UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA de INGINERIE MECANICA

CATEDRA: CONSTRUCTII DE MASINI

DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI

REDUCTOR CILINDRO-MELCAT

i = 126

P_m = 7 kW

n_m = 1000 rot/min

S

PROIECT DE AN

- TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze reductor cilindro-melcat cu urmatoarele date

puterea motorului de antrenare 7 kW, turatia 1000 rot/min;

raportul de transmitere total 126.

Proiectul va cuprinde:

I.            Memoriu justificativ de calcul

intocmirea schemei cinematice (analizarea ei);

calculul cinematic si dinamic (rapoarte de transmitere, turatii, momente, randamente, etc.);

calculul organologic (roti dintate, arbori, lagare, cuplaje, suruburi, pene, etc.);

alegerea materialelor;

consideratii de precizie;

consideratii economice si protectia muncii.

II.         Desene

desenul de ansamblu general;

desenul de executie a doua organe reprezentative.

TERMENUL DE PREDARE A PROIECTULUI: ultima ora de proiect

Conducator de proiect:

BIBLIOGRAFIE

Antal, A, s.a. - Indrumator de proiectare pentru reductoare, I.P. Cluj-Napoca, 1983.

Balekics, M, s.a. - Reductoare cilindrice, indrumator de proiecte, I.P. Timisoara, 1984.

Bucsa, I., Cristofor, N. - Indrumarul tehnicianului proiectant de masini si utilaje, Bucuresti, E.T., 1975.

Buzdugan, Gh. - Rezistenta materialelor, Bucuresti, E.T., 1980.

Chisiu, A, s.a. - Organe de masini, Bucuresti, E.D.P., 1981.

Crudu, I, s.a. - Atlas de reductoare cu roti dintate, Bucuresti, E.D.P., 1981.

Draghici, I, s.a. - Organe de masini, probleme, Bucuresti, E.D.P., 1980.

Florea, C, s.a. - Indrumator de proiectare pentru organe de masini, Petrosani, 1983.

Gafitanu, M, s.a. - Organe de masini, vol. I si II, Bucuresti, E.T., 1982, 1983.

Gheorghiu, N. A., s.a. - Indrumator de proiectare pentru organe de masini, vol. I si II, I.P. Timisoara, 1985.

Maros, D., s.a. - Angrenaje melcate, Bucuresti, E.T., 1966.

Miloiu, Gh., s.a. - Transmisii mecanice moderne, Bucuresti, E.T., 1976.

Pay, E. - Mecanisme si organe de masini, I.I.S. Baia Mare, 1976.

CUPRINS

MEMORIU TEHNIC

CONSTRUCTIA REDUCTOARELOR

Reductoarele servesc la micsorarea numarului de turatii si la cresterea momentelor de torsiune. Reductoarele de uz general sunt nominalizate in STAS 6055 - 68 iar STAS 6848 - 68 prevede caracteristicile si simbolurile. Tipul constructiv de reductor este determinat de cerintele impuse in tema de proiect ca si cerintele de functionare.

Utilizarea in constructia reductoarelor de angrenaje cu capacitati de incarcare mare: angrenajele cilindrice cementate si rectificate, angrenajul melcat este realizat din melci de tip ZE sau ZE durificati prin cementare si rectificare iar rotile melcate din bronz fosforos turnat centrifugal.

Ca urmare a cresterii portantei mecanice a angrenajelor se impune ridicarea la acest nivel a limitei termice a incarcarii prin cresterea volumului baii de ulei si rigiditatea carcaselor. Apare astfel o noua orientare in privinta formei constructive a carcaselor reductoarelor: realizarea unui volum marit a baii de ulei si asigurarea unei rigiditati mari in limitele unui consum redus de metal.

Utilizarea preferentiala a ungerii prin scufundare, siguranta functionarii reductoarelor depinde in mare masura de eficacitatea sistemului de ungere a angrenajelor si lagarelor. La reductoarele cu angrenaje cu axele in plan orizontal se scufunda in baie intotdeauna roata condusa ceea ce face ca probleme de ungere sa ridice numai lagarele. Uleiul aruncat de roata condusa, datorita fortei centrifuge pe peretii carcasei este dirijat de un sistem de "buzunare" sau canale colectoare spre lagare. La turatii mici ale rotii conduse apar dificultati privind ungerea rulmentilor. Pentru a rezolva aceasta problema uleiul este colectat direct de pe roata dintata si este condusa prin placute colectoare si dirijate prin jgheaburi catre rulmenti.

