Masini de gaurit. Parti componente. Cinematica. Caracteristici tehnice

Masini de gaurit. Parti componente. Cinematica. Caracteristici tehnice

1.1. Masini de gaurit - generalitati

Masinile de gaurit sunt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice de gaurire, largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina.

Aceste masini constituie circa 20% din parcul total de masini unelte aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat si pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere si anume:

• dupa pozitia arborilor principali avem:

masini de gaurit verticale;

masini de gaurit orizontale;

dupa constructie si domeniul de utilizare:

masini de gaurit radiale;

masini de gaurit multiaxe;

masini de gaurit in coordonate;

masini de gaurit si alezat orizontale.

Miscarea principala de aschiere este de rotatie si este executata de scula. Miscarea de avans se executa axial. Scula este montata in arborele principal al masinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; in afara ca transmite momentul necesar gauririi, alezarii, filetarii etc, transmite si forta necesara prelucrarii.

Solicitarile sculei pot fi si radiale, in cazul unor ascutiri incorecte, deci constructia arborelui principal trebuie astfel conceputa incat sa poata prelua si aceste solicitari. De mentionat este ca solicitarile radiale sunt numai intamplatoare deci masina nu poate fi folosita la operatiile la care forta are si componenta radiala.

Marimea caracteristica a masinilor de gaurit este diametrul maxim al gaurii care se poate prelucra in plin cu un burghiu elicoidal intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere s_r=60 - 70 [daN/mm²].

Alte marimi caracteristice masinilor de gaurit sunt:

lungimea maxima a cursei arborelui principal;

distanta dintre arborele principal si ghidajele montant sau coloana;

dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.

Masinile de gaurit verticale sunt livrate intr-un numar mare de variante cinematice si constructive. Aceste masini apar din punct de vedere constructiv in doua variante si anume:

masini de gaurit cu coloana;

masini de gaurit cu montant.

Masinile de gaurit cu montant sunt asemanatoare cu cele cu coloana, cu deosebirea ca in locul coloanei exista un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu pana la diametrul de f70 mm.

1.2. Descrierea masinii de gaurit cu coloana tip G25. Caracteristici tehnice

In figura 1.1 este prezentata vederea generala a masinii de gaurit G25 existenta in laboratorul de prelucrari mecanice.

Masina de gaurit G25 este destinata prelucrarilor de gaurire, adancire, largire, alezare si filetare. In acest scop ea este dotata cu o cinematica corespunzatoare a vitezelor de aschiere, a avansurilor si cu dispozitivele necesare. Masina poate fi utilizata atat pentru prelucrari cu avans mecanic cat si cu avans manual.

Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurata prin realizarea unei mese deplasabile pe verticala precum si prin posibilitatea deplasarii verticale, pe cale manuala a cutiei de viteze pe coloana. In general masina este destinata prelucrarilor de serie, in care scop este prevazuta cu o automatizare a decuplarii avansului la adancimi de gaurit dinainte stabilite.

Masina este prevazuta cu o instalatie de racire proprie, un sistem de ungere, iar echipamentul electric permite racordarea masinii la retelele 380/220 [V] si 50 Hz.

Cutia de viteze formeaza prin asamblare cu cutia de avansuri si motorul electric (1) un singur corp care constituie capul de gaurit (2). Intreaga gama de roti dintate si roti baladoare asigura 12 trepte de turatii cu ratia 1,41 dupa formula structurala: 2₂ x2₁x3₄. Motorul electric este cuplat direct cu axul de intrare in cutia de viteze prin intermediul unui cuplaj elastic.

Mersul inainte si inapoi se realizeaza direct cu axul de intrare in cutia de viteze prin intermediul unui inversor de faza prevazut in acest scop. Transmiterea turatiilor se face prin intermediul rotilor dintate tratate termic si rectificate, iar rotile baladoare gliseaza pe axe canelate. Schimbarea turatiilor se face cu ajutorul manetei (3).

Axele din cutia de viteze sunt prevazute cu rulmenti cu exceptia axului rotii intermediare care este prevazut cu lagar de alunecare.

Ungerea cutiei de viteze este realizata cu ajutorul unei pompe de ungere (26) care este actionata de mecanismul de avansuri.

