii ajutatoare si culori de diferite nuante. Pe planuri topografice la scarile 1: 2 000, 1: 5 000, 1: 10 000 elementele de sol si de vegetatie se reprezinta prin limitele respective cand suprafetele lor depasesc pe plan 25 mm², iar reprezentarea se face prin semne conventionale, simboluri si culori.

2.2 REPREZENTAREA ELEMENTELOR DE CONTINUT SOCIAL - ECONOMICE

In categoria elementelor de continut social - economice ale hartilor si planurilor se includ urmatoarele elemente :

a) Reprezentarea localitatilor - la reprezentarea localitatilor pe harti si pe planuri se urmareste sa fie redate in functie de scara elementele

forma exterioara sau conturul si structura interioara

caracterul si densitatea constructiilor pe sectoare cadastrale sau cvartale

importanta administrativa si economica a localitatilor urbane si rurale

numarul de locuitori (orase, municipii)

numarul de case (sate, comune

Pe planurile topografice redactate la scari mari se reprezinta toate elementele localitatii incepand cu reteaua stradala si terminand cu cladirile. Pe hartile topografice intocmite pana la scara 1: 50 000 se reprezinta toate localitatile cu caracteristicile lor principale, iar incepand cu scara 1: 100 000 si mai mici se exclud unele parti din localitatile respective (in unele cazuri se exclud in intregime unele localitati).

b) Reprezentarea cailor de comunicatii - pe hartile topografice caile de comunicatii se reprezinta in urmatoarea succesiune :

magistrale feroviare

autostrazile

drumuri nationale

drumuri de categorii inferioare, in functie de latime infrastructura, imbracaminte, etc.

Pe planuri si harti la scari mai mari se reprezinta aproape toate categoriile de drumuri. Pe hartile la scari mici densitatea cailor de comunicatii nu trebuie sa depaseasca 2 cm/cm². La reprezentarea cailor de comunicatii pe harti se aplica un coeficient de extragere a latimii drumului, in functie de scara. De exemplu pentru un drum de 10 m latime se aplica urmatorii coeficienti de extragere (tabelul 3)

Tabelul 3 Coeficientii de extragere a reprezentarii latimii de 10 m a unui drum la diferite scari

Caile de comunicatii se reprezinta pe harti si planuri, se coloreaza in diferite nuante (drumuri principale) si se completeaza cu diverse inscriptii ( numarul drumului, latimea partii carosabile, natura imbracamintii si altele )

c)Reprezentarea frontierelor si limitelor administrative.

Frontierele de stat si limitele administrative ale judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor se face in functie de scara pe baza identificarii acestora pe teren si in documentele oficiale ale lucrarilor de cadastru.