Aspectul estetic este la fel de importanta ca si conditia de functionare. De aceea se recomanda ca forma carcasei sa fie corespunzator atat din punct de vedere tehnologic cat si functional. La carcasele executate prin turnare se impune respectarea conditiilor legate de tehnologia turnarii si de economia prelucrarii:

respectarea unei grosimi cat mai uniforme a peretilor, asigurarea unei grosimi minime impuse de fluiditatea materialului turnat si de precizia de realizare

evitarea aglomerarii de material si utilizarea in schimb a nervurilor de rigiditate a carcaselor

trecerea treptata de la o sectiune de grosime mai mare la alta cu grosimi mai reduse pentru diminuarea tensiunilor interne

asigurarea de raze de racordare suficient de mari

la adoptarea formei constructive a carcasei trebuie sa se aiba in vedere usurinta montajului si intretinerii in timpul exploatarii

La carcasele executate prin sudare se impun de asemenea o serie de conditii legate de particularitatea tehnologiei de sudare:

utilizarea de materiale cu sudabilitate buna

forma constructiva a carcasei sa permita posibilitatea de automatizare a sudurii si accesibilitatii pentru executia cordoanelor de sudura.

Se vor mai asigura:

un orificiu de vizitare care sa permita observare danturii tuturor rotilor

un dop de aerisire care are rolul de a nu se forma suprapresiuni datorita incalzirii in interiorul reductorului

tija de control a nivelului uleiului

un orificiu cu dop filetat pentru evacuarea uleiului

inele pentru manipularea reductorului.

Asigurarea etansarii la intersectia arborilor de intrare si iesire cu carcasa se asigura cel mai frecvent cu semeringuri care se aleg in functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj.

ALEGEREA VARIANTEI CONSTRUCTIVE

Tema de proiectare prevede un reductor cu doua trepte: prima treapta este un angrenaj cilindric cu dinti drepti iar cea de-a doua treapta un angrenaj melcat. In varianta constructiva urmatoare este prezentat un reductor cu doua trepte, cilindro-melcat.

VARIANTA CONSTRUCTIVA

MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

Transmisie prin reductor cilindro-melcat

P = 7 kW

n = 1000 rot/min

i_tot = 126

Fig. 1

Stabilirea rapoartelor de transmitere:

Alegem:

Calculul turatiilor:

Dimensionarea capetelor de arbore

- stabilirea puterilor

- momente de torsiune

ARBORELE I - OLC 45 STAS 800-82

s_at = 54 N/mm² R_m = 770 N/mm²

ARBORELE II - OLC 45 STAS 880-82

s_at = 54 N/mm² R_m = 770 N/mm²

ARBORELE III - OLC 45 STAS 880-82

s_at = 54 N/mm² R_m = 770 N/mm²

Fig. 2

Calculul transmisiilor

Calculul transmisiei prin curele

P_m=7 kW; n₁=1000 rot/min; i₁₂=2

Fig. 3

Calculul angrenajului cilindric cu dinti drepti

P₁ = 6,86 kW; n₂ = 500 rot/min; i₂₃ = 2; materialul OLC 45

Stabilirea numarului de dinti pentru roata conducatoare z₁:

z₁ = 1722; se alege z₁ = 17

Numarul de dinti ai rotii conduse:

Raportul de angrenare:

Abaterea de la raportul standardizat este:

Momentul de torsiune pe arborele rotii 1 este:

Raportul

Factorul zonei de contact Z_H = 2,5.

Factorul de material

Presiunea de contact admisibila este:

Considerand pentru predimensionare

pentru OLC 45 imbunatatit     rezulta:

Modulul angrenajului, tinand seama de solicitarea la presiunea de contact, se determina astfel:

Se alege din STAS 822-82:

Diametrele de divizare sunt:

Distanta axiala elementara este:

Daca se impune ca distanta dintre axe sa fie standardizata, atunci din STAS 6055-82, se poate observa ca cele mai apropiate valori fata de valoarea calculata sunt 100 mm sau 112 mm. Din aceasta cauza valoarea lui "a" trebuie sa fie apropiata de a_STAS. Aceasta apropiere se poate realiza micsorand sau marind numarul de dinti. Micsorarea numarului de dinti conduce la cresterea modulului si deci calculele trebuiesc repetate. Este mai favorabil sa se solutioneze problema prin marirea numarului de dinti astfel:

Raportul de angrenare:

Cresterea numarului de dinti duce la micsorarea modului, astfel incat calculul facut pentru alegerea modului ramane acoperitor.