In figura 1.1, s-au facut urmatoarele notatii: 1 - electromotor; 2 - cap de gaurit; 3 - maneta pentru schimbarea turatiilor; 4 - tabela cu regimuri de aschiere; 5 - maneta pentru avans manual sau mecanic; 6 - arbore principal; 7 - suportul mesei; 8 - coloana; 9 - placa de baza; 10 - montant; 11 - buton pornire; 12 - buton oprire; 13 - buton pornire sens invers; 14 - deplasare cap de gaurit; 15 - blocare cap de gaurit; 16 - vizor nivel ulei; 17 - priza pompa; 18 - blocare suport masa; 19 - deplasare suport masa; 20 - indicator de adancime; 21 - schimbator avansuri; 22 - cuplaj limitator adancime; 23 - comutator principal; 24 - comutator lumina; 25 - comutator pompa; 26 - pompa; 27 - inversor la filetare; 28 - limitatoare

Arborele principal (6) este rezemat atat radial cat si axial pe rulmenti cu bile. De pinola arborelui principal este fixata o tija cu un cursor care indica pe o rigla gradata fixata pe fata carcasei papusii, adancimea de gaurit sau de filetat. Acest cursor decupleaza automat miscarea de avans. Greutatea axului principal este echilibrata de un resort spiral. Ungerea rulmentilor axului principal se face cu unsoare consistenta de tip Rul 100 a STAS 1608-82.

In figura 1.2 este prezentata constructia axului principal al masinii de gaurit G25.

Fig. 1.2

Cutia de avansuri cuprinde un mecanism cu roti dintate baladoare care da un numar de 9 avansuri diferite, intre 0,10.1,5 [mm/rot]. Comanda cutiei de avansuri se face cu o singura maneta care are centralizata comanda a 2 grupuri baladoare. Pozitia manetei pentru fiecare avans in parte este indicata pe o placuta care se afla langa maneta pe corpul papusii masinii.

Axele cutiei de avansuri sunt rezemate pe lagare de alunecare, iar ungerea mecanismelor se face cu ajutorul pompei de ungere antrenata de unul dintre axele cutiei de avansuri.

Cutia de avansuri are o carcasa proprie, iar dupa montarea completa a cutiei de avansuri, ea este introdusa in carcasa papusii masinii. Cu ajutorul unui surub se realizeaza reglajul pozitiei cutiei de avansuri pentru ca angrenarea dintre aceasta si cutia de viteze sa se faca corect, iar cu un alt surub se fixeaza in aceasta pozitie.

Mecanismul de ridicare al capului de gaurit. Deplasarea papusii se face cu ajutorul unei manivele, pinion aflat in angrenaj cu o cremaliera fixata pe batiul masinii. Transmiterea miscarii de la manivela la pinion se face prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Dupa deplasarea papusii in pozitie de lucru, ea se blocheaza prin strangerea unei pene cu un surub actionat de aceeasi manivela.

Mecanismul pentru deplasarea axului principal. Pe pinola axului principal este realizata o cremaliera ce poate fi antrenata de axul mecanismului pentru deplasarea a axului principal, prevazut cu o maneta. Astfel se obtine avansul manual normal. Pe acest ax al mecanismului se afla o roata melcata libera care poate fi solidarizata cu axul prin intermediul unui cuplaj cu dinti frontali, actionat de cele 4 brate articulate ale manetei.

Cupland roata melcata si actionand asupra rotii de mana ce roteste melcul obtinem avansul manual fin. Decupland roata de mana se cupleaza melcul cu cutia de avansuri si se realizeaza miscarea principala cu avans mecanic.

Masa masinii este ghidata de ghidajele coloanei astfel incat sa poata fi deplasata pe verticala. Actionarea mesei se face cu ajutorul unei manivele ce roteste un surub prin intermediul a doua roti conice. Dupa ce masa a fost deplasata in pozitia de lucru necesara, ea se blocheaza prin strangerea unei pene cu un surub, actionat de aceeasi manivela. Ungerea suprafetelor de ghidare ale mesei se face prin turnarea directa a uleiului pe ghidaje cu cana de ulei. Masa masinii poate fi demontata in cazul efectuarii de prelucrari pe placa de baza a masinii.

Instalatia de racire. Rezervorul de emulsie de racire se afla in spatele masinii de gaurit. Pe rezervor se afla electropompa, de la care o conducta flexibila duce la robinetul de racire cu articulatii ce permit dirijarea jetului lichid. De pe piesa lichidul se scurge pe masa masinii sau pe placa de baza, de unde revine in rezervor. Pentru cazul in care se lucreaza fara lichid de racire, electropompa poate fi deconectata cu ajutorul intrerupatorului respectiv.

Echipamentul electric asigura pornirea inainte si inapoi si oprirea electropompei, care se face automat ori de cate ori porneste si se opreste motorul principal. Electropompa poate fi scoasa din functiune cu ajutorul comutatorului, in cazul in care lucreaza fara racire. Protectia de scurtcircuit a instalatiei se face prin sigurante fuzibile, iar protectia de suprasarcina a motorului principal se face printr-un releu termic. Echipamentul termic mai cuprinde un circuit de lumina la tensiunea de 24 [V]. Intreruperea de la retea se face printr-un comutator principal.

In tabelul 1.1 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale masinii de gaurit tip G25.

Tabelul 1.1