In aceasta situatie distanta axiala elementara devine:

Distanta axiala standardizata va fi

Unghiul de angrenare:

Suma deplasarilor specifice de profil:

Deplasarea specifica de profil x₁:

Coeficientul de modificare a distantei dintre axe:

Coeficientul de scurtare a inaltimii dintelui:

Diametrele cercurilor de cap:

Diametrele cercurilor de picior:

Inaltimea dintelui:

Diametrele cercurilor de rostogolire:

Diametrele cercurilor de baza:

Verificari:

Gradul de acoperire al angrenajului:

unde:

astfel se obtine:

Numarul de dinti care se poate efectua fara sa apara ascutirea la varful acestora este:

unde:

Deoarece     nu apare ascutirea la varful dintelui.

Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere:

unde:

K_A=1 pentru masina antrenata cu sarcina uniforma iar masina motoare este motor electric

K_Fb=1,25 pentru clasa de precizie 7 [1]

K_Fa= 1 pentru dinti drepti necaliti clasa de precizie 7 [1]

[1]

Y_Fa= 2,16 factorul de forma a dintelui [1]

Y_Sa= 2 factorul concentratorului de tensiune

Y_e= 0,826 factorul gradului de acoperire determinat cu relatia:

Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere:

unde:

Se poate observa ca dintele rezista la solicitarea de incovoiere deoarece:

Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:

unde:

Efortul unitar admisibil la presiune de contact:

unde:

Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vascozitatea cinematica la

pentru otel de imbunatatire

Se poate observa ca dintele rezista la solicitarea de presiune de contact deoarece:

Calculul angrenajului melcat

P₂ = 6,555 kW; turatia melcului n₃ = 250 rot/min si turatia rotii melcate n₄ = 7,93; i₃₄ = 31,5; materialul rotii melcate Cu Sn 12 turnat centrifugal si melcul nerectificat pentru care

Distanta dintre axe:

Numarul de inceputuri ale melcului:

Numarul de dinti ai rotii melcate:

Raportul de angrenare efectiv este:

Raportul de angrenare standardizat     (dupa STAS 6012-92).

Abaterea raportului de angrenare:

Diametrul de divizare preliminar al melcului:

Diametrul de divizare preliminar al rotii melcate:

Modulul axial al melcului:

Modulul standardizat se va alege iar coeficientul diametral

Distanta axiala elementara:

Daca se impune ca distanta dintre axe sa fie standardizata din STAS 6055-82 se alege

Deplasarea specifica de profil:

Diametrele medii:

Verificare:

Diametrele cercurilor de cap:

Diametrele cercurilor de picior:

Inaltimea dintelui:

Verificare:

Lungimea melcului:

Latimea rotii melcate:

Verificarea la presiunea de contact:

unde:

Verificarea la incovoiere:

unde:

Verificarea la incalzire:

unde:

Verificarea arborelui melcului la deformatii:

unde:

Calculul cuplajului

Se foloseste cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81.

Se alege pe baza momentului de torsiune maxim:

unde:

coeficient ce depinde de masina motoare si cea antrenata.

in cazul functionarii uniforme la sarcini medii

coeficient ce depinde de regimul zilnic de functionare

la functionare peste 16 h/zi

coeficient ce depinde de functionarea totala a masinii

pentru o durata de functionare mai mare de 160 ore.

Stabilirea formei constructive a arborilor

Forma constructiva a arborilor se stabileste in functie de diametrul capatului de arbore si de geometria pieselor ce se monteaza pe el: rulmenti, roti dintate, elemente de etansare, etc. Valorile salturilor de diametre sunt indicate in literatura de specialitate in functie de diametrul de pornire. Cunoscand toate acestea si tinand cont de particularitatile constructive ale reductorului am ales urmatoarea forma constructiva a arborilor:

Fig. 4

ARBORELE I:

Fig. 5

ARBORELE II:

Fig. 6

ARBORELE III:

Stabilirea distantei dintre reazeme

Pentru determinarea reactiunilor din reazeme si pentru construirea diagramelor de momente, este necesara cunoasterea distantei dintre reazeme precum si pozitia axiala a diferitelor elemente ce se fixeaza pe arbore.

ARBORELE I

Fig. 7

unde: - latimea butucului rotii dintate

- functie de momentul de torsiune pe arbore

Pentru     se recomanda .

Se alege

ARBORELE II

Fig. 8

Pentru     se recomanda

Pentru a preintampina ca rulmentul din stanga al arborelui II sa fie prea apropiat de rulmentul din dreapta al arborelui I vom lua in calcule

ARBORELE III

Fig. 9

Pentru ;

In realitate in functie de tipul rulmentului ce se monteaza pe arbore nu intotdeauna pozitia de calcul a reazemului coincide cu axa de simetrie a rulmentului, dar aproximarea introdusa nu este gresita.

Calculul fortelor din angrenaje

Fortele din angrenajul cilindric

Date initiale:    Momentul de torsiune

Momentul de torsiune

Diametrul de rostogolire al pinionului

Diametrul de rostogolire ale rotii dintate

Unghiul de rostogolire

Unghiul de inclinare a danturii

Fig. 10

Forta tangentiala:

Forta radiala:

Forta axiala:

Forta normala pe flancul dintelui:

In calculul fortelor s-a considerat ca acestea actioneaza pe diametrul de rostogolire ale rotilor dintate. De asemenea s-au neglijat pierderile de putere din angrenaj (ele sunt mai mici de 2,5%) si prin urmare fortele care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar. In cazul angrenajelor cu dinti drepti, unghiul de inclinare a danturii pe diametrul de rostogolire

Fortele din angrenajul melcat

Date initiale:    Momentul de torsiune

Momentul de torsiune

Diametrul de referinta al melcului

Diametrul de divizare al melcului

Diametrul de divizare al rotii melcate

Unghiul de panta al melcului

Unghiul de panta al melcului pe diametrul de divizare

Coeficientul de frecare dintre melc si roata melcata

Fig. 11

Unghiul de frecare:

Forta tangentiala:

Forta radiala:

Forta tangentiala:

Forta axiala:

Forta radiala:

Forta axiala:

Forta normala pe flancul dintelui:

In cazul fortelor s-a considerat ca acestea actioneaza pe diametrul de rostogolire ale melcului respectiv ale rotii melcate.

Calculul de rezistenta al arborilor

Calculul reactiunilor si a momentelor

ARBORELE I

Fig. 12

Dupa y avem:

Dupa x avem:

Reactiunea totala din reazeme este:

ARBORELE II

Fig. 13

Dupa y avem:

Momentul la mijlocul arborelui:

Dupa x avem:

Reactiunea totala din reazeme este:

Momentele:

ARBORELE III

Fig. 14

Dupa axa y avem:

Momente:

Dupa axa x avem:

Momentele:

Reactiunile totale din reazeme sunt:

Calculul de verificare al rulmentilor

Alegerea rulmentilor ca tip de rulment se face in functie de directia si marimea fortelor introduse in angrenaje si celelalte organe de masini care transmit miscarea. Odata ale tipul de rulment se alege dimensiunea sa tinandu-se cont si de faptul ca diametrul interior al rulmentului trebuie sa fie mai mare decat diametrul capatului de arbore calculat. Aceasta alegere se poate face:

a.      se alege preliminar un rulment care satisface conditia capatului de arbore si apoi se verifica daca ea verifica conditia     unde C este capacitatea dinamica de incarcare

b.     se calculeaza     si se alege un rulment care satisface conditia capatului de arbore si

Voi folosi prima varianta.

Cunoscand reactiunile ce trebuiesc preluate de rulmenti se poate determina capacitatea efectiva de incarcare     (este estimarea scoaterii din uz a rulmentilor prin oboseala superficiala a cailor si corpurilor de rulare) si compararea acestuia cu capacitatea dinamica de incarcare din STAS.

Rulmenti pentru arborele I

Alegem rulmenti radiali cu bile pe un rand cu simplu efect pentru ambele capete ale arborelui

Simbolul rulmentilor:

Dimensiunile rulmentului:

Capacitatea dinamica de incarcare:

Forta radiala din lagare:

Forta axiala din lagar:

Turatia arborelui:

Durata de functionare:

Capacitatea efectiva de incarcare:

unde:

Numarul de rulmenti pe un capat al arborelui:

Coeficientul de incarcare a ansamblului de rulment

Capacitatea efectiva de incarcare pentru un rulment:

Rulmenti pentru arborele II

Alegem rulment radial cu bile pe un rand cu simplu efect pentru capatul I

Simbolul rulmentilor:

Dimensiunile rulmentului:

Capacitatea dinamica de incarcare:

Forta radiala din lagare:

Forta axiala din lagar:

Turatia arborelui:

Durata de functionare:

Capacitatea efectiva de incarcare:

unde:

Numarul de rulmenti pe un capat al arborelui:

Coeficientul de incarcare a ansamblului de rulment

Capacitatea efectiva de incarcare pentru un rulment:

Alegem rulment radial-axial cu role conice pentru capatul II

Simbolul rulmentilor:

Dimensiunile rulmentului:

Capacitatea dinamica de incarcare:

Forta radiala din lagare:

Forta axiala din lagar:

Turatia arborelui:

Durata de functionare:

Capacitatea efectiva de incarcare:

unde:

Numarul de rulmenti pe un capat al arborelui:

Coeficientul de incarcare a ansamblului de rulment

Capacitatea efectiva de incarcare pentru un rulment:

Rulmenti pentru arborele III

Alegem rulment radial-axial cu role conice pentru capatul I

Simbolul rulmentilor:

Dimensiunile rulmentului:

Capacitatea dinamica de incarcare:

Forta radiala din lagare:

Forta axiala din lagar:

Turatia arborelui:

Durata de functionare:

Capacitatea efectiva de incarcare:

unde:

Numarul de rulmenti pe un capat al arborelui:

Coeficientul de incarcare a ansamblului de rulment

Capacitatea efectiva de incarcare pentru un rulment:

Alegem rulment radial-axial cu role conice pentru capatul II

Simbolul rulmentilor:

Dimensiunile rulmentului:

Capacitatea dinamica de incarcare:

Forta radiala din lagare:

Forta axiala din lagar:

Turatia arborelui:

Durata de functionare:

Capacitatea efectiva de incarcare:

unde:

Numarul de rulmenti pe un capat al arborelui:

Coeficientul de incarcare a ansamblului de rulment

Capacitatea efectiva de incarcare pentru un rulment:

Dimensiunile carcasei de reductor

Stabilirea dimensiunilor carcasei in planul de separatie

Dimensiunile carcasei in planul vertical, ale suruburilor de fixare, stifturilor si bosajelor

Grosimea carcasei:   

Grosimea nervurilor:   

Grosimea fundului carcasei:

Grosimea umarului de jos pentru fixare:

Grosimea capacului:   

Grosimea nervurilor de pe capac:

Grosimea umarului de sus pentru fixare:

Diametrele suruburilor:

Numarul suruburilor din fundatie:

Distanta minima de la roti la capac:

La reductoarele cu doua sau trei trepte a este distanta axiala a ultimei trepte.

In stabilirea formei s-a tinut seama ca la carcasele executate prin turnare se impune respectarea conditiilor legate de tehnologia turnarii si de economia prelucrarii. Prinderea celor doua semicarcase se realizeaza prin intermediul asamblarii filetate. S-au mai asigurat:

un orificiu pentru vizitare care permite observarea danturii tuturor rotilor,

un dop de aerisire care are rolul de a nu se forma suprapresiuni datorate incalzirii uleiului din reductor,

nivela de ulei care permite verificarea nivelului de ulei

inaltimea carcasei interioare s-a ales astfel incat distanta de la suprafata se asezare a carcasei pana la axa arborilor are o valoare standardizata prezentat in STAS 2741-68

Calculul asamblarilor cu pene

Calculul lungimii penei pentru arborele de iesire III se determina din conditia presiunii de contact admisibile. Materialul penei se alege un OLC45 cu s_as = 70 N/mm².

Date de proiect:

M₃ = 5997099,622 Nmm;

diametrul arborelui pe care se monteaza pana d = 84 mm;

tensiunea admisibila la forfecare t_af s_a 70=56 N/mm²;

Conform STAS 1004-71 pentru d = 84 mm, corespunde o pana cu urmatoarele caracteristici:

Lungimea de calcul al penei:

; se adopta conf. aceluias STAS lungimea l = 255 mm;

Verificarea la forfecare:

N/mm²;

Se va utiliza o pana paralela A 24x16x255 STAS 1004-71.

Calculul lungimii penei pentru arborele intermediar II se determina din conditia presiunii de contact admisibile. Materialul penei se alege un OLC45 cu s_as = 70 N/mm².

Date de proiect:

M₂ = 198094 Nmm;

diametrul arborelui pe care se monteaza pana d = 50 mm;

tensiunea admisibila la forfecare t_af s_a 70=56 N/mm²;

Conform STAS 1004-71 pentru d = 50 mm, corespunde o pana cu urmatoarele caracteristici:

Lungimea de calcul al penei:

; se adopta conf. aceluias STAS

lungimea l = 90 mm;

Verificarea la forfecare:

N/mm²;

Se va utiliza o pana paralela A 16x10x90 STAS 1004-71.

Calculul lungimii penei pentru arborele de intrare I se determina din conditia presiunii de contact admisibile. Materialul penei se alege un OLC45 cu s_as = 70 N/mm².

Date de proiect:

M₁ = 124545 Nmm;

diametrul arborelui pe care se monteaza pana d = 24 mm;

tensiunea admisibila la forfecare t_af s_a 70=56 N/mm²;

Conform STAS 1004-71 pentru d = 24 mm, corespunde o pana cu urmatoarele caracteristici:

Lungimea de calcul al penei:

; se adopta conf. aceluias STAS

lungimea l = 50 mm;

Verificarea la forfecare:

N/mm²;

Se va utiliza o pana paralela A 8x7x50 STAS 1004-71.

Verificarea la incalzire a reductorului

Deoarece functionarea angrenajelor are loc cu frecari o parte din puterea transmisa se disipeaza si ca urmare provoaca incalzirea angrenajului. Considerand ca intreaga caldura este obtinuta din puterea pierduta prin disipare cantitatea de caldura degajata din angrenaj este:

unde: P_m- puterea pe arborele motor kW

- randamentul total al angrenajului;

Cantitatea de caldura degajata intr-o ora prin carcasa:

;

l- coeficient de transmitere al caldurii

l= 7.9 Kcal/m² grad, pentru circulatie slaba a aerului;

l= 12.15 Kcal/m² grad, pentru circulatie buna a aerului;

l= 18.24 Kcal/m² grad, pentru racire cu ventilatorul;

t si t₀ - temperatura finala si initiala; t₀ = 20⁰ C, iar t = 60⁰ C.70⁰ C.

S -suprafata m²;

Suprafata estimata din calculele preliminare este:

care este de fapt 4,69735 m²; deci nu sunt necesare modificari de distante axiale.

Pentru o racire suplimentara se procedeaza astfel:

se introduc nervuri si aripioare de racire

se folosesc ventilatoare

se utilizeaza circuit fortat de racire prin exterior

Ungerea reductoarelor:

ungere cu grafit sau bisulfura de molibden la viteze pana la 0,4 m/s;

ungere cu unsoare consistenta la viteze pana la 0,8 m/s

ungere cu unsoare sau ulei la viteze intre 0,8.4 m/s;

ungere cu uleiuri minerale sau sintetice la viteza mai mari de 4 m/s;

Alegem tipul de ulei mineral rafinat cu aditivi moderati TIN 82 EP.

Alegerea sistemului de ungere:

Se face ungerea prin imersiune (barbotare). Adancimea de scufundare este minim 1 modul sau 10 mm si maxim 6 module la treapta rapida. La angrenajul melcat cu melcul dedesubt nivelul uleiului trebuie sa ajunga la corpurile de rulare a rulmentilor.

Cantitatea de ulei din baie 0,35.0,7 l pentru fiecare kW transmis. Deci se utilizeaza aproximativ 4 l de ulei.

Perioada de schimbare a uleiului intre 1000 - 1500 ore.

La ungerea cu circulatie fortata a uleiului pentru viteze sub 20 m/s, timpul de recirculatie a uleiului este de 0,5.2,5 minute, cand uleiul este pompat din baia de ulei si de 4 pana la 30 minute cand exista un, circuit exterior de racire.

Bibliografie

ANTAL, A. , Elemente privind proiectarea angrenajelor. Cluj-Napoca, Editura ICPIAF, 1998

ANTAL, A. , Indrumar de proiectare pentru reductoare. Universitatea Cluj-Napoca , 1994

BUZDUGAN, Gh. , s.a. Rezistenta materialelor. Bucuresti, Editura tehnica, 1980

CHISIU, A. , s.a. Organe de masini. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1981

CRUDU, I. , s.a. Atlas de reductoare cu roti dintate. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1981

DRAGHICI, I. , s.a. Organe de masini. Culegere de probleme. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,1980

GAFITANU, M. , s.a. Organe de masini, vol. I si II . Bucuresti, Editura Tehnica, 1982,1983

*************, Colectia de STAS referitoare la organe de